Una din marile sperietori propagate de trollii moscoviți și de diverși „experți” care se perindă pe la Sputnik sau Russia Today este spectrul unor „State Unite ale Europei”, care ar căuta să niveleze și să uniformizeze particularitățile noastre naționale și regionale.
Ni se spune astfel că: 1. se caută impunerea unei super-limbi europene; sau că: 2. că statele membre nu vor mai avea reprezentare în străinătate, fiind eclipsați de ambasadorii UE.
1. Sperietoarea cu dispariția limbii naționale si apariția unei super-limbi europene… Contrariul este de fapt adevărat, UE are 24 (!) de limbi oficiale si UE a dat statut internațional limbilor vorbite de măruntele nații ale slovenilor, letonilor, estonilor si lituanienilor. UE a făcut ca Leonard Orban, comisar european pe multiligvism la vremea lui, sa vorbească de la tribuna Bruxelles-ului în limba română, promovand… „multilingvismul”.
Pe deasupra, trollii kremlinului se înșeală cu totul și în exemplele contrarii pe care le dau: Rusia, de pildă, unde, ni se spune, nu se vorbește decât rusa… Așa e la nivel federal si moscovit, dar toate republicile autonome, de la Cecenia si Tatarstan pînă la Iakutia si Daghestan folosesc in mod oficial limba lor la ele acasă, in administrație, învățământ, presa si viața cotidiană. In Daghestan sunt chiar 14 (paisprezece) limbi oficiale (una din ele fiind rusa).
Exemplul SUA si al englezei e iarăși nepotrivit. In SUA, engleza nu are niciun statut legal. E doar limba uzuala, din obisnuință, dar nu e nici limba națională și nici limba oficială (cîteva state au introdus texte de lege făcând din engleză limba oficială, dar nu există nimic formalizat la nivel federal). In Florida sau California spaniola e la fel de folosită ca engleza.
2. Sperietoarea cu lipsa de reprezentare internațională a țărilor membre in „Statele Unite ale Europei”. Ni se spune că: „La Washington, Moscova, Londra sau Beijing va fi cîte un singur ambasador, european.” Ha!… De unde o fi scos-o ca țările membre nu mai pot trimite ambasadori?!… (Ca sa nu mai zic ca si ambasadorii UE provin tot din țări membre… Cel din Afganistan poate fi un lituanian, cel din Japonia un danez etc…) Nu numai că e o afirmație falsă, dar și entitătile autonome ale fiecărui stat UE pot trimite oriunde oricât de mulți ambasadori doresc. Bruxelles e plin de ambasade ale regiunilor UE: ambasada regiunii Lodz, sau Wroclaw, ambasada Siciliei, ambasada Țării Bascilor etc… Cea mai prestigioasa, somptuoasa si impresionantă ambasadă din capitala UE nu e cea a SUA, ci este cea a bogatei Bavarii: un castel neogotic într-un parc exact in fața intrării Parlamentului European.
Asa ca nu înțelegem de unde a ieșit fantasma că va trebui să renunțăm la limba română. Dimpotrivă: toate documentele trebuie traduse in toate limbile UE… și sunt 24. Și vor fi și mai multe după o nouă extindere, chiar dacă Marea Britanie părăsește UE (ONU nu lucrează decat cu șase limbi oficiale; NATO cu 2, engleza și franceza).
Sigur, fostul președinte al Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, care a pierdut la prezidențiale în fața lui Merkel, a lansat zilele trecute proiectul vag al unor „State Unite ale Europei”, dar e o inițiativă personală, într-un discurs cu aluzie la Churchill. Schulz poate să propună orice dorește, el e doar un simplu politician german, nu face parte din nici o structură UE. Deocamdată nu există la nivel oficial niciun soi de plan de creare a „Statelor Unite ale Europei”. Avem doar „Uniunea Europeană”, care nu intervine în învățământul, cultura si politica lingvistica a țărilor membre.
„Statele Unite ale Europei” e doar o expresie ieșită odinioară din gura lui Churchill… Inainte ca UE să existe. Dar dă bine ca fantasmă populistă și sperietoare putinistă și PSD-istă.
