În mai multe momente ale discursului său, Vance a minimalizat temerile europene de interferență politică din partea Rusiei, adoptând o poziție similară cu cea a președintelui american, Donald Trump. Acesta a contestat, în trecut, semnalele agențiilor de informații americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit de partea sa în alegerile din 2016.

Vance a sugerat că guvernele europene, inclusiv cel al țării în care se afla, Germania, s-ar teme de alegători, cochetând cu anularea alegerilor, după exemplul României.

„M-a frapat faptul că un fost comisar european a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin. El a avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”, a mai spus vicepreședintele SUA.

La sfârșitul anului trecut, România a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale după ce un candidat cu șanse puține, pro-rusul Călin Georgescu, l-a câștigat în mod neașteptat. A fost invocată manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.

JD Vance a făcut referire, la Munchen, la declarația fostului comisar european Thierry Breton, din ianuarie, în care s-a referit la posibilitatea anulării alegerilor din Germania, după ce, în România, Curtea Constituțională a anulat alegerile.

„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar”, a spus Thierry Breton, potrivit unei publicații franceze citată de Europa Liberă România.

„Când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat", a mai spus Vance.

El a adăugat că dacă democrația din România a fost amenințată de o manevră pe net cu doar câteva sute de mii de dolari, atunci n-a fost de la bun început o democrație autentică.

Europa Liberă România a consemnat după discurs reacția unui lider ultranaționalist din partidul AUR, care a fost de acord cu criticile oficialului american. Guvernul de la București nu a comentat imediat acuzațiile.

Fără remarci despre Ucraina

Reuters observă că viitorul Ucrainei se afla în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump și liderul rus, Vladimir Putin, în această săptămână, în care s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, dar Vance nu a abordat deloc acest subiect.

În schimb, el a acuzat Bruxelles-ul pentru amenințarea de a închide rețele de socializare din cauza conținutului instigator la ură, a atacat Germania pentru ceea ce el a descris ca fiind „raiduri” împotriva propriilor cetățeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, a criticat Suedia pentru condamnarea unui activist creștin și a criticat Regatul Unit pentru regresul în ceea ce privește drepturile religioase.

„În întreaga Europă, libertatea de exprimare, mă tem, este în retragere", a spus Vance, criticând în același timp administrația fostului președinte american, Joe Biden, din Statele Unite pentru „cenzura” platformelor de socializare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit poliției moldovene, bărbații sunt originari din Chișinău, Bălți și Ialoveni, și au cu vârste de 32 și 33 de ani.

Din 2014 până în 2023, aceștia ar fi participat la lupte pentru aeroportul din Donețk și capturarea orașului Bahmut, în cadrul fostului grup de mercenari „Wagner”, al batalionului „Somali” și al altor grupuri armate din autoproclamata republică populară Donețk din estul Ucrainei și din Rusia, a precizat poliția ucraineană.

Operațiunea internațională „Avengers” pentru reținerea celor trei suspecți a implicat participarea a peste 200 de ofițeri de poliție din Ucraina și Republica Moldova, în cooperare cu Procuratura Generală de la Kiev și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de la Chișinău.

În cadrul operațiunii desfășurate sub egida Europol și cu sprijinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, au avut loc peste 50 de percheziții care au vizat și alte persoane suspectate de mercenariat, cu vârste între 25-45 de ani, în diferite raioane ale R. Moldova, printre acestea fiind și persoane originare din stânga Nistrului.

În urma perchezițiilor au fost sechestrate documente, telefoane și alte echipamente electronice cu corespondențe, fotografii și înregistrări video, care conțin informații despre recrutare, condițiile de serviciu în grupul „Wagner” și participarea suspecților operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.

Cei trei bărbați reținuți sunt doar primii din cei 85 de cetățeni moldoveni, identificați de unitățile operative ale poliției ucrainene, care ar fi participat la război de partea rusă.

Poliția de la Kiev a mai anunțat că documentează toate faptele privind recrutarea, instruirea, finanțarea și participarea lor în operațiuni militare împotriva Ucrainei.

Potrivit legislației moldovene, participarea în calitate de mercenari la conflicte armate, acțiuni militare sau acte violente îndreptate împotriva ordinii constituționale sau integrității teritoriale a statului se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Câteva sute de feroviari s-au adunat mai întâi în fața Guvernului, iar apoi au mers la Parlament și Președinție, cerând autorităților „acțiuni concrete, și nu promisiuni”. Acțiuni de protest urmau să aibă loc și la nodurile feroviare din localitățile Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești.

Federația sindicală a feroviarilor, care a organizat manifestațiile, spune că angajații nu și-au primit retribuția de șase luni, restanțele salariale depășind 190 de milioane de lei.

Cei aproape 5 000 de angajații de la Calea Ferată din Moldova (CFM) amenință să nu revină la muncă, dacă nu vor fi plătite restanțele. În acest caz, un nou protest ar urma să fie organizat pe 28 februarie, a declarat Europei Libere, liderul federației sindicale a feroviarilor, Ion Zaporojan.

Protestatarii solicită, de asemenea, acordarea subvențiilor pentru sectorul feroviar și măsuri pentru stoparea „exodului” angajaților Căii Ferate din Moldova (CFM).

În fața manifestanților adunați la Guvern a ieșit secretarul de stat Mircea Păscăluță, responsabil de domeniul transporturilor la Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. El le-a spus că ministerul, împreună cu managementul de la CFM, analizează „soluții pe termen scurt”, dar nu a oferit detalii.

Directorul interimar al CFM, Serghei Tomșa, a lansat un apel către angajați, vineri, cerându-le să aibă „încredere” că situația gravă de la întreprinderea de stat va fi redresată.

„În curând, vom veni cu detalii clare despre următorii pași și, mai ales, despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”, a scris Tomșa, într-un mesaj pe Facebook.

Șeful de la CFM a recunoscut că angajații întreprinderii trec „printr-o perioadă extrem de dificilă, iar lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el a menționat că „situația actuală a CFM nu este una pe care am creat-o noi” și că „întreprinderea a fost gestionată defectuos ani la rând”.

Potrivit lui, în ultimele luni, CFM și ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au depus eforturi comune pentru a obține sprijin financiar, a eficientiza cheltuielile și a atrage investiții.

„Am accelerat toate acțiunile necesare pentru a redresa CFM”, a mai spus Serghei Tomșa.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cine și cum va salva Calea Ferată din Moldova?

Datoriile salariale la CFM au început să se acumuleze din luna august 2024, iar din septembrie a fost introdus un program de lucru de patru zile pe săptămână. Motivul invocat de administrația întreprinderii este scăderea semnificativă a transporturilor de marfă și, respectiv, scăderea veniturilor.

Sindicatul de ramură cere implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile la plată.

O altă revendicare este majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la de la 3.500 la 5.500 de lei.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a fost anunțat de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care va participa vineri, 14 februarie, la Conferința anuală de securitate de la Munchen.

Potrivit lui Zelenski, deteriorarea sarcofagului este „semnificativă”. Atacul a provocat un incendiu, însă acesta a fost eliminat. Nu sunt raportate victime, a adăugat liderul de la Kiev.

„Fondul de radiații nu a crescut, acesta este monitorizat constant”, a mai spus Zelenski, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru loviturile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.

Reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au confirmat informațiile despre incendiu și au mai spus că nu au fost înregistrate scurgeri de radiații.

