Atacurile la adresa justiției, tot mai insistente în ultima vreme, se servesc de o retorică previzibilă, destul de rudimentară dar, probabil, eficientă, cel puțin în ce privește anumite categorii ale populației.
Unul din elementele de bază ale acestei retorici este repetarea obsesivă a cuvintelor „sistem” și „binom”.
Se face în acest fel trimitere la o misterioasă alianță între forțe ce acționează subteran, cu atât mai mult cu cât una dintre ele, Serviciul Român de Informații, este aureolată și de reputația de a fi o instituție a secretului.
Serviciul Român de Informații este pus în relație cu Direcția Națională Anticorupție, pentru a insinua că aceasta din urmă recurge la aceleași practici și are aceleași scopuri.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vorbește până la sațietate de „instituțiile de forță” care ar acționa ca un stat în stat, oprimându-l pe bietul cetățean.
Evident, Tăriceanu însuși se consideră o victimă, în urma inculpării sale pentru mărturie mincinoasă.
O altă idee aberantă care și-a făcut loc este că de fapt corupția e o invenție a „sistemului”, prin care acesta își justifică existența.
Un anume Valentin Boboc, parlamentar de Teleorman, a declarat, textual, următoarele: „corupții sunt inventați de propaganda sistemului”, făcând o analogie cu procesele staliniste din anii ’50, când erau pedepsiți exemplar „dușmanii de clasă”.
Nu e pentru prima oară când se fac asemenea apropieri scandaloase. Și Adrian Năstase a fost comparat, după condamnarea lui pentru corupție, cu Iuliu Maniu și cu alți politicieni iluștri victime ale represiunii comuniste.
Europarlamentarii români ce reprezintă actuala coaliție guvernamentală nu se lasă mai prejos și vin la Bruxelles cu astfel de pretinse „argumente”, încercând să-i impresioneze pe colegii lor occidentali. Imaginea României ca țară cu mari probleme de corupție ar fi – pretind ei – neadevărată, iar cei care avertizează asupra pericolului corupției și-ar „denigra” țara.
Acest patriotism de paradă a atins recent o culme a ridicolului intr-o altă intervenție a lui Călin Popescu Tăriceanu, care a spus că uriașele manifestații de stradă împotriva ordonanței de guvern ce modifica o serie de prevederi ale codului penal ar fi creat o imagine proastă a României în străinătate.
Lucrurile stau, în realitate, exact pe dos. Manifestațiile populare au avut un ecou pozitiv extraordinar, toate televiziunile și publicațiile străine importante au relatat despre mitingurile din orașele românești, insistând pe inventivitatea demonstranților și pe semnele clare de adeziune la valorile europene.
Dar a falsifica adevărul pare să fie o constantă a politicii duse de liderii partidelor de la putere, Liviu Dragnea și Tăriceanu. Care, să nu uităm, au probleme serioase în justiție. Dar au și tupeul de a se manifesta în spațiul public ca și cum ar fi curați ca lacrima.
