Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis la Chișinău: „Pe noi puteți să contați”


Președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu se pregătesc să le vorbească jurnaliștilor, după întrevederea lor la Chișinău, 16 martie 2022
Președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu se pregătesc să le vorbească jurnaliștilor, după întrevederea lor la Chișinău, 16 martie 2022

„România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi” în condițiile „agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a spus președintele României, Klaus Iohannis, la Chișinău, unde s-a aflat într-o scurtă vizită pe 16 martie.

Iohannis este primul președinte străin care s-a aflat în capitala moldoveană după ce Rusia a invadat Ucraina vecină, la 24 februarie, cauzând un val de refugiați, care s-a revărsat inclusiv peste granițele R. Moldova.

Într-o conferință de presă comună cu președinta moldoveană Maia Sandu, președintele român a promis sprijin românesc pentru avansarea cererii de aderare la Uniunea Europeană depusă de R. Moldova ca reacție la invazia rusească în Ucraina și s-a pronunțat pentru rezolvarea pașnică a problemei transnistrene cu ajutorul formatelor de negociere existente.

Colaborare în criza refugiaților

Iohannis a spus că R. Moldova a făcut un „gest de profundă generozitate și umanitate”, primind și îngrijind zeci de mii de refugiați ucraineni.

Autoritățile de la Chișinău și București au colaborat strâns la crearea unor coridoare verzi pentru refugiați. Aproape 340.000 au intrat în R. Moldova din Ucraina de la începutul invaziei rusești, iar aproximativ 240.000 dintre aceștia au plecat în România pentru a rămâne sau a o tranzita către alte țări ale Uniunii Europene, a spus președinta Sandu.

România acordase R. Moldova 17 mii de tone de ajutoare pentru refugiații din Ucraina la începutul lunii martie, iar președintele Iohannis a adus la Chișinău alte 55 de mii de tone. El a mai spus că România a oferit zeci de toe de combustibil și a promis continuarea livrărilor de ajutoare.

„Pe noi puteți să contați (...) Pe lângă România, alături se află solidar toate statele comunității europene și euroatlantice”, a spus liderul român.

Președinta moldoveană a spus că R. Moldova va continua să ajute refugiații ucraineni, așa cum a făcut-o „din prima oră”.

„Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe R. Moldova,” a spus Maia Sandu.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană

Sandu i-a cerut lui Iohannis susținere pentru avansarea cererii de aderare europeană a R. Moldova, semnată de ea la 3 martie și depusă la 4 martie la Bruxelles. Președinta moldoveană a vorbit despre nevoia de a lua decizii rapide în timpuri grele și a face pași hotărâți.

„Parteneriatul frățesc ne va ajuta să depășim incertitudinea legată de războiul din Ucraina,” a spus Sandu. Ea a cerut sprijin românesc în vederea deschiderii piețelor europene pentru toate mărfurile moldovene, în condițiile în care acestea nu mai pot fi exportate pe piețele estice din cauza războiului din Ucraina.

În reacția sa, Iohanis a promis continuarea unor „demersuri constante în toate formatele relevante la nivelul UE destinate mobilizării sprijinului instituțiilor europene și a statelor membre pentru traseul european al R. Moldova”.

Problema transnistreană

La o zi după decizia Chișinăului că depune cerere de aderare la UE, regiunea transnistreană și-a reluat solicitarea veche de i se recunoaște independența.

Întrebată dacă reacția Tiraspolului ridică vreo piedică în fața cererii trimise de R. Moldova la UE, președinta Sandu a spus că în primul rând contează ce își doresc cetățenii. „Pentru acești cetățeni vom continua să realizăm obiectivul de integrare europeană”, a spus ea, adăugând că soluția pentru conflictul transnistrean „trebuie să fie una pașnică, trebuie să respecte hotarele recunoscute internațional ale R. Moldova și trebuie să rezulte într-un stat funcțional”.

Întâlnirea Sandu – Iohannis a avut loc la scurt timp după ce Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a anunțat că exclude Rusia din acest for european pe baza unei rezoluții adoptate cu o zi mai devreme de Adunarea Parlamentară (APCE).

Rezoluția condamnă Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei, iar la propunerea delegației române, a inclus un amendament care condamna și „ocuparea regiunii transnistrene” de către Rusia în ultimii 30 de ani.

Iohannis a spus că aceasta este o „declarație politică” a parlamentarilor din APCE, și s-a pronunțat pentru rezolvarea pașnică a problemei transnistrene cu ajutorul formatelor de negociere existente.

„Reafirm sprijinul deplin al României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale R. Moldova în frontierele sale recunoscute internațională și fără afectarea cursului său pro european”, a spus Iohannis.

Întărirea prezenței NATO la Marea Neagră

În timpul vizitei la Chișinău, președintele României a anunțat că va solicita, în timpul summit-ului extraordinar al Alianței Nord Atlantice de săptămână viitoare la Bruxelles, o prezență aliată „suplimentară și întărită” pe partea sudică a flancului estic al NATO.

„Flancul estic trebuie întărit într-un mod echilibrat, în speță partea sudică trebuie să fie la fel de bine apărată și întărită ca partea de nord, de la Marea Baltică,” a spus președintele României, subliniind că Rusia a folosit Marea Neagră pentru a ataca partea sudică a Ucrainei.

„Acest război în Ucraina se poartă lângă flancul estic al NATO, al Uniunii Europene (...), iar noi suntem pe flancul estic, noi suntem lângă Marea Neagră”, a mai spus Iohannis.

XS
SM
MD
LG