În Ucraina funcționează cinci centrale nucleare: Rivne, Hmelnițki, Ucraina de Sud, Cernobîl, parțial dezafectată, și Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie 2022.

Instalațiile nucleare au fost atacate în mod repetat de la începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina. AIEA și comunitatea internațională sunt îngrijorate de posibilitatea scurgerilor de radiații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un scurt comunicat, MET Group a anunțat că este „încântat” că s-a ajuns la o soluție care contribuie la securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Această realizare a fost posibilă doar cu contribuția crucială a operatorilor relevanți ai sistemului de transport din UE, Ucraina și Moldova”, a declarat MET, fără să intre detalii.

Inițial, s-a anunțat că grupul MET va începe livrările pe 13 februarie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În ajun, compania afirma că poartă discuții despre „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană.

MET nu a precizat pe ce rute livrează gazele în regiunea transnistreană, pentru ce perioadă și din ce surse sunt acestea achitate.

Între timp, la Tiraspol, liderul administrației sprijinite de Moscova, Vadim Krasnoselski, a declarat că gazele naturale care au intrat în Transnistria pe 14 februarie au fost procurate dintr-un „credit rusesc”.

Krasnoselski și-a exprimat „recunoștința” față de specialiștii ministerului rus al energiei și oficialii de la Moscova „pentru susținerea poporului transnistrean în cea mai dificilă situație energetică”.

Ulterior, șeful interimar de la Moldovagaz, Vadim Ceban, a scris pe Telegram că „livrările de gaze naturale efectuate de compania elvețiană MET Group contribuie la rezolvarea problemei aprovizionării curente în perioada februarie 2025”.

Livrările de la MET Group către regiunea transnistreană au fost autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău, pe 10 februarie. Astfel, guvernul a permis tranzitarea gazului de la frontiera cu R. Moldova către regiunea transnistreană în baza unui contract semnat de Moldovagaz și compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, costurile de tranzit urmând să fie achitate de Tiraspoltransgaz, în avans.

• Citește și: Premierul Recean ridică noi îndoieli asupra livrărilor de gaze de la MET peste Nistru, cu o zi înainte să înceapă

Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.

„Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului. Este o soluție care nu rezolvă problema pe termen lung. Totuși, nu vom bloca livrarea gazului și nu vom lăsa oamenii de pe malul stâng să înghețe”, a declarat, cu acea ocazie, premierul Dorin Recean.

Chișinăul a permis livrările în stânga Nistrului cu câteva condiții: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă și scoaterea posturilor de control, instalate în 2022”.

• Te-ar putea interesa și: Regiunea transnistreană primește a doua zi consecutiv gaze procurate în România

MET Group a început livrările pe 14 februarie, deși se aștepta să facă aceasta cu o zi mai devreme. În zilele de 12 și 13 februarie, regiunea transnistreană a primit gaze naturale prin intermediul Moldovagaz, procurate de pe Bursa de Mărfuri din România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În favoarea candidaturii sale au votat 52 de parlamentari, iar 48 au fost împotrivă. Mitch McConnell, fost lider republican în camera superioară a Congresului, a fost singurul republican care a formulat obiecții față de confirmarea lui Kennedy Jr. și s-a alăturat celor 47 de democrați care au votat împotrivă.

După depunerea jurământului la Casa Albă, noul ministru al sănătății și-a relansat apelul pentru o examinare mai atentă a substanțelor chimice din alimente, acuzând instituțiile americane că „fură sănătatea copiilor noștri”. El a sugerat că acestea ar trebui să aibă aceeași soartă ca Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), pe care administrația președintelui Donald Trump a decis să o închidă.

Kennedy a susținut că, deși USAID a fost fondată cu intenții nobile de unchiul său, președintele asasinat John F. Kennedy, această agenție ar fi devenit un „propagator sinistru al totalitarismului”.

El a sprijinit deciziile recente ale administrației Trump în privința USAID, adăugând: „Vrem să facem același lucru cu instituțiile care fură sănătatea copiilor noștri”, transmite AFP.

• Citește și: Cum au fost afectate școlile și universitățile din Moldova de suspendarea finanțării americane

Kennedy, care a criticat de ani de zile vaccinurile, a promis totuși să protejeze programele de imunizare existente, notează Vocea Americii.

„Vaccinurile ar trebui să fie testate, ar trebui să fie sigure, toată lumea ar trebui să aibă un consimțământ informat”, a spus el, citat de AFP.

În programul său, numit „Make America Healthy Again” (Fă America sănătoasă din nou – n.r.) – MAHA -, un joc de cuvinte cu sloganul MAGA al lui Trump – Kennedy a pus accentul pe necesitatea de a aborda bolile cronice prin responsabilizarea industriei alimentare.

În octombrie anul trecut, atunci când l-a nominalizat la șefia departamentului sănătății, Donald Trump a declarat că americanii au fost „zdrobiți de complexul alimentar industrial și de companiile farmaceutice” și că pe Robert F. Kennedy Jr. va readuce agențiile publice de sănătate la tradițiile cercetării științifice și la standardele de transparență, „pentru a pune capăt epidemiei de boli cronice și pentru a face America din nou măreață și sănătoasă!”

• Te-ar putea interesa și: Trump a ordonat desecretizarea dosarelor privind asasinarea președintelui Kennedy

În vârstă de 71 de ani, Robert F. Kennedy Jr. este un avocat specializat în probleme de mediu și un cunoscut activist anti-vaccin. El va conduce acum un minister cu un buget de 1,7 trilioane de dolari, având jurisdicție asupra programelor Medicare și Medicaid, care oferă asigurări de sănătate pentru mai bine de 140 de milioane de americani. Noul ministru va supraveghea și activitatea Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și a Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul bavarez, Markus Söder, a declarat că incidentul este suspectat să fie „un atac”, transmite Associated Press.

„Trebuie să vă spun că se pare că acesta a fost un atac”, a declarat reporterilor Soeder, citat de AFP.

Poliția a declarat că o mașină a intrat în spatele unei demonstrații organizate de sindicatul lucrătorilor din domeniul serviciilor „ver.di”, într-o piață din apropierea centrului orașului München, în jurul orei 10:30.

La fața locului a putut fi văzut un autoturism marca Mini Cooper avariat.

Poliția a declarat că cel puțin 28 de persoane au fost rănite, iar suspectul este considerat a fi un solicitant de azil afgan în vârstă de 24 de ani.

Anterior, poliția anunța pe rețeaua X că a reținut șoferul și nu consideră că acesta reprezintă o amenințare suplimentară, dar a refuzat să comenteze dacă a fost un accident.

Cotidianul Bild a scris că poliția va trebui să stabilească dacă șoferul autoturismului Mini Cooper a intrat intenționat în mulțime sau dacă a încurcat accelerația cu frâna.

Capitala Bavariei va beneficia de o securitate sporită în zilele următoare, datorită Conferinței de securitate de la München, care va începe vineri, 14 februarie - o reuniune anuală a oficialilor internaționali din domeniul politicii externe și de securitate, care va dura trei zile.

Mai mulți oficiali erau așteptați să sosească joi la München pentru conferința de securitate, inclusiv liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și vicepreședintele SUA, James David Vance, potrivit Reuters.

Incidentul cu mașina a avut loc la aproximativ 1,5 kilometri de locul unde se va desfășura conferința.

