Duminică 6 mai 2012, seara, se anunța rezultatul celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța: François Hollande câștiga, cu un ușor avans, în fața lui Nicolas Sarkozy. Actori, cântăreți, mii de simpatizanți au sărbătorit până noaptea târziu, în piața Bastiliei, victoria candidatului socialist. Euforia nu a durat însă multă vreme: cel care proclamase că vrea să fie un „președinte normal” a pierdut, an de an, din popularitate, ajungând în final la o cotă de încredere extrem de scăzută, ceea ce făcea imposibilă candidatura sa pentru un al doilea mandat.
Primele măsuri pe care le-a luat Hollande vizau impozitarea drastică a averilor mari. S-a mers până acolo încât s-au taxat cu 75% veniturile de peste un milion de euro. Dar aceste măsuri au avut un efect pervers: mulți oameni de afaceri, precum și personalități din lumea artistică, au ales exilul fiscal. Cazul cel mai notoriu este, probabil, cel al actorului Gérard Depardieu care – într-un gest de frondă extravagantă – a optat pentru cetățenia rusă. Al doilea pariu major al lui Hollande a fost diminuarea șomajului: și în această privință a înregistrat un eșec flagrant, cifrele șomajului crescând în permanență. Una peste alta bilanțul economic și social al celor cinci ani este negativ: la sfârșitul mandatului lui Hollande deficitul comercial este în creștere, la fel – cheltuielile publice.
Sigur, la capitolul realizări Hollande poate trece legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex. Se poate, de asemenea, lăuda cu o prezență activă pe plan internațional, politica externă fiind, la francezi, apanajul președinției. Să nu uităm, totodată, că în acești ani Franța a fost grav afectată de atentatele teroriste, soldate cu sute de victime. Nu e de mirare că terorismul a reprezentat o temă majoră a actualei campanii electorale.
La 1 decembrie anul trecut Hollande anunța că renunță să postuleze pentru un nou mandat, fapt fără precedent în istoria recentă a Franței. Această renunțare a avut efecte dezastruoase asupra candidatului partidului socialist, Benoît Hamon, care a obținut în primul tur un scor ridicol de mic. Unii comentatori consideră însă că Hollande l-a dorit drept urmaș pe Emmanuel Macron, cel ce are prima șansă în scrutinul de duminică.
François Hollande lasă în urmă un peisaj politic ce suferă profunde mutații, cu cele două mari partide – de dreapta și de stânga – eliminate din cursa prezidențială și cu partidele extremiste în plină ascensiune. Abia după alegerile legislative din luna iunie vom putea vedea încotro se indreaptă Franța.
