Statul român trebuie să îi elibereze lui Arian Mirzarafie-Ahi un nou certificat de naștere, care să reflecte identitatea recunoscută deja în Marea Britanie, înainte de Brexit, când mai era în Uniunea Europeană.
Hotărârea în favoarea bărbatului transgender cu dublă cetățenie pronunțată de Judecătoria Sector 6 Bucuresti, a rămas definitivă după ce Tribunalul București a respins apelurile formulate de trei instituții ale statului român: Direcția Evidența Persoanelor Cluj, Serviciul Stare Civilă și de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Încă din 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în cazul lui Arian, obligația statelor membre de a transcrie actele de identitate ale persoanelor transgender care au parcurs o procedură de recunoaștere juridică a genului în Uniunea Europeană.
„Astăzi, pe 31 martie, sărbătorim Ziua Vizibilității Persoanelor Trans, și mă bucur să folosesc acest prilej pentru a mă întoarce către oamenii din comunitatea mea cu vești bune. Am câștigat definitiv în instanțele din România! Este nu doar victoria mea, ci și a noastră - a celor care încă așteaptă să fie văzuți, auziți și recunoscuți”, a declarat Mirzarafie-Ahi după pronunțarea deciziei judecătorești.
,,Cazul lui Arian e încă un exemplu viu că se poate (...) Îi suntem recunoscători lui Arian pentru curajul de a face tot acest proces public și de a înfrunta în instanță instituțiile statului, care prin contestarea deciziei judecătorilor, au demonstrat în mod rușinos că nu lucrează în interesul cetățenilor’’, a declarat Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT din România, care l-a ajutat pe Arian în demersurile sale juridice.
Tot ACCEPT notează într-o declarație de presă că „în ciuda faptului că Arian încheiase o procedură complexă de recunoaștere legală a genului, derulată pe o perioadă de aproximativ 4 ani (în Marea Britanie), instituțiile din țară îi cereau să repete tot acest demers în România, unde nu există o procedură clară și demnă la care persoanele transgender să poată apela. Refuzul autorităților române l-a pus în situația de a trăi pentru o vreme cu două seturi de acte și două identități diferite.”
„Ultimii din Uniunea Europeană”
Decizia de judecată în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi vine pe fondul unui nou efort al comunității LGBT din România de a convinge autoritățile să recunoască în sfârșit drepturile cuplurilor de același sex, așa cum o obligă o serie de decizii judecătorești europene pe care Bucureștiul nu le aplică.
Activiștii atrag atenția că România ar fi ultima țară din UE unde nu „se mișcă” nimic pe acest front, într-o vreme când aproape toate statele membre au egalitate conjugală deplină.
Asociația MozaiQ, împreună cu peste 80 de organizații ale societății civile și zeci de personalități publice și aliați au lansat apel către Parlamentului României de a adopta o lege a parteneriatului civil, deschis tuturor cuplurilor necăsătorite.
„România continuă să nu ofere recunoaștere legală cuplurilor necăsătorite (atât heterosexuale, cât și gay), deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască cuplurile necăsătorite printr-o hotărâre definitivă din 2023 (Buhuceanu și alții v. România), iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru nerecunoașterea căsătoriilor gay oficiate pe teritoriul UE printr-o hotărâre din 2018 în cazul Coman-Hamilton”, se spune în textul unei petiții lansată de Asociația MozaiQ.
În clasamentul anual al drepturilor LGBT publicat de ILGA-Europe, ediția 2025, România este din nou printre codașele UE, fiind depășită chiar de țări din afara ei, inclusiv de R. Moldova.
La ultima decizie europeană de judecată referitoare la această tematică, aceea din 2023, premierul de atunci al României, Marcel Ciolacu, a spus că societatea românească „nu este pregătită” și că aceea „nu va fi prima decizie” europeană pe care Bucureștiul nu o va aplica.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te