• Citește și: Germania, în fața unor alegeri cruciale, dominate de migrație și economie

Măsurile de securitate sunt în centrul atenției în Germania și înainte de alegerile federale de săptămâna viitoare, dar și în urma unor recente atacuri violente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În afară de Poroșenko, decretul îi vizează pe miliardarul aflat în detenție Igor Kolomoiski, pe fostul coproprietar al Privatbank, Gennadi Boholiubov, omul de afaceri Konstatin Jevago și pe fostul lider al partidului de opoziție Platforma pentru viață, Viktor Medvedciuk, care se află acum în Rusia și este acuzat de trădare de stat în Ucraina.

Sancțiunile includ blocarea activelor în Ucraina și alte măsuri economice, precum și retragerea distincțiilor de stat.

Petro Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între anii 2014-2019, pierzând alegerile în fața lui Zelenski. El este liderul partidului de opoziție Solidaritatea Europeană și membru al Radei Supreme de la Kiev. Poroșenko este și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina. Potrivit ratingului Forbes, în 2020, Poroșenko a ocupat locul al treilea în topul celor mai bogați oameni din Ucraina, cu un capital de 1,4 miliarde de dolari. În martie 2021, averea sa a fost estimată la 1,6 miliarde de dolari.

În 2022, cu puțin timp înainte de începutul războiului din Ucraina, Poroșenko a fost acuzat de înaltă trădare de stat. Fostul președinte se declară nevinovat și susține că autoritățile îl persecută din motive politice. Fostul președinte este suspectat că, împreună cu Medvedciuk, ar fi organizat achiziții de cărbune din estul Ucrainei, controlat de separatiștii pro-ruși, în anii 2014-2015.

Miercuri, după decizia Consiliului de Securitate Națională, deputații partidului lui Poroșenko au blocat tribuna Parlamentului, ținând pancarte pe care scria: „Ucraina nu este Rusia”, „Nu represiunii politice” și „Nu dictaturii”.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski a revocat cetățenia a patru deputați, printre care și prietenul lui Putin, Medvedciuk

Președintele Zelenski a declarat în discursul său video din seara zilei de 12 februarie, fără a menționa niciun nume: „Toți cei care au distrus securitatea națională a Ucrainei și au ajutat Rusia, toți trebuie să fie trași la răspundere. Miliardele care au fost câștigate prin vânzarea efectivă a Ucrainei, a intereselor ucrainene, a securității ucrainene, trebuie să fie blocate și trebuie să lucreze pentru apărarea Ucrainei și a ucrainenilor”.

După cum notează Ukrainska Pravda, Igor Kolomoiski, care de asemenea este unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, este suspectat de fraudă și de legalizarea bunurilor obținute în mod ilegal. Boholiubov, un fost partener de afaceri al lui Kolomoiski, a părăsit Ucraina în 2024 - ilegal, potrivit autorităților -, folosind documente falsificate. Miliardarul Konstantin Jevago este suspectat de deturnare de fonduri în cazul băncii „Finance and Credit”. El se află, de asemenea, în străinătate, iar Franța a refuzat să îl extrădeze în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.

Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Chișinău a spus că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute în sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, despre care autoritățile spun că au provocat și explozii. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat autoritățile moldovene.

„Inscripția poate fi aplicată de oricine. În acest sens, nu excludem provocările din partea unei terțe părți, care nu este Moldova. Există și incidente accidentale, care, din păcate, sunt posibile”, a spus Ozerov jurnaliștilor la sediul Ministerului moldovean de Externe, unde a fost convocat de urgență în dimineața zilei de joi, 13 februarie.

Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a spus într-un comunicat de presă, publicat la scurt timp după convocarea lui Ozerov, că a exprimat „protestul ferm” față de ceea ce a numit încălcări inacceptabile și amenințări la adresa securității naționale și a cetățenilor R. Moldova.

Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul R. Moldova ca „dovadă concretă” a acestor „încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră”.

Ca răspuns la provocări, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că denunță unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Această acțiune va duce la închiderea Centrului Cultural Rus din Chișinău, a precizat instituția.

Decizia a fost criticată la scurt timp de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, care a și cerut revizuirea ei. Într-un comunicat de presă, formațiunea a spus că decizia, pe care o consideră „gest ostil” față de Rusia, este luată „sub un pretext inventat” și că va priva „sute de candidați” de burse la studii în universitățile ruse.

Toate cele trei drone rusești au căzut pe terenuri din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate.

• Vezi și: Mai multe drone au survolat R. Moldova, iar trei au căzut în Găgăuzia. Ambasadorul rus, convocat de urgență la MAE

Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

Între timp, autoritățile de la București au spus că fragmente de drone rusești au fost găsite și pe teritorul României, aproape de scena atacurilor de astă-noapte, concentrate asupra portului Reni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CPJ a declarat miercuri că războiul dintre Israel și Gaza a dus la uciderea a 85 de jurnaliști de către armata israeliană și a acuzat Israelul că încearcă să înăbușe investigarea incidentelor și să arunce vina asupra jurnaliștilor.

Solicitată să comenteze, armata israeliană a declarat că nu au fost furnizate suficiente informații cu privire la presupusele incidente și că, prin urmare, nu a fost în măsură să le verifice, adăugând că ia toate măsurile fezabile din punct de vedere operațional pentru a atenua daunele aduse jurnaliștilor și civililor.

„IDF nu a vizat niciodată și nu va viza niciodată în mod deliberat jurnaliștii", a mai declarat armata.

În aceeași declarație, citată de Times of Israel, IDF a sugerat că mulți dintre jurnaliștii uciși ar fi fost „teroriști”.

„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, un membru al unui grup armat organizat [cum ar fi aripa militară a Hamas] sau o persoană care participă direct la ostilități este considerată o țintă legitimă. După toate aparențele, multe persoane de pe lista (de jurnaliști uciși - n.r.) publicată erau membri ai aripii militare a Hamas și, prin urmare, ținte legitime în temeiul dreptului internațional", a adăugat IDF.

Numărul jurnaliștilor și al lucrătorilor media uciși în 2024 a fost în creștere accentuată față de anii dinainte - 102 au fost uciși în 2023 și 69 au fost uciși în 2022, potrivit CPJ.

• Te-ar putea interesa și: Raport: 99 de oameni de presă uciși în 2023

Precedentul record de decese fusese în 2007, când 113 jurnaliști și-au pierdut viața, aproape jumătate din cauza războiului din Irak, a spus comitetul. Sudanul și Pakistanul au avut al doilea cel mai mare număr de jurnaliști uciși anul trecut, după Israel. a spus comitetul. „Acum este cel mai periculos moment pentru a fi jurnalist din istoria CPJ", a spus directorul general al organizației, Jodie Ginsberg, în declarație.

„Războiul din Gaza este unul fără precedent în impactul său asupra jurnaliștilor și demonstrează o deteriorare majoră a normelor globale privind protecția jurnaliștilor în zonele de conflict", a mai spus Ginsberg.

CPJ a declarat că a documentat o „creștere alarmantă a numărului de asasinate țintite", adăugând că cel puțin 24 de jurnaliști au fost uciși în mod deliberat din cauza activității lor anul trecut în Haiti, Mexic, Myanmar, Sudan și în alte locuri. Comitetul a declarat că a documentat cel puțin 10 cazuri de asasinate țintite efectuate de Israel.

Israelul a promis să distrugă Hamas ca pedeapsă pentru atacul din octombrie 2023, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili, și 251 au fost luate ostatice, potrivit calculelor israeliene.

