În vreme ce un număr tot mai mare de lideri internaționali îl felicită pe președintele-ales american Joe Biden, Kremlinul spune că va aștepta rezultatele oficiale finale înainte să comenteze deznodământul scrutinului.

Întrebat cum se face că în 2016 președintele Vladimir Putin l-a felicitat pe republicanul Donald Trump îndată ce a obținut destule voturi electorale ca s-o învingă pe democrata Hillary Clinton, purtătorul de cuvânt prezidențial Dmitry Peskov le-a spus reporterilor luni, 9 noiembrie: „Vedeți și voi că există niște proceduri juridice anunțate de președintele în exercițiu. De aceea, situațiile sunt diferite, și de aceea credem că este mai potrivit să așteptăm anunțul oficial”.

În câteva state americane continuă numărarea voturilor, iar în Georgia numărătoarea se va repeta, din cauza diferenței foarte mici între Biden și Trump, iar Trump a anunțat o serie de contestări în instanță.

Mulți experți independenți și chiar unii membri de vază ai Partidului Republican apreciază însă drept neglijabile șansele răsturnării rezultatului.

Electorii din Colegiul Electoral american se vor întruni pentru a-și depune oficial voturile la 14 decembrie. Inaugurarea noului președinte este programată pentru 20 ianuarie.

În declarația sa de luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amintit că „Putin a spus în repetate rânduri că va respecta opțiunea poporului american” și că este gata să coopereze cu viitorul președinte american, indiferent care va fi el.

„O mare parte a discuției s-a bazat pe apelul telefonic de ieri cu președintele Putin pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește solicitările și nevoile lor”, a mai spus el.

Președintele SUA a mai spus că „suntem pe drumul cel bun”.

Trump a adăugat că îl va ruga pe secretarul de stat Marco Rubio și pe consilierul pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate - declarația în cauză urmând să fie publicată în scurt timp.

Biroul președintelui Ucrainei nu a făcut publice imediat detaliile conversației.

Anterior, tot pe 19 martie, președintele ucrainean a anunțat la o conferință de presă susținută la Helsinki, unde s-a întâlnit cu președintele finlandez Alexander Stubb, că în cursul zilei va avea o discuție la telefon cu președintele Donald Trump.

„Am avut o întâlnire foarte bună a echipelor noastre la Jeddah (Arabia Saudită), totul mergea bine, dacă nu era Rusia, care este întotdeauna nefericită atunci când ceva merge bine. Prin urmare, vom discuta detaliile pașilor următori cu el și cred că voi auzi de la el detaliile conversației sale cu Putin”, a declarat Zelenski.

Potrivit informațiilor oficiale, Zelenski și Trump nu au mai discutat personal de când s-au certat în timpul unei întâlniri la Casa Albă, pe 28 februarie.

• Te-ar putea interesa și: Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina

Discuția Trump-Zelenski a avut loc la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA a vorbit la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Negocierile dintre Washington și Moscova nu au reușit să atingă obiectivul lui Trump de a ajunge la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile.

Comunicatul Kremlinului privind discuțiile Trump-Putin a sugerat că domeniul de aplicare al acordului lor s-a limitat la o pauză în loviturile asupra infrastructurii energetice.

Pe de altă parte, formularea declarației Casei Albe a fost ușor diferită și s-a referit la o „încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”, convenind în același timp să analizeze un armistițiu maritim în Marea Neagră, ca un pas către un acord de pace mai amplu.

Însă, pe teren nu pare să se fi schimbat nimic, ambele părți lansând atacuri aeriene în timpul nopții de marți spre miercuri.

• Vezi și: Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina

„Imediat după ce Putin a vorbit la discuțiile cu Trump despre suspendarea atacurilor asupra structurilor noastre energetice, 150 de drone ale Rusiei au țintit teritoriile noastre, lovind infrastructura energetică”, a declarat Zelenski.

Zelenski a avertizat că „există o cale lungă pentru a ajunge mai întâi la încetarea focului și apoi la o pace pe termen lung”.

În baza relatărilor Serviciului ucrainean al RFE/RL, Europa Liberă România și Reuters.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, în Ucraina s-au întors și alți 22 de militari, grav răniți, care aveau nevoie de asistență medicală urgentă – „un gest de bunăvoință”, după cum l-a prezentat ministerul rus al apărării.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a scris pe rețele că acesta este unul din cele mai mari schimburi de prizonieri de război între Rusia și Ucraina.

„Se întorc acasă soldații, sergenții și ofițerii noștri – care au luptat pentru libertatea noastră în rândurile forțelor armate, ale marinei, ale gărzii naționale, ale forțelor de apărare teritorială și ale serviciului de pază a frontierelor. Ei au apărat Ucraina pe diferite fronturi - în Mariupol, la Azovstal, Donețk, Luhansk, Herson, precum și în regiunile Harkov, Nikolaev, Zaporojie, Sumî și Kursk”, a mai spus Zelenski.

El a mulțumit, de asemenea, partenerilor Kievului, în special Emiratelor Arabe Unite, pentru că au făcut posibil schimbul respectiv.

Ultimul schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc pe 15 ianuarie 2025, după formula „25 pentru 25”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După obținerea acordului CSM, Procuratura Chișinău și Centrul Național Anticorupție (CNA) au inițiat circa 30 de percheziții în mai multe localități din Republica Moldova.

Acțiunile se desfășoară în cadrul a 12 dosare penale care vizează infracțiuni de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante, a precizat Procuratura Generală.

