Krasnoselski crede că introducerea taxelor vamale pentru companiile din stânga Nistrului, de la 1 ianuarie - un subiect dezbătut pe larg în interviu - nu doar că ar reprezenta o „blocadă economică”, dar chiar ar fi contrare ambițiilor europene ale Chișinăului, încălcând acordurile cu Uniunea Europeană, în special Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCTFA), semnat în 2013.
Întrebat de TASS despre speculațiile privind posibila integrare, în prima fază, doar a malului drept al Nistrului în Uniunea Europeană, Krasnoselski le-a calificat ca fiind o „abordare realistă”.
„Suntem un subiect separat al relațiilor internaționale. Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Astfel, dacă o țară vecină dorește să adere undeva, o poate face, noi ne vom decide propria soartă”, a susținut liderul de la Tiraspol.
În mai multe interviuri de presă, președinta Maia Sandu și ministrul de Externe Nicu Popescu au răspuns întrebărilor privind o posibilă integrare în UE „fără Transnistria”.
Ambii au evitat să îmbrățișeze fățiș o asemenea opțiune, insistând că guvernarea va continua să lucreze la reintegrarea țării.
Maia Sandu a spus, pe de altă parte, într-un interviu din noiembrie: „Ne dorim o rezolvare politică a conflictului, dar nu putem să punem problema în felul în care R. Moldova devine membru al UE doar după rezolvarea conflictului transnistrean, pentru că asta ar însemna să îi dăm Kremlinului drept de veto pe procesul de integrare europeană a R. Moldova”.
Tiraspolul caută legături directe cu CSI
În interviul cu TASS, vorbind despre procesul de denunțare de către Parlamentul de la Chișinău a unui șir de acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI), Krasnoselski și-a exprimat îngrijorarea și a notat că este vorba de o „rupere nejustificată a relațiilor”.
„Transnistria nu poate influența cursul eronat al lucrurilor de la Chișinău și va încerca să construiască o comunicare directă cu structurile CSI. (...) Dacă nu definim o formă specială a relațiilor noastre cu CSI, atunci retragerea R. Moldova din CSI ar putea provoca daune pentru regiunea transnistreană în multe domenii”, a susținut liderul de la Tiraspol.
Pe parcursul anului 2023, R. Moldova a denunțat 44 de tratate cu CSI, din totalul a 282 la care țara este parte, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).
Investițiile moldovene în apărare, calificate drept „militarizare”
În interviul cu TASS, Krasnoselski a calificat decizia autorităților de la Chișinău de a investi mai mult în apărare drept o „militarizare” a Moldovei, care „nu poate fi ignorată” de transnistreni.
El s-a arătat sigur că echipamentele militare recepționate de Moldova în ultimii ani nu au scop de apărare, cum susțin mereu autoritățile de la Chișinău. Pe de altă parte, a spus Krasnoselski, regiunea transnistreană nu reprezintă un pericol pentru R. Moldova, așa cum ar fi confirmat - în opinia lui - și partenerii internaționali.
Krasnoselski a dat vina pe guvernarea moldoveană și pentru suspendarea procesului de negocieri în formatul 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean, criticând în special „atitudinea distructivă a Chișinăului” în această privință.
„În prezent, Moldova acționează exclusiv prin intermediul instrumentelor de sancțiuni, restricții și intimidare. Blocada și măsurile restrictive în domeniul economic sau faimoasele modificări ale legislației penale care incriminează așa-numitul separatism sunt doar cele mai frapante, dar nu singurele exemple”, a conchis liderul de la Tiraspol în interviul cu agenția rusă de știri TASS.