Mai mult de 48.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de atunci în campania de represalii a Israelului, potrivit autorităților sanitare palestiniene.

Cel puțin șase jurnaliști și lucrători media au fost uciși până acum în 2025, a mai declarat CPJ.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compania Moldovagaz a anunțat că va livra joi, 13 ianuarie, circa 2,7 milioane de metri cubi de gaze, procurate în ajun din România, din sursele financiare achitate în avans ale Tiraspoltransgaz.

Anterior, MET Group a spus că este gata să livreze gaze naturale în Transnistria, dar că acestea „pot avea loc doar dacă este pregătit” Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (GTSOU).

Pe 12 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că livrările în stânga Nistrlui prin grupul MET ar fi „nesustenabile” și că guvernul de la Chișinău nu poartă discuții pentru a ajuta această firmă să livreze gaze în Transnistria. El a adăugat că singura soluție viabilă este ca Tiraspolul să accepte oferta comună a Chișinăului și Uniunii Europene de a livra gaze dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Operatorul ucrainean a confirmat, într-o declarație pentru Europa Liberă, că se află în discuții cu grupul european MET, și că acestea au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin Conducta Transbalcanică, care traversează intermitent teritoriul moldovean și cel ucrainean prin sudul Republicii Moldova.

Chișinăul a permis livrările de gaze către regiunea transnistreană printr-un operator european, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul UE de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice din regiune. Administrația separatistă a respins oferta UE, propunând un alt plan al achizițiilor și livrărilor de gaze prin intermediul MET Group, dintr-un presupus credit oferit de Moscova prin intermediul unei firme din Dubai. Ulterior, în legătură cu finanțarea livrărilor, MET a declarat Europei Libere că „nu are cunoștință de vreun împrumut rusesc”.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Recean ridică noi îndoieli asupra livrărilor de gaze de la MET peste Nistru, cu o zi înainte să înceapă

MET ar fi urmat să aducă gazele până la frontiera Republicii Moldova, unde acestea ar fi preluate de Moldovagaz și livrate subsidiarei sale de peste Nistru, Tiraspoltransgaz. Dar până la granița cu R. Moldova gazele pot fi aduse prin Ucraina, cu care se mai negociază, sau prin România, care este însă reticentă față de livrări implicând în vreun fel Rusia.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Patru milioane de euro, în două zile

Tiraspolul a cumpărat în două zile 5,3 milioane de metri cubi de gaze naturale de pe piața românească (2,6 milioane și, respectiv, 2,7 milioane de metri cubi).

Prețul de procurare pe Bursa Română de Mărfuri în zilele de 11 și 12 februarie, când au avut loc tranzacțiile, a fost de circa 740 de euro pentru o mie de metri cubi, fără TVA.

Astfel, pentru cele două zile, Tiraspolul a plătit în avans aproape 4 milioane de euro.

La acesta se adaugă un tarif pentru transportarea gazelor până în rețeaua de pe malul strâng, în mărime de 311 lei pentru o mie de metri cubi. Totodată, potrivit legislației moldovene, tranzacțiile de bursă sunt impozitate și includ o taxă pe valoare adăugată (TVA) în mărime de 8% pentru gazele naturale, a explicat secretarul de stat de la ministerul Energiei, Constantin Borosan.

Tiraspoltransgaz, companie fiică a Moldovagaz, nu are licență de la Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru procurarea gazelor. De aceea, tranzacțiile pe platforma „Bursa Română de Mărfuri Est” sunt efectuate de compania mamă, conform deciziei din 10 februarie a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Achizițiile au loc pe Piața Zilei Următoare (Day Ahead Market), iar plățile se fac în avans. Astfel, Tiraspoltransgaz a achitat în avans către Moldovagaz contravaloarea gazelor achiziționate, plus serviciile de transportare a gazelor de către Vestmoldtransgaz.

Secretarul de stat Constantin Borosan a amintit, în mesajul său, că soluția procurării de pe bursa română a gazelor pentru regiunea transnistreană a fost propusă de ministerul Energiei încă acum două luni (pe 11 decembrie 2024), la o discuție cu reprezentanții companiilor energetice din Moldova, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, ca alternativă la anunțata sistare a livrărilor de la Gazprom, de la începutul acestui an.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Posibila aderare a Ucrainei la NATO și întrebarea dacă ar trebui să cedeze vreun teritoriu Rusiei nu ar trebui „scoase de pe masă” înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia, a declarat joi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de Reuters.

Pistorius a spus că regretă faptul că administrația americană a făcut deja ceea ce el a numit concesii Rusiei înainte de începerea negocierilor.

Remarcile oficialului german vin după ce Trump a spus că a discutat la telefon cu Putin pe 12 februarie.

Trump a spus că el și Putin au convenit „să lucreze împreună, foarte îndeaproape”, ba chiar să-și facă vizite reciproce. „De asemenea, am convenit ca echipele noastre să înceapă negocierile (despre Ucraina, n.r.) imediat”, a mai spus liderul SUA.

De asemenea, Donald Trump a precizat că, după discuția sa cu Putin, a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a spus dacă Ucraina va fi un participant egal la negocierile cu Rusia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.

„Președintele Putin, la rândul său, a menționat necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.

• Citește și: Trump a vorbit la telefon cu Putin: „Am convenit să colaborăm foarte strâns, inclusiv să ne vizităm reciproc”

Anunțul despre discuția lui Donald Trump cu Vladimir Putin a avut loc la puțin timp după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților NATO la Bruxelles pe 12 februarie că așteptarea ca granițele Ucrainei să revină la cele din 2014 este „nerealistă”.

După acea declarație, mai mulți miniștri europeni au avertizat că Europa trebuie consultată în orice proces de negocieri.

La Berlin, demersurile lui Trump au fost criticate de întreaga conducere politică a Germaniei.

Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina.

„Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați", a declarat Baerbock într-un interviu pentru radioul public Deutschlandfunk.

Ministra germană a declarat că nu a fost informată în prealabil cu privire la discuțiile Trump-Putin.

„Acesta este modul în care operează administrația Trump... nu este modul în care alții fac politică externă, dar aceasta este acum realitatea", a declarat Baerbock, membra a partidului Verzilor.

Și unul din liderii social-democraților de guvernământ a declarat joi pentru Reuters că Europa și Germania trebuie să își asume mai multă responsabilitate.

„Ceea ce este necesar acum este un semnal rapid și ferm, precum și o ofertă adresată Statelor Unite", a declarat co-liderul partidului, Lars Klingbeil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că va cere explicații oficiale ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău și va transmite un „protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile”.

Ultimele incidente cu drone au fost calificate de președinta Maia Sandu drept un lucru „foarte grav”.

Totodată, șefa statului a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

„Republica Moldova nu a atacat pe nimeni, nu am pretins niciun teritoriu străin, nu am intrat în conflict cu vreun alt stat, avem consfințită neutralitatea în Constituție. Republica Moldova a promovat și a făcut totul pentru pace. Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. (...) Neutralitatea autentică înseamnă să ne putem apăra în fața bombelor unui stat agresor care ajung pe teritoriul nostru”, se spune într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe rețele.

Potrivit autorităților moldovene, una din drone a căzut la circa 2 km de spitalul raional din Taraclia. Zona este securizată, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției urmează să examineze aparatul de zbor.