Procurorii spun că sunt vizați, între alții, patru judecători, un procuror și trei avocați. Aceștia sunt suspectați că ar fi favorizat soluționarea unor dosare penale și contravenționale de la Judecătoria Hâncești și Curtea de Apel Chișinău, în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite.

Un judecător și un avocat au fost reținuți, iar ceilalți suspecți vizați vor fi cercetați în stare de libertate.

Perchezițiile și reținerile au avut loc la scurt timp după ce Procurorul General a obținut acordul CSM pentru urmărirea penală a patru judecători suspectați de corupție.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședința extraordinară din 19 martie, cererile procurorului general, Ion Munteanu. Solicitările lui au fost examinate fără prezența presei, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.

După deliberări, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că este vorba despre patru judecători care vor fi supuși acțiunilor de urmărire penală, dar numai într-un singur caz va fi aplicată măsura de arest preventiv, cerută de procurorul general.

Numele judecătorilor vizați nu a fost divulgat.

• Te-ar putea interesa și: Judecătorii cer majorarea salariilor pentru a-și consolida independența

Astfel, CSM a permis urmărirea penală a doi dintre judecători pentru suspiciuni de trafic de influență, a unui alt magistrat - pentru corupere pasivă, iar a celui de al patrulea - pentru comiterea ambelor infracțiuni.

În privința a trei judecători, CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală, percheziție, aducere silită și reținere. Iar în cazul celui de al patrulea a fost dispusă și măsura de arest preventiv.

Câțiva membri ai CSM au avut opinii separate față de cererea procurorilor de reținere și aducere silită a magistraților vizați.

Codul Penal prevede amenzi de mii de lei pentru trafic de influență, iar în cazul coruperii pasive - amenzi sau pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani.

Deciziile CSM pot fi contestate în termen de 30 de zile la Curtea Supremă de Justiție.

Judecătorii din Republica Moldova beneficiază de imunitate funcțională, adică nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu excepția cazurilor când este probat că au acționat cu rea-voință ori din neglijență gravă.

Urmărirea penală împotriva unui judecător poate fi inițiată doar de procurorul general și cu acordul CSM. De asemenea, procurorii sunt obligați să ceară permisiunea CSM pentru percheziții, reținere sau arestare.

În cazul infracțiunilor de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită, precum și în cazul infracțiunilor flagrante, acordul CSM nu este necesar.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Despre aceasta au anunțat miercuri reprezentanții UNICEF în Moldova, care au participat recent, la Guvern, la ședința Consiliului de coordonare pentru intervențiile în domeniul alimentării cu apă, sanitație și igienă în instituțiile de învățământ.

Vadim Ciubotaru, inginer în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, a precizat că, din cele 17 școli incluse în program, șapte au finalizat deja lucrările de renovare, iar în 10 unități de învățământ din nordul R. Moldova lucrările vor începe în aprilie-mai 2025.

Potrivit autorităților din educație, în anul 2023, au fost reabilitate grupurile sanitare în 21 de instituții de învățământ, în timp ce în anul 2024 astfel de lucrări au fost efectuate în 18 școli. În anul curent, se vor finaliza lucrările de renovare și modernizare în 25 de școli.

• Te-ar putea interesa și: Avocatul poporului: Condițiile sanitare din școlile moldovene nu corespund standardelor minime ale OMS

Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a menționat că asigurarea condițiilor adecvate de apă și sanitație pentru școli rămâne o prioritate.

„Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a asigura un mediu educațional sigur și sănătos, contribuind direct la calitatea educației și la bunăstarea elevilor”, a spus Valentina Olaru.

La ședință s-a discutat și despre construcția grupurilor sanitare în anexe dotate cu sisteme de încălzire și ventilare și despre stabilirea unor distanțe minime de amplasare a acestora față de sursele de apă.

Autoritățile din educație spun că peste 160 de blocuri sanitare din școlile din R. Moldova vor fi renovate până în 2026. Potrivit informațiilor oferite anterior de Ministerul Educației, din 1.201 școli, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Trump a semnat un decret în această privință la sfârșitul lunii ianuarie. În conformitate cu directiva din 17 martie, două seturi de documente cu un volum de peste 60 de mii de pagini au fost deja publicate pe site-ul web al arhivei. Acestea sunt disponibile în format PDF.

Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, în statul Texas, la 22 noiembrie 1963.

O anchetă americană desfășurată în 1964 de o comisie oficială a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis la Departamentul de Poliție din Dallas, la două zile după arestarea sa.

Asasinarea președintelui Kennedy provoacă și astăzi numeroase speculații.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice ultimele documente referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.

O lege din 1992 obliga guvernul SUA să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.

• Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy

Fratele lui John F. Kennedy, Robert, fost senator și procuror general al Statelor Unite, a fost și el asasinat, cinci ani mai târziu - pe 5 iunie 1968, la Los Angeles -, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinția SUA. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.

Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Planul aprobat de Bundestag pe 18 martie consolidează puternic poziția viitorului cancelar conservator, Friedrich Merz, care va avea la dispoziție o jumătate de trilion de euro pentru investiții, după doi ani de descreștere în cea mai puternică economie din UE.

Planul este adoptat într-un moment în care Germania și alte țări europene sunt nevoite să-și întărească din resurse proprii apărarea, în fața unei Rusii ostile și a îngrijorării că reorientarea Statelor Unite sub președintele Donald Trump poate lăsa Europa descoperită.