Poliția a mai semnalat cazuri în care drone rusești au survolat spațiul aerian al R. Moldova, în sudul țării , iar una dintre drone a căzut în preajma unei localități din raionul Taraclia. Explozia nu a provocat victime.

Potrivit Poliției de Frontieră, drona a căzut pe un teren agricol în preajma satului Ciumai din acest raion. O altă dronă a explodat pe un câmp situat între orașul Ceadîr Lunga și localitatea Valea Perjei, aparatul de zbor fiind localizat de Poliție la 1,5 kilometri de oraș.

Ambele zone au fost izolate, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției sunt în ambele locații și efectuează cercetări, dronele urmând a fi investigate în detaliu.

Din investigațiile preliminare, Poliția spune că fragmentele depistate la Ceadîr -Lunga aparțin unei drone rusești.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei din această noapte a dus și la suspendarea activității punctului de trecere a frontierei Reni-Giurgiulești la ora 23:05, toți angajații fiind evacuați la Giurgiulești. Poliția de Frontieră a transmis că a observat mai multe explozii între orele 23:05 și 00:40, pe teritoriul Ucrainei, iar la ora 00:59, alarma aeriană s-a oprit.

Portalul regional Nokta a transmis că sunetele exploziilor au fost auzite peste tot în sudul R. Moldova.

Activitatea punctului de trecere a frontierei a fost restabilită la ora 01:30.

• Citește și: Poliția a găsit o dronă în preajma unei localități din raionul Taraclia

Anunțul autorităților vine la o zi după ce Poliția a anunțat că a descoperit o dronă, pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia. Aceasta nu avea atașat explozibil, iar prezența ei nu crea riscuri pentru locuitorii din zonă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că apelul cu Putin a fost „lung și foarte productiv”.

„Am discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, energie, inteligență artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte”, a scris liderul de la Casa Albă, adăugând că după discuția cu Putin îl va suna și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Apelul telefonic cu liderul rus este primul contact direct confirmat între cei doi de când Donald Trump a fost învestit la Casa Albă, pe 20 ianuarie. A avut loc în contextul în care, pe 24 februarie, se vor împlini trei ani de la invazia rusească în Ucraina, iar diplomația internațională se pregătește de Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie, la care Zelenski și înalți oficiali americani intenționează să participe.

Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus după convorbire că Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.

Putin, la rândul său, a vorbit despre „necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.

El a adăugat că liderul rus l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova și că Rusia este pregătită să primească oficiali americani pentru discuții.

Discuție Trump - Zelenski

Biroul de presă al lui Volodmir Zelenski a confirmat ulterior că președintele american a avut o conversație telefonică cu cel ucrainean.

Zelenski a scris că a avut o discuție „plină” cu Trump despre „oportunitățile de a obține pacea”.

„Am vorbit, de asemenea, și despre discuția mea cu Scott Bessent (ministrul american de Finanțe n.r.) și despre pregătirea unui nou document privind securitatea, cooperarea economică și parteneriatul pentru resurse”, a mai scris Zelenski într-o referire la propunerea americană ca părțile să încheie o înțelegere despre exploatarea zăcămintelor ucrainene de minerale rare de către SUA.

„Împreună cu SUA, trasăm următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și fiabilă”, a scris Zelenski.

Ceva mai devreme, el s-a întâlnit la Kiev cu Bessent pentru a discuta despre un asemenea acord potențial și a spus că speră ca cele două țări să ajungă la un acord în această privință la conferința de la München.

Președintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare internațional emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe 17 martie 2023 pentru crime de război în Ucraina, pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

Intrarea sa pe teritoriul statelor membre CPI le-ar obliga pe acestea să-l predea pe președintele rus tribunalului internațional.

SUA nu este membră CPI, iar Donald Trump a respins în repetate rânduri orice jurisdicție a acestui organism asupra funcționarilor sau cetățenilor americani.

De altfel, Donald Trump a sancționat recent, pentru a doua oară, oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), de astă dată pentru că au deschis investigații ce vizează Statele Unite și Israelul.

În primul său mandat, Donald Trump i-a sancționat pe oficialii CPI care investigau dacă forțele americane au comis crime de război în Afganistan. Sancțiunile au fost ridicate de administrația președintelui Joe Biden.

După Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a fost alertat la ora 17:34, după ce martorii au observat fum dens ieșind din scara blocului. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, pompierii au evacuat mai multe persoane de la etajul 18 pentru a preveni intoxicațiile cu fum.

Incendiul a fost localizat, iar 72 de pompieri, cu nouă unități de tehnică, inclusiv o autoscară, au intervenit pentru lichidarea completă a focului.

Cauza și circumstanțele incendiului urmează să fie stabilite.

Clădirea care a luat foc a fost construită în perioada sovietică și atrage atenția prin forma ei cilindrică. Datorită arhitecturii deosebite, localnicii au botezat-o „Romanița”. Starea în care a ajuns nu e, însă, deloc înfloritoare.

Într-un reportaj realizat în 2016, Europa Liberă Moldova a relatat situația dezastruoasă în care se afla atunci clădirea.

Aceasta are 24 de etaje, dintre care doar 16 sunt locative, restul erau tehnice, nu erau utilizate și anume acolo se aduna multă mizerie. Erau locuri în care se adăposteau oameni ai străzii, dar și consumatori de droguri. Același tablou era și în spaţiile libere din jurul scărilor de evacuare în caz de incendiu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Armenia și-a aprofundat tot mai mult legăturile cu Occidentul în ultimii ani, acuzând totodată Rusia că nu și-a respectat angajamentul de a o proteja de Azerbaidjan, vecinul din est cu care Erevanul are relații ostile, scrie AFP.

Textul proiectului de lege, adoptat în prima lectură cu votul a 63 de deputați din 107, precizează că obiectivul inițiativei legislative este „transformarea Armeniei într-o țară sigură, securizată și dezvoltată”. Șapte parlamentari au votat contra, iar unele facțiuni din opoziție au boicotat votul.

Pentru a intra în vigoare și a începe oficial demersurile, proiectul de lege trebuie adoptat în trei lecturi. Anterior, politicienii armeni au dezbătut inclusiv ideea unui referendum pentru a modifica Constituția țării, prin înscrierea obiectivului de aderare la UE în legea supremă.

• Vezi și: Ideea unui referendum pentru UE, discutată în Georgia și Armenia. Cu ce diferă demersul față de Moldova

Formațiunea pro-rusă „Am Onoare” a acuzat guvernarea de la Erevan că prin această inițiativă pune în pericol comerțul liber al Armeniei cu Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), un bloc economic condus de Rusia și format din mai multe foste republici sovietice.

Rusia a spus miercuri că Armenia continuă să primească „dividende” din calitatea de membră a acestui bloc.

Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au înrăutățit începând cu 2023, după ce o ofensivă fulger a Azerbaidjanului a dus la înfrângerea separatiștilor susținuți de Armenia în regiunea Nagorno-Karabah. Atunci, Armenia a acuzat Rusia, care avea aproape 2.000 de militari din trupele de „menținere a păcii” în regiune, că nu a făcut nimic pentru a preveni luptele și exodul ulterior a peste 100.000 de etnici armeni din zonă.

La patru zile după ofensivă, premierul armean, Nikol Pașinian, a spus națiunii, într-un discurs televizat, că alianțele și tratatele actuale de securitate ale Erevanului erau „ineficiente” și „insuficiente”.