Creștin-democrații lui Merz care au câștigat alegerile parlamentare anticipate din luna februarie s-au pronunțat prin vot împreună cu social-democrații pentru crearea unui fond de 500 miliarde euro, din care să fie finanțate proiecte de infrastructură. De asemenea, cele două partide care poartă discuții pentru formarea unei coaliții de guvernare centriste au votat pentru relaxarea unei restricții constituționale, așa încât să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și putea mări cheltuielile pentru apărare.

„Timp de cel puțin un deceniu am trăit cu un fals sentiment de securitate,” a spus Merz în fața parlamentarilor înainte de vot, adăugând: „Decizia pe care o luăm azi cu privire la pregătirea de apărare... nu poate fi decât primul pas major spre o nouă comunitate de apărare europeană”.

• ^{Citește și: UE aprobă noi ajutoare militare pentru Moldova. Arme - nu încă}

Legislația nouă mai trebuia să treacă prin camera superioară a parlamentului german, Bundesrat, în care sunt reprezentate guvernele celor 16 landuri federale ale Germaniei. Principalul obstacol pare să fie depășit după ce Partidul Votanților Liberi din Bavaria a căzut de acord luni să o sprijine și el.

Conservatorii lui Merz și social-democrații au insistat ca schimbările legislative să fie adoptate de parlamentul actual, înainte de convocarea parlamentului nou rezultat în urma alegerilor din februarie, pentru a evita confruntarea cu un număr mai mare de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă intrați în noul Bundestag. Acesta își începe activitatea pe 25 martie.

Merz a spus însă că graba se datorează și situației geopolitice care se schimbă rapid.

„Europa se află, pe de o parte, lângă o Rusie agresivă și, pe de altă parte, lângă o Americă imprevizibilă”, a spus la rândul său în parlamentul de la Berlin, liderul social-democraților, Lars Klingbeil, care a adăugat: „Această decizie are potențialul de a da o nouă direcție istoriei țării noastre, un început pozitiv pentru Germania, un început pozitiv pentru Europa”.

Criticii votului de la Berlin își îndreaptă nemulțumirea în primul rând împotriva conservatorului Merz, acuzându-l de „înșelăciune electorală”, pentru că, în campanie, a promis precauție fiscală, anunțând schimbarea politicii abia după victoria în alegeri.

Dar votul de la Berlin a fost salutat imediat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vorbind la o conferință de presă la Copenhaga în compania prim-ministrei daneze Mette Frederiksen, Von der Leyen, care a fost ministră germană a apărării în trecut, a spus că vestea venită de la Berlin este „excelentă” și că „trimite Europei mesajul limpede că Germania este hotărâtă să facă investiții masive în apărare”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Însă, prima concesie făcută de Rusia de când a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani, încă nu a atins obiectivul lui Trump de încetare imediată a focului în toate teatrele de război.

O declarație a Casei Albe cu privire la convorbirea din 18 martie a precizat că cei doi lideri „au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”. Rusia a devastat infrastructura energetică a Ucrainei în încercarea de a-i demoraliza pe ucraineni, privându-i de electricitate și căldură în toiul iernii.

Pe platforma sa Social Truth, Trump a descris convorbirea ca fiind "foarte bună și productivă".

„Am fost de acord cu o încetare imediată a focului în ceea ce privește energia și infrastructura, cu înțelegerea că vom lucra rapid pentru a avea o încetare completă a focului și, în cele din urmă, un sfârșit al acestui război foarte oribil între Rusia și Ucraina”, a scris el.

„Au fost discutate multe elemente ale unui Contract pentru Pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși, și atât președintele Putin, cât și președintele [Volodimir] Zelenski ar dori să vadă că se încheie”, a adăugat Trump.

Dar Putin a pus condiții prealabile pentru orice pași suplimentari, inclusiv oprirea ajutorului militar și a furnizării de informații către Ucraina, cereri pe care Kievul le va respinge aproape sigur. Săptămâna trecută, Ucraina a fost de acord cu încetarea imediată a focului propusă de Trump, în așteptarea acceptării de către Rusia a acelorași condiții.

Trump și Putin au declarat că diplomații lor vor continua discuțiile pentru a ajunge la o încetare completă a focului, lucru care ar putea dura luni de zile. Între timp, Rusia va continua să-și continue invazia Ucrainei la sol și în aer.

Te-ar putea interesa și: Care poate fi strategia lui Trump în discuția de astăzi cu Putin?

Trump a făcut din oprirea războiului în Ucraina o prioritate de la preluarea mandatului său în urmă cu două luni, însă Moscova și Kievul sunt atât de departe una de cealaltă în privința chestiunilor-cheie, cum ar fi controlul teritorial și garanțiile de securitate, încât va fi dificil să reducă această discrepanță. Până acum, Trump a făcut presiuni mari asupra Ucrainei.

Kremlinul a declarat în comunicatul său privind convorbirea - care a durat mai mult de 90 de minute - că Putin a abordat o serie de probleme, inclusiv monitorizarea eficientă a unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact a luptelor, precum și oprirea mobilizării ucrainene și a asistenței militare occidentale pentru Kiev.

„S-a subliniat faptul că principala condiție pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații secrete către Kiev", a declarat Kremlinul.

Kremlinul a mai spus că negocierile de pace trebuie „să ia în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei și interesele legitime ale Rusiei în domeniul securității”, o referire la extinderea NATO și la alte aspecte pe care Moscova le folosește pentru a-și justifica invazia.