În februarie anul trecut, guvernul său a suspendat participarea Armeniei la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) un grup de apărare condus de Rusia, similar NATO. Erevanul a aderat și la Curtea Penală Internațională (CPI) în ciuda criticilor Moscovei, decizie care obligă țara să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin, dacă acesta vizitează Armenia.

Pe parcursul anului trecut, țara a dat mai multe semne că e gata să se apropie de Occident, organizând inclusiv exerciții militare comune cu SUA, cu care la începutul acestui an a și semnat un parteneriat strategic.

Din septembrie 2024, Armenia a început și discuții cu privire la liberalizarea vizelor și și-a consolidat legăturile de apărare cu Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Iohannis și-a anunțat la începutul săptămânii demisia pe fondul unor presiuni din partea partidelor de dreapta, naționaliste, care au amenințat să-l suspende, în parlament, acuzându-l de „uzurparea” puterii prin rămânerea prelungită în funcție, care ar fi urmat să se încheie cel mai devreme odată cu alegerea unui nou președinte, la alegerile repetate din mai.

În locul său, România va fi condusă de acum cu titlu de interimat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, căruia Iohannis i-a dat miercuri, simbolic vorbind, cheile de la Cotroceni, cu mesajul: „Ai grijă de România”.

„Cine are încredere în mine, s-o voteze pe Maia Sandu!”

Ilie Bolojan este liderul interimar al Partidului Național Liberal (PNL), aflat în prezent la guvernare în România, într-o coaliție alături de Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

El deține în prezent și funcția de președinte al Senatului de la București, ceea ce îl face, potrivit Constituției, a doua persoană în stat.

Bolojan, un inginer de 55 de ani cu studii făcute la Timișoara, și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.

În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova și cu alți politicieni de la Chișinău.

• Citește și: Iohannis lasă în urmă o Românie mai prosperă și mai respectată. În țară i s-au reproșat mai ales deficiențe de comunicare

În 2018, s-a bucurat prematur de victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru primăria capitalei, anulate de autoritățile de atunci ale Moldovei, în ceea ce se numește astăzi „vremea lui Plahotniuc”.

„Ieri seară am primit cu bucurie vestea câștigării alegerilor la Primăria Chișinău de către Andrei Năstase, candidatul pro-român și pro-european. Îl felicit pe Andrei, pe Maia Sandu și pe toți prietenii noștri din Chișinău pentru victorie”, posta atunci, de la Oradea, Bolojan.

În februarie 2020, când Maia Sandu era încă în opoziție, el a fost la Chișinău, împreună cu alți oficiali locali români, întâlnindu-se cu ea, dar și cu oficiali de la primăria capitalei. În preajma alegerilor din noiembrie 2020, Bolojan și-a amintit de acea vizită și a publicat pe rețele un mesaj de sprijin electoral entuziast pentru Sandu.

Folosind buna reputație a orașului său, Oradea, unul din cele mai dinamice și mai prospere din România, Bolojan a scris că cei care au văzut „cum se pot schimba lucrurile in Oradea” trebuie să știe că astfel de schimbari sunt posibile și in Republica Moldova. „Cei care aveti încredere în mine, vă rog s-o susțineți pe Maia Sandu", a mai spus Bolojan.

În ianuarie 2023, când devenise deja președintă și un politican de marcă, cu renume internațional, Maia Sandu s-a revăzut cu Bolojan, de data asta la el „acasă”, la Oradea. Liberalul era la acea dată președintele Consiliului Județean. Președinta a mers în orașul din vestul României într-o scurtă vizită privată de 24 de ore, numită de presa locală „surpriză”, a cărei agendă politică sau economică, dacă a existat, nu a fost niciodată făcută publică.

Întrebată de reporterii orădeni care a fost motivul vizitei, președinta Republicii Moldova a declarat că a venit în vacanță. „Am fost într-o vacanță, sunt prima dată aici și mi-a plăcut foarte mult”, a declarat Maia Sandu.

După două luni, Bolojan a mers el în Moldova, inclusiv ca să inaugureze la Băcioi un parc finanțat din bani orădeni.

Popșoi întoarce complimentul

Prietenia dintre Maia Sandu și PAS - și Ilie Bolojan a funcționat în dublu sens.

În noiembrie 2024, înaintea alegerilor parlamentare din România, ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi l-a lăudat pe liberal fără rezerve: „Ilie Bolojan este cel mai performant primar și președinte de județ din România”, a postat la 28 noiembrie Popșoi, amintind că „Ilie Bolojan este un mare prieten al Republicii Moldova - fiind la cârma județului Bihor, a finanțat proiecte frumoase în localitățile Bacioi și Stăuceni din municipiul Chișinău”.

„Dacă alegerile parlamentare de sâmbătă și duminică vor face ca dl. Bolojan să ajungă în fruntea guvernului de la București - asigura Popșoi - românii de pe ambele maluri ale Prutului și de pretutindeni vor putea fi siguri că au un conducător de nădejde”.

„Ce noroc au moldovenii cu dumneavoastră!”

Alegerile parlamentare le-a câștigat până la urmă Partidul Social-Democrat, urmat de naționaliștii de la AUR și de liberalii lui Bolojan - care a ajuns, dacă nu prim-ministru, cum spera Popșoi, atunci măcar senator.

Tot în noiembrie 2024, Bolojan a mulțumit Maiei Sandu pentru ajutorul dat forțelor românești democratice la complicatele alegeri prezidențiale. După ce primul tur, din 24 noiembrie, a fost câștigat de suveranistul prorus Călin Georgescu, Sandu și-a dat sprijinul în vederea turului al doilea, care până la urmă nu s-a mai ținut, Elenei Lasconi, trimițând un mesaj politic limpede, pro-vestic, alegătorilor români.

Bolojan a reacționat: „Doamna Maia Sandu, ce popor aveți, ce noroc are cu dumneavoastră! Vă mulțumesc pentru mesajul cald pe care ni l-ați trimis. Aveam nevoie de vocea dumneavoastră caldă și inima bună. Ați arătat unei lumi întregi că un om bun poate să-și conducă țara înainte! Și, cu valori corecte, multă modestie, poate să țină piept Rusiei, doamnă. Iar pentru asta să câștige respectul întregii lumi.”

Ce atribuții are președintele interimar

Interimatul lui Ilie Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai.

Ca interimar, Bolojan va putea promulga legi, semna decrete și la nevoie, desemna un nou prim-ministru. El nu va avea însă dreptul să dizolve Parlamentul sau să convoace referendum.

Reuters scrie că la conducerea statului, el „se va confrunta cu o presiune tot mai mare din partea unei economii UE în încetinire, pe fondul amenințărilor tarifare din SUA, și cu provocarea de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE”.

Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.

Președinta Maia Sandu s-a despărțit miercuri de Klaus Iohannis cu un mesaj pe Facebook în care a apreciat că relațiile dintre cele două țări se află la un nivel record.

„Drumul nostru european nu ar fi fost posibil fără susținerea sinceră și necondiționată a României. În numele cetățenilor Republicii Moldova, îi mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru tot ce am realizat împreună”, a scris președinta.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Unul dintre ei, Anton Malîșev, a fost reținut de poliția moldoveană imediat după ce a fost eliberat, pe 10 februarie, de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, unde se afla în închisoare pentru trafic de droguri.

Vorbind jurnaliștilor după ședința de guvern din 12 februarie, Serebrian a explicat că misiunea Chișinăului a fost să-l elibereze pe Malîșev din custodia autorităților neconstituționale, iar dacă el a comis vreo infracțiune confirmată de instanțe de pe malul drept, atunci el își va ispăși pedeapsa.

Malîșev era dat în căutare în R. Moldova din 2021. În 2022, el a fost condamnat în absență de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa. În perioada respectivă, el se afla în stânga Nistrului, unde a fost condamnat la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.

Potrivit asociației Promo-Lex, în detenția din stânga Nistrului, starea de sănătate a lui Malîșev „s-a deteriorat grav, fără acces la îngrijiri medicale adecvate”.

Serebrian a mai spus că autoritățile de la Chișinău insistă pe eliberarea tuturor deținuților din stânga Nistrului, chiar și a celor care au comis infracțiuni, pentru că au fost trimiși în închisoare de instanțe nerecunoscute.

„Cei de la Tiraspol nu sunt în drept să decidă cine și ce a săvârșit. Acelea nu sunt instanțe legale. Instanțele legale din partea dreaptă a Nistrului trebuie să judece”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui, Chișinăul a înaintat Tiraspolului o listă cu deținuți. Unii dintre ei sunt mai cunoscuți opiniei publice din cauza unor circumstanțe precum starea de sănătate, vârsta sau faptul că au fost răpite de pe malul drept.

• Citește și: Din detenție ilegală, în detenție legală. După ce a fost eliberat din Transnistria, Anton Malîșev a fost reținut de polițiștii moldoveni

Serebrian a confirmat că eliberările fac parte din condițiile pentru tranzitul de gaze către regiunea transnistreană. Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.

„Folosim această ocazie acum ca să eliberam cat mai multă lume”, a spus vicepremierul, precizând că în următoarele săptămâni ar putea fi eliberate persoanele „cel mai grav afectate”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primele examinări de pe teren au stabilit că drona nu are atașat explozibil, iar prezența ei nu creează riscuri sau pericole pentru siguranța cetățenilor din regiune. Cercetările la fața locului continuă.

Poliția a făcut apel la cetățenii care identifică aparate de zbor sau dispozitive suspecte căzute la sol – să nu se apropie de ele și să nu le atingă.

În luna noiembrie anul trecut, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani, dar și în apropierea Chișinăului.

• Te-ar putea interesa și: Un aparat de zbor a survolat spațiul aerian al R. Moldova, în regiunea transnistreană

Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora și au spus că dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei. La 12 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu aceste incidente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conform noilor directive, citate de AFP, migranților care sosesc pe mare sau ascunși în vehicule li se va refuza în mod normal cetățenia.

„Aceste reglementări confirmă (...) faptul că orice persoană care intră ilegal în Regatul Unit, inclusiv în ambarcațiuni mici, riscă să-i fie refuzată cererea de cetățenie britanică”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Marea Britanie este una din destinațiile preferate ale migranților ilegali din Africa și Orientul Mijlociu, care încearcă să ajungă acolo mai ales prin Franța.

36.816 persoane au fost detectate în Canalul Mânecii între Anglia și Franța în 2024, o creștere de 25 % față de cele 29.437 care au sosit în 2023, arată cifrele provizorii ale Ministerului de Interne de la Londra.

Presiuni dinspre extrema dreaptă

Guvernul laburist al prim-ministrului Keir Starmer este presat să reducă migrația după ce partidul Reform UK, al lui Nigel Farage, a obținut aproximativ patru milioane de voturi la ultimele alegeri generale - un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta.

Însă schimbarea regulilor a fost criticată de unii parlamentari laburiști, care s-au plâns că nu e corect ca oamenii să fie naturalizați doar pe jumătate.

„Dacă acordăm cuiva statutul de refugiat, nu poate fi corect să îi refuzăm apoi șansa de a deveni cetățean britanic”, a scris deputata Stella Creasy pe X, adăugând că noile reguli îi va condamna pe cei vizați să fie locuitori de categoria a doua.

Free Movement, un blog despre legislația privind imigrația, a declarat că modificările au potențialul de a „bloca un număr mare de refugiați de la naturalizarea ca cetățeni britanici, cu efect imediat”.

Blogul a numit „orientările” guvernamentale actualizate „incredibil de răutăcioase și dăunătoare pentru integrare”.

Anunțul vine după ce parlamentarii britanici au dezbătut săptămâna aceasta noul proiect de lege al guvernului privind securitatea frontierelor, azilul și imigrația, conceput pentru a acorda poliției și altor structuri de forță „puteri de tip antiterorist” pentru a desființa grupările care aduc imigranți ilegali peste Canalul Mânecii.

• Citește și: Moldovenii aflați ilegal în Marea Britanie vor fi întorși acasă

Imigrația ilegală și cea fără documente - ambele aflându-se în prezent la niveluri record în Regatul Unit - au fost o temă majoră la scrutinul din iulie 2024, care l-a adus pe Starmer la putere.

La preluarea mandatului, acesta a renunțat imediat la planul predecesorului său conservator, Rishi Sunak, de a descuraja migrația fără documente către Regatul Unit prin deportarea noilor sosiți în Rwanda.

În schimb, el a promis să distrugă „bandele” de traficanți de oameni pentru a reduce numărul de imigranți.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, rețeaua națională de monitorizare a calității aerului va include în total 18 stații automate de monitorizare și o stație mobilă. 11 dintre acestea vor fi procurate cu sprijinul UE. Potrivit notei informative, achiziția stațiilor automate de monitorizare și crearea Rețelei integrate naționale de monitorizare a calității aerului este estimată la circa 3,4 milioane de euro.

Cu ajutorul acestora, autoritățile își propun să reglementeze două sisteme - Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici și Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului.

„Aceasta este o premieră pentru țara noastră. Asta va contribui la reacționarea rapidă când vor fi depășite limitele de poluare”, a spus Lazarencu în ședința Guvernului.

Ministerul Mediului spune că în prezent R. Moldova nu dispune de un sistem care să permită efectuarea măsurării calității aerului pe întreg teritoriul țării, iar sistemul actual este unul învechit și fragmentat, iar datele obținute „nu reflectă situația reală”.

Prin noile reglementări aprobate, Ministerul a stabilit că subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Mediu vor colabora cu autoritățile publice locale pentru a elabora planuri de menținere a calității aerului, care vor presupune acțiuni ca extinderea spațiilor verzi; introducerea unor zone cu emisii reduse și limitarea accesului vehiculelor în unele zone urbane; stimularea utilizării transportului public; dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice și biciclete și altele.

• Citește și: Autoritățile planifică să planteze peste 3,5 mii hectare de pădure în această primăvară

În prezent, specialiștii de la Agenția de Mediu preiau manual probele, zilnic, de la 17 stații de monitorizare. Doar Chișinăul, Bălțiul, Benderul, Tiraspolul și Râbnița, fiind cele mai mari centre industriale, au sisteme de monitorizare.

În plus, în țară sunt instalate deja trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova, unde este o stație de control asupra poluării transfrontaliere, instalată în cadrul unui program ce are ca scop să evalueze transferul poluanților pe distanțe mari în Europa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vom schimba un teritoriu cu altul”, a spus Zelenski într-un interviu acordat ziarului The Guardian. El a adăugat că nu știe ce teritoriu va cere Kievul de la Moscova în schimbul unei părți din regiunea Kursk.