Reacția Kievului

Vorbind cu reporterii în Finlanda, unde se afla într-o vizită de lucru, Zelenski a spus că cererile lui Putin arată că acesta nu este interesat de o încetare a focului, ci de subminarea forțelor armate ale Ucrainei.

„Când Putin vorbește despre sfârșitul mobilizării, el nu vorbește din poziții [umanitare], ci într-un efort de a face armata noastră mai mică și mai slabă - același lucru trebuie spus și despre cererile sale de a opri furnizarea către noi a ajutoarelor militare și a informațiilor”, a spus Zelenski.

„Dar un lucru despre care el nu vorbește este o încetare a focului, atât de simplă ca aceasta - fără diverse probleme legate de ea”, a spus Zelenski.

Experții se așteptau ca Putin să respingă propunerea lui Trump de încetare totală a focului, deoarece liderul de la Kremlin crede că este câștigător al războiului și că timpul este de partea sa.

Rusia continuă să avanseze în estul Ucrainei, dar încă nu controlează pe deplin cele patru regiuni - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson - pe care susține că le-a anexat în 2022.

O încetare a focului acum l-ar împiedica probabil pe Putin să atingă acest obiectiv.

Comunicatul nu face nicio referire la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Zelenski a subliniat adesea că, pentru ca Kievul să accepte orice acord de pace, acesta trebuie să fie însoțit de garanții de securitate pentru Ucraina din partea partenerilor săi occidentali, inclusiv o eventuală aderare la NATO.

„Am insistat [asupra aderării Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile”, a declarat el în februarie, sugerând că drumul către aderarea la alianța militară occidentală rămâne obstrucționat.

La Berlin, cancelarul demisionar al Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Emmanuel Macron au declarat că salută o încetare a focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar au spus că acesta este doar primul pas pe drumul către pace.

„Următorul pas trebuie să fie o încetare completă a focului pentru Ucraina și cât mai repede posibil. Desigur, este clar că amândoi suntem de acord și cu acest lucru”, a declarat Scholz la o conferință de presă comună cu Macron.

Zelenski a declarat că a vorbit cu liderii german și francez după convorbirea lui Trump cu Putin.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană.

În decizia văzută de Europa Liberă, se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.

Sistemul destinat regimentului de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale are scopul să asigure coordonarea între radare și alți senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare.

Ambasadorii UE au confirmat aceste ajutoare la două săptămâni după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, anunțase în timpul unei vizite la Chișinău un pachet de ajutoare non-letale, dar și letale în valoare totală de 60 de milioane de euro.

• Te-ar putea interesa și: UE va oferi R. Moldova 60 de milioane de euro pentru „consolidarea apărării”, a anunțat Antonio Costa

Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun însă că ambasadorii au decis să amâne pentru săptămâna viitoare o decizie privind echipamentele letale.

Proiectul de decizie văzut de Europa Liberă arată că este vorba despre sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, compuse din opt lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.

Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.

• Vezi și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus

Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că R. Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

R. Moldova, al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, are în prezent un radar de monitorizare a spațiului aerian, procurat din surse proprii, iar un al doilea urmează să fie procurat din fonduri europene oferite anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Majorarea ar fi determinată de factori economici și tehnici, potrivit deciziei aprobate marți, 18 martie, în ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Creșterea prețurilor la energia electrică a ridicat costurile pentru captarea, tratarea și transportul apei, în timp ce pierderile de apă în rețea rămân a fi considerabile - aproximativ 27% din volumul total captat.

ANRE mai spune că indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul 2025 este de 4,6%, ceea ce influențează costurile pentru materiale, servicii și alte cheltuieli operaționale.

Noile tarife vor intra în vigoare la data publicării deciziei ANRE în Monitorul Oficial al R. Moldova.

• Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică

Pentru alimentarea cu apă potabilă tariful a crescut cu 2,20 lei/m³, față de tariful actual de 10,79 lei/m³. Serviciul de alimentare cu apă tehnologică va crește cu 4,12 lei/m³ față de tariful actual de 8,11 lei/m³.

Pentru serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate pentru consumatorii casnici vor achita 5,63 lei/m3, cu 1,46 lei/m³ mai mult față de tariful actual. Pentru consumatorii non-casnici, tariful pentru serviciul respectiv a rămas neschimbat.

Pentru a gestiona impactul majorării tarifelor la nivelul gospodăriilor și întreprinderilor, ANRE recomandă utilizarea responsabilă și eficientă a consumului apei.

Tarifele anterioare au fost aprobate în octombrie 2023 și au rămas nemodificate până în prezent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Renunțarea la tratatul din 1997, care a fost ratificat sau la care au aderat peste 160 de state, dar nu și Rusia, va permite Poloniei și celor trei țări baltice să înceapă să stocheze din nou mine antipersonal, transmite Reuters.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, au declarat miniștrii apărării din aceste țări într-o declarație comună.

„Prin această decizie, transmitem un mesaj clar: statele noastre sunt pregătite și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a-și apăra necesitățile de securitate”, au spus ei.

Retragerea preconizată se face pentru a permite o protecție eficientă a frontierelor regiunii, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, într-o declarație separată.

• Vezi și: De teama Rusiei, Lituania se retrage din Convenția împotriva bombelor cu dispersie

Deși intenționează să se retragă din convenția privind interzicerea minelor antipersonal, cele patru țări au declarat că vor rămâne angajate față de dreptul umanitar, inclusiv față de protecția civililor în timpul conflictelor armate.

Finlanda a declarat în decembrie că ia în considerare, de asemenea, retragerea din acest tratat din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.

Convenția de la Ottawa din 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora a intrat în vigoare la 1 martie 1999. Peste 150 de țări au semnat tratatul. Aproape 40 de țări nu au aderat la aceasta, inclusiv unii dintre principalii producători și utilizatori de mine antipersonal, cum ar fi SUA, China, India, Pakistan, Coreea de Sud și Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană spune că a lovit comandanții de nivel mediu ai grupării și că este pregătită să extindă ofensiva. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a spus că loviturile israeliene au ucis cel puțin 300 de oameni.

Forțele de apărare ale Israelului au lansat zeci de lovituri în Fâșia Gaza în noaptea de luni spre marți, în urma ordinului premierului Benjamin Netanyahu de a „acționa decisiv” împotriva grupării, ca răspuns la refuzul grupării islamiste de a elibera toți ostaticii rămași și respingerea noilor propuneri de încetare a focului. Biroul lui Netanyahu a afirmat că Hamas a „respins toate ofertele pe care le-a primit” de la trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Whitkoff, și de la alți mediatori, relatează The Times of Israel.

La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că Israelul s-a consultat cu administrația americană înainte de a lovi din nou Gaza.

„Israelul va acționa, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forță militară din ce în ce mai mare”, se spune într-o declarație a biroului lui Netanyahu, în care se afirmă că operațiunea vizează atingerea obiectivelor militare ale Israelului de distrugere a capacităților militare și statale ale Hamas și de returnare a celor 59 de ostatici rămași.

Familiile ostaticilor susțin că cele două obiective sunt în conflict și că reluarea luptelor i-ar pune în pericol pe cei dragi.

Odată cu loviturile împotriva Hamas în Gaza, armata israeliană a efectuat lovituri aeriene în sudul Libanului și în sudul Siriei.

Potrivit forțelor de apărare israeliene, printre țintele atacurilor se numără comandanți de nivel mediu, oficiali ai Hamas și infrastructura grupării. Armata israeliană spune că va efectua lovituri aeriene „atât timp cât este necesar” și este pregătită să „extindă domeniul de aplicare al operațiunii dincolo de campania aeriană”.

Potrivit Reuters, Israelul a lansat lovituri în întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în orașele Gaza, Deir al-Balah, Khan Younis și Rafah.

La rândul său, gruparea Hamas a calificat decizia Israelului de a relua luptele în Fâșia Gaza drept o „sentință la moarte” pentru ostatici.

Ministerul sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a spus că loviturile aeriene au ucis cel puțin 300 de persoane și au rănit mai mult de o mie, cifre care însă nu pot fi verificate.

Un armistițiu între Israel și gruparea Hamas a fost în vigoare de la 19 februarie. Ca parte a acordului, 33 de ostatici israelieni au fost eliberați din captivitatea Hamas, în timp ce Israelul a eliberat aproape două mii de prizonieri palestinieni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un sondaj de opinie publicat luni în România sugerează că politicienii naționaliști pe care Georgescu i-a desemnat într-un fel „moștenitori” după ce a fost scos din competiție, anume George Simion (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT) ar putea câștiga primul tur, cel din 4 mai, dar ar fi învinși în turul al doilea de un candidat moderat.

Când au obținut binecuvântarea lui Georgescu, Simion și Gavrilă s-au înțeles că odată ce vor fi ambii validați (ceea ce s-a întâmplat, deja), unul se va retrage.

Sondajul realizat pentru Hotnews.ro în perioada 13-15 martie 2025 de institutul AtlasIntel arată că indiferent care din cei „suveraniști” rămâne în cursă, el/ea va obține cam 30% din voturi în primul tur, câștigându-l.

În turul al doilea, însă, câștigător ar fi politicianul de 55 de ani Nicușor Dan, absolvent al Sorbonei, primarul capitalei, fostul lider al partidului Uniunea Salvați România - adică formațiunea care a dat-o la prezidențialele anulate de anul trecut pe candidata Elena Lasconi.

Mare manifestație pro-UE la București

În ultima zi în care s-au mai putut depune candidaturi la președinția României, la 15 martie, la București a avut loc una din cele mai mari demonstrații pro-democrație și pro-Europa din ultimii ani, sub genericul „EuRo Manifest”.

15.000 de oameni adunați în urma unor apeluri pe rețele, fără implicarea politicienilor, au purtat în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, steaguri ale României și ale Uniunii Europene, protestând împotriva ascensiunii forțelor ultranaționaliste, proruse, simbolizate de fostul candidat prezidențial, Călin Georgescu.

Europa Liberă România a relatat că la eveniment a fost citit Manifestul pentru Europa, un document susținut de organizații civice din țară și diaspora, precum și de mii de oameni din diverse domenii de activitate.

Manifestații de susținere a celor din București au avut loc și în alte orașe din țară, precum Iași sau Timișoara.

Câteva zeci de persoane s-au strâns și în capitala Belgiei, la Bruxelles, pentru a-și exprima solidaritatea cu manifestațiile din România.

În ultimele săptămâni, străzile României au fost scena manifestațiilor celeilalte tabere politice - ultranaționaliste. La adunări mai mici decât cea pro-occidentală din 15 martie, suporterii lui Călin Georgescu au protestat împotriva scoaterii lui din cursă, iar într-un caz s-au angajat în ciocniri violente cu jandarmii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Deși încă în luna noiembrie anul trecut, guvernul a dat unda verde la cultivarea cânepii industriale după mai multe modificări legislative, agricultorii încă nu pot începe cultivarea acestei plante din mai multe motive, multe de ordin birocratic.

Una dintre ele, raportată de Iurie Ușurelu, expert în agricultură, este faptul că cânepa industrială „ar fi egalată” cu cânepa stupefiantă, în legislație, ceea ce înseamnă că această cultură agricolă ar fi supusă aceluiași control riguros din partea autorităților, chiar dacă cea industrială ar conține o cantitate infimă de substanță de cannabinoid.

De asemenea, acesta raportează faptul că produsele cânepii industriale vor fi exportate nu în condiții obișnuite, ci conform legii care reglementează substanțele stupefiante, ceea ce ar îngreuna procesul.

„Solicităm ca organul de control, pentru că e o cultură agricolă, să fie Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care e responsabilă de culturile agricole și segmentul de procesare”, a declarat Ușurelu, menționând că în legea actuală, controalele revin în competența Ministerului Afacerilor Interne.

O altă problemă raportată este limitarea legislativă la doar trei produse obținute din plantă.

„Tot ce rămâne în urma procesării semințelor și fibrelor, precum frunzele sau alte rămășițe trebuie distruse, dar planta poate fi utilizată și în construcție, și în alte domenii”, a adăugat expertul în agricultură.

• Vezi și: Guvernul dă undă verde la cultivarea cânepii industriale

Victor Melnic, reprezentantul Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova, a declarat că aproximativ 70 de agricultori din asociație sunt gata să înființeze plantații. Însă aceștia sunt rezervați din cauza legislației.

„Agricultorii sunt pregătiți să cultive. Ei cer simplificarea regulamentului de cultivare și obținerea autorizațiilor”, a declarat Melnic.

În prezent, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare lucrează la noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă.

Totuși, reprezentanții agricultorilor solicită deputaților să aprobe modificările legislative în mod prioritar ca agricultorii să înceapă cultivarea cânepii industriale cât mai curând.

Potrivit acestora, agricultorii urmează în luna martie și aprilie să cultive cânepa industrială, însă au nevoie să se asigure că nu vor rămâne cu planta pe câmp sau în depozite din cauza birocrației care i-ar împiedica să proceseze sau să exporte produsele.

Pe 14 martie, Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a eliberat prima autorizație pentru cultivarea cânepii în scopul producerii de semințe, fibre și/sau ulei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Plecarea a fost anunțată de mama ei, Anna Kanavalova, aflată în exil împreună cu cei doi nepoți ai săi. Ea a publicat un videoclip cu întâlnirea Antoninei Konovalova cu copiii.

„Am așteptat!!! După 1.555 de zile de captivitate, în sfârșit am putut să ne îmbrățișăm!” arată mesajul de pe rețeaua socială.

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, aflată și ea în afara țării, a salutat eliberarea Kanavalovei „după ce și-a ispășit întreaga pedeapsă”.

„Lupta noastră nu e încheiată până ce fiecare prizonier politic nu va fi eliberat”, a scris Țihanovskaia pe X.

Kanavalova a fost reținută pe 6 septembrie 2020 și a fost ulterior condamnată la cinci ani și jumătate de închisoare pentru incitarea la revoltă în masă. Femeia a fost acuzată de administrarea canalului Telegram „Armata cu poporul”. Ea a fost eliberată din închisoare în decembrie 2024.

• Citește și: Jurnalistul serviciului belarus al Europei Libere/Libertatea, Andrei Kuznecik, eliberat după ani de detenție în Belarus

Antonina Kanavalova a fost inclusă pe listele celor implicați în „activități extremiste” și „activități teroriste”. În închisoare, ea a suferit de o dizabilitate vizuală de gradul trei.

În dosarul penal a fost implicat și soțul ei, Serghei Iarașevici. El a fost condamnat la aceeași pedeapsă cu închisoarea, în baza unor acuzații similare cu ale Antoninei Kanavalova.

Ulterior, Iarașevici a mai primit o pedeapsă de încă 9 luni de închisoare pentru nesupunerea intenționată fața de regulamentele unei instituții corecționale.

Antonina Konovalova și Serghei Iaroșevici au doi copii. Fiica Nastia are acum 8 ani, fiul Ivan are 10. În tot acest timp, copiii au locuit în Polonia cu bunica lor, Anna Kanavalova.

La începutul lunii decembrie anul trecut, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a semnat un decret de grațiere a 29 de persoane. Numele celor grațiați nu au fost anunțate oficial.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Numărul celor decedați este probabil să crească, a spus ministrul Sănătății de la Skopje, Arben Taravari, la o zi după incendiul mortal din 15 martie, care a zguduit orașul Kocani, în timp ce mesajele de condoleanțe curgeau din țările vecine, UE și SUA, printre altele.

Ca și alți lideri internaționali, președinta R. Moldova, Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe.

„Sincerele mele condoleanțe familiilor victimelor și populației din Macedonia de Nord. Gândurile noastre sunt alături de voi în această perioadă dificilă”, a scris Sandu pe X.

Oficialii macedoneni au spus că un spectacol pirotehnic folosit în timpul unui concert al trupei DNA, în seara zilei de 15 martie, a declanșat incendiul în clubul aglomerat, pe care autoritățile îl suspectează că activa fără autorizațiile necesare.

„Avem motive să credem că în acest caz au fost elemente de mită și corupție”, a spus ministrul de Interne, Pance Toșkovski, într-o conferință de presă. Oficialul a declarat că tavanul clubului de noapte Pulse era fabricat din material inflamabil care a luat foc de la scânteile pirotehnice și că fumul gros s-a răspândit în întreaga clădire.

O înregistrare video publicată pe rețelele de socializare a arătat flăcări uriașe ieșind din acoperișul clădirii: „În club se aflau aproximativ 500 de persoane - fuseseră vândute 250 de bilete”, a spus el.

Toșkovski a mai afirmat că a fost emis un mandat de arestare pentru patru persoane, deși a refuzat să spună despre cine este vorba. El a adăugat că mai există circa 20 de persoane care au legături cu acest caz și ar putea fi anchetate.

15 dintre „suspecți” sunt interogați de poliție, inclusiv organizatorii evenimentului, a spus ministrul. „Unii dintre suspecții care au provocat acest eveniment sunt decedați, alții sunt în spital”.

Primarul din Kocani, Liupceo Papazov, a anunțat luni,printr-o postare pe Facebook, că își dă demisia din funcție.

Un procuror a confirmat, fără a oferi detalii, că printre cei chemați la interogatoriu se numără inclusiv un ex-ministru al Economiei. Între timp, rudele și prietenii victimelor s-au adunat în fața spitalelor din regiune și sediilor autorităților, încercând să obțină mai multe informații despre starea cunoscuților.

„Pierderea atâtor vieți tinere este ireparabilă, iar durerea familiilor, a celor dragi și a prietenilor este incomensurabilă”, a spus premierul Macedoniei de Nord, Hristijan Micikoski într-o postare pe X.

Cu o populație de circa 25 de mii de locuitori, Kočani se află la aproximativ 100 de kilometri de capitala Skopje a Macedoniei de Nord, țară cu 1,8 milioane de locuitori, învecinată cu Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo și Serbia. Țara este membră NATO și dorește să adere la UE.

Liderii Serbiei, Bulgariei, Greciei și Albaniei s-au numărat printre cei care au trimis mesaje de condoleanțe în urma tragediei. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și-a exprimat „regretul profund” pentru dezastru. Și ambasadoarea SUA a transmis un mesaj de condoleanțe.

În România, Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni dimineată că un avion C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române va transporta în cursul zilei patru pacienți cu arsuri de la Skopje la un spital din Lituania, de la Vilnius. „Pe timpul zborului, pacienții sunt monitorizați de o echipă medicală asigurată de SMURD și de Spitalul Clinic de Urgență București”, scrie în comunicatul MApN, citat de Europa Liberă România.

În urmă cu zece ani, România a trecut printr-o tragedie similară - 64 de oameni au murit în clubul Colectiv din București.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul de Interne, Panche Toshkovski, a declarat într-o conferință de presă pe 16 martie că peste 100 de persoane au fost, de asemenea, spitalizate.

Incendiul a izbucnit în noaptea de 15 martie, atunci când au fost folosite artificii în club timpul unui concert al trupei DNA, a precizat Toshkovski.

El a spus că, din primele informații, tavanul clubului era făcut din materiale inflamabile, care au luat foc de la scânteile artificiilor și au răspândit rapid un fum gros în interiorul localului.

Rudele și prietenii victimelor s-au adunat în fața spitalelor și a instituțiilor locale, încercând să afle mai multe informații.

Parchetul din Macedonia de Nord a anunțat, într-un comunicat, că „toate serviciile competente, inclusiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Kocani, se află la fața locului”.

„Numărul victimelor și al răniților în urma incendiului este în curs de stabilire”, se mai arată în comunicat.

Kocani se află la aproximativ 100 de kilometri est de capitala Skopje.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Din cele 24,6 mii de infracțiuni înregistrate anul trecut în Moldova, una din cinci a fost gravă sau foarte gravă. În ultimii cinci ani, numărul acestor infracțiuni a crescut: infracțiunile grave cu aproape 12%, cele deosebit de grave cu 4,4%, iar cele excepțional de grave cu 3%.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în Chișinău (29,2%), Bălți (5,5%) și Cahul (2,9%). Peste o treime au fost furturi sau distrugeri de bunuri, iar aproape una din șase infracțiuni au fost legate de transporturi.

În 2024, comparativ cu 2023, au crescut cu 68,4% infracțiunile împotriva autorităților publice și a securității statului, cu 37,5% infracțiunile care afectează activitatea în spațiul public și cu 27,5% cele militare. În schimb, au scăzut cu aproape jumătate (48,5%) infracțiunile informatice și cele legate de comunicații.

Și infracțiunile comise de minori au crescut cu 2%. În total, 493 de infracțiuni au fost săvârșite de minori, în special furturi (45,6%), pungășii (15%), acte de huliganism (7,7%) și jafuri (6,7%).

Peste 10 mii de persoane condamnate anul trecut

În 2024, instanțele de judecată din Moldova au condamnat 10.900 de persoane, cu aproape 20% mai multe decât în anul precedent. Adică, în medie, au fost condamnați aproximativ 30 de oameni pe zi, dintre care majoritatea, 28, sunt bărbați.

Cele mai multe condamnări au fost pentru șoferi prinși băuți la volan (3.025 de cazuri). Alte infracțiuni frecvente au fost furturile (1.632 de persoane condamnate) și huliganismul (798).

• Te-ar putea interesa și: Doi bărbați condamnați la 17 ani de închisoare pentru dublu omor, după ce Curtea de Apel le-a redus pedepsele

În majoritatea cazurilor, pedeapsa a fost închisoarea (3.762 persoane). Alte sancțiuni aplicate au fost munca neremunerată în folosul comunității (3.586 persoane), condamnarea condiționată (2.027) și amenzile (1.511).

Anul trecut, în închisorile din Moldova se aflau 5.800 de persoane, dintre care 4.700 erau condamnați și 1.100 arestați preventiv. Aproape toți deținuții, 95%, sunt bărbați.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ordinul semnat la 14 martie cuprinde, de asemenea, agenții ale guvernului federal care se ocupă de disputele de muncă, dezvoltarea comunităților și de persoanele fără adăpost.

Șefii entităților vizate trebuie să trimită în termen de șapte zile Oficiului pentru Management și Buget al Casei Albe rapoarte în care să explice între altele dacă existența acestor entități este „impusă prin lege și în ce măsură”.

La câteva ore după publicarea ordinului, în presă au apărut informații despre o scrisoare din partea USAGM, care anunța că grantul aprobat de Congresul SUA pentru finanțarea RFE/RL a fost anulat.

Scrisoarea este semnată de Kari Lake, care se prezintă în calitate de consilieră superioară a directorului executiv interimar al USAGM, având delegație de autoritate din partea acestuia.

Lake a fost nominalizată de Trump pentru a prelua conducerea postului Vocea Americii, însă numirea sa mai trebuie aprobată de un Consiliu consultativ pentru emisiuni internaționale.

Președintele și directorul general al RFE/RL, Stephen Capus, a declarat că anularea acordului de subvenționare este „un cadou uriaș făcut inamicilor Americii”.

„Ayatolahii iranieni, liderii comuniști chinezi și autocrații de la Moscova și Minsk ar sărbători dispariția RFE/RL după 75 de ani. Oferindu-le adversarilor noștri o astfel de victorie îi face pe ei mai puternici, iar America mai slabă", a spus Stephen Capus, șeful Europei Libere.

„Ne-am bazat de un puternic sprijin bipartit de-a lungul istoriei bogate a RFE/RL. Fără noi, aproape 50 de milioane de oameni din societăți închise, care depind de noi săptămână de săptămână pentru știri și informații corecte, nu vor avea acces la adevărul despre America și despre lume”, a adăugat Capus.

USAGM este o agenție guvernamentală independentă a SUA responsabilă de difuzarea de știri și informații în aproape 50 de limbi, având o audiență săptămânală este de aproximativ 361 de milioane de oameni.

Bugetul solicitat de USAGM pentru anul fiscal 2025 a fost de 950 de milioane de dolari pentru finanțarea tuturor operațiunilor și investițiilor sale de capital. Această agenție supraveghează instituții ca RFE/RL, Vocea Americii, Radio Free Asia, Office of Cuba Broadcasting (Radio Marti), Middle East Broadcasting Networks (MBN), Open Technology Fund.

Potrivit relatărilor de presă, angajații Vocii Americii au fost informați în dimineața de 15 martie că au fost puși în concediu administrativ plătit, deși dacă li se cere să lucreze, trebuie să o facă.

Situația celorlalte instituții nu este însă limpede.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a cerut liderilor Congresului Statelor Unite să protejeze USAGM de efectele ordinului lui Trump.

„Este revoltător că administrația de la Casa Albă încearcă să desființeze agenția finanțată de Congres, care sprijină jurnalismul independent și contracarează narațiunile regimurilor autoritare din întreaga lume”, a declarat Carlos Martinez de la Serna, director de programe al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, într-un comunicat emis pe 15 martie la New York.

„Cerem liderilor Congresului să protejeze această agenție esențială, care furnizează știri necenzurate în țările unde presa este restricționată”, se mai spune în comunicat.

Trump a luat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale de când și-a început al doilea mandat de președinte în luna ianuarie. În timpul primului său mandat, el a avut conflicte cu USAGM legate de independența editorială și conținutul programelor.

De când a revenit la Casa Albă, Trump a reiterat aceste preocupări. Susținătorii instituțiilor de presă federale afirmă că acestea reprezintă un instrument important al diplomației americane.

Pe lângă USAGM, ordinul semnat de președintele american vizează Serviciul Federal de Mediere și Conciliere, Woodrow Wilson International Center for Scholars din cadrul Smithsonian Institution, Institutul pentru Muzee și Biblioteci, Consiliul interagenții al Statelor Unite privind persoanele fără adăpost, Fondul pentru instituțiile financiare de dezvoltare comunitară și Agenția pentru dezvoltarea afacerilor minoritare.

Liderul AUR, George Simion, și-a depus vineri dosarul pentru înscrierea la alegerile prezidențiale din luna mai.

„Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR şi revenim la democraţie”, a scris George Simion pe Facebook, imediat după decizia Biroului Electoral Central.

El a susținut că strânse peste 600.000 de semnături.

Diana Șoșoacă și-a depus candidatura joi, dar ea a fost respinsă de Biroul Electoral Central. În octombrie, candidatura președintei Partidului SOS România a fost acceptată de BEC, dar respinsă de Curtea Constituțională în urma unei contestații.

• Te-ar putea interesa și: România: Trei candidați pretind la voturile extremei drepte după eliminarea lui Georgescu