„Toate teritoriile noastre sunt importante, nu există nicio prioritate aici”, a spus Zelenski în interviul publicat pe 11 februarie. În trecut, el a refuzat să renunțe la orice teritoriu cucerit de Rusia de când și-a lansat invazia pe scară largă în 2022.

Rusia a răspuns miercuri că nu este de acord cu un asemenea schimb.

„Acest lucru este imposibil”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, la un briefing zilnic. „Rusia nu a discutat niciodată și nu va discuta despre schimburi de teritorii ale sale”.

Președintele Vladimir Putin le-a spus rușilor la maratonul său telefonic anual din decembrie că trupele lor vor expulza cu siguranță forțele ucrainene din Kursk, dar a refuzat să spună când se va întâmpla acest lucru.

Peskov a declarat miercuri: „Unitățile ucrainene vor fi expulzate de pe acest teritoriu. Toți cei care nu sunt distruși vor fi expulzați”.

Zelenski se va întâlni pe 14 februarie la Conferința de securitate de la München cu vicepreședintele american JD Vance și alți oficiali americani și a declarat că este pregătit pentru discuții serioase.

Președintele american, Donald Trump, care a fost sceptic cu privire la continuarea sprijinului SUA pentru Kiev, face presiuni pentru o soluționare a războiului și a intensificat eforturile diplomatice în ultimele zile.

Emisarul său pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, va participa, de asemenea, la Conferința de securitate de la München și va călători ulterior în Ucraina.

Trump s-a plâns mereu de costul mare al ajutorului pe care Statele Unite l-a oferit Ucrainei și a indicat că SUA vor cere ceva în schimb pentru a-și menține susținerea.

Zelenski a declarat pentru The Guardian că anul trecut i-a prezentat lui Trump ideea că Statele Unite vor avea acces prioritar la metalele rare ale Ucrainei într-un acord pentru a pune capăt războiului.

Ucraina are cele mai mari rezerve de uraniu și titan din Europa, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi spus lui Donald Trump că nu ar fi în interesul Statelor Unite ca aceste rezerve să fie în mâinile Rusiei și potențial împărțite cu Coreea de Nord, China sau Iran.

Într-un comunicat de presă emis în aceeași zi, Ministerul moldovean al Energiei a spus că gazul procurat a fost plătit în avans de Tiraspoltransgaz, iar tranzacția a avut loc marți, 11 februarie, la filiala din Chișinău a Bursei Române de Mărfuri.

Este pentru prima dată când regiunea transnistreană plătește pentru procurarea gazelor naturale, deși rămâne neclar din ce surse achită pentru acestea. Ministerul a precizat că a propus Tiraspolului aplicarea acestei soluții încă din decembrie anul trecut, dar atunci administrația separatistă a refuzat, invocând motive precum prețurile mari de pe piețele europene sau imposibilitatea de a le procura.

În stânga Nistrului au mai fost livrate și alte 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, ca împrumut, acordat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 februarie. Acestea vor trebui să fie restituite până la 31 martie.

Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus într-o postare pe rețele, că acest volum de gaze este necesar pentru a menține „funcționarea neîntreruptă” a sistemului de transport a gazelor naturale, precum și pentru a asigura funcționalitatea sistemului energetic al R. Moldova.

În primele 10 zile din luna februarie, regiunea transnistreană a primit gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul moldovean în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Cantitățile livrate în regiune, în baza unui acord încheiat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, au fost limitate la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, printr-o dispoziție a CSE.

• Vezi și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.

Luni, 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că administrația de la Tiraspol a respins o ofertă a guvernului de la Chișinău și a Uniunii Europene de a cumpăra mai departe gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului în stânga Nistrului.

Tiraspolul a preferat, în schimb, un aranjament prin care gazele ar fi aduse la hotar cu R. Moldova de trader-ul european MET Group și plătite dintr-un credit rusesc printr-o firmă din Dubai, transportul lor pe teritoriul moldovean până în regiunea transnistreană urmând să fie asigurat de întreprinderea Moldovagaz.

Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol au declarat că aceste livrări ar trebui să înceapă la 13 februarie și să dureze până la sfârșitul lunii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată Europei Libere de către șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco.

Potrivit acesteia, Malîșev era dat în căutare încă din 2021. Pe 20 mai 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat în absență la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa.

• Citește și: Tiraspolul a eliberat primii deținuți, după condițiile înaintate de Chișinău pentru tranzitarea gazelor

În această perioadă, el s-a aflat în stânga Nistrului, unde ar fi continuat să comită aceleași infracțiuni. Pe 8 februarie 2023, bărbatul, acum de 34 de ani, a fost condamnat în regiunea transnistreană la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.

„Statul R. Moldova asigură ca fiecare cetățean să răspundă pentru orice faptă în limitele normei constituționale, iar faptul că respectiva persoană a fost eliberată este de apreciat, pentru că în acest mod am reușit să o aducem în câmpul legal”, a spus purtătoarea de cuvânt a Poliției moldovene.

Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.

Autoritățile constituționale așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numitele posturi de control instalate în 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fogel a fost primit marți, 11 februarie, la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump, la scurt timp după ce a aterizat pe teritoriul american.

„Cred că acest lucru ar putea fi un element foarte important, o parte esențială în oprirea războiului”, a spus Trump, stând alături de Fogel, care avea un steag american pe umeri.

„Mă simt cel mai norocos om de pe Pământ”, a declarat Fogel.

În vârstă de 66 de ani, Fogel a fost reținut de poliția rusă în 2021, pe aeroport, la sosirea la Moscova, pentru posesie de marijuana medicală despre care el a spus că i-a fost prescrisă după mai multe operații la spate, umăr și genunchi. Fogel a fost condamnat un an mai târziu, iar SUA îl considerau „deținut pe nedrept”.

Comunicatul adaugă ca schimbul „servește drept o dovadă de bună credință din partea rușilor și un semn că ne îndreptăm în direcția cea bună pentru a pune capăt războiului brutal și teribil din Ucraina”.

Trump nu a oferit detalii despre cine urma să fie eliberat pe 12 februarie sau dacă era vorba despre cineva deținut în prezent în Rusia. El a spus doar că persoana respectivă este „foarte specială” și cunoscută de mass-media.

Fogel, care a predat la Școala Anglo-Americană din capitala rusă după o perioadă petrecută la ambasada SUA, a fost trecut cu vederea în schimburile anterioare de prizonieri între SUA și Rusia.

Ultimul asemenea schimb a avut loc în vara anului 2024, când Moscova a pus în libertate trei cetățeni americani, cinci cetățeni germani închiși în Rusia și Belarus și opt activiști politici ruși întemnițați din cauza opoziției față de președintele Vladimir Putin.

Țările occidentale au eliberat și predat Rusiei persoane condamnate pentru infracțiuni grave, precum crime și spionaj, pentru a putea obține eliberarea jurnaliștilor și disidenților, despre care au spus că au fost condamnați pe nedrept.

Printre cei eliberați din Rusia s-au numărat reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american, Paul Whelan.

Guvernele occidentale au fost îndemnate de activiști să continue eforturile pentru eliberarea altor persoane din închisorile din Rusia și Belarus.

Marc Fogel era unul dintre acești deținuți, iar lista include în continuare și alte nume, precum Ksenia Karelina, Michael Leake, Gordon Black, Eugene Spector și Robert Woodland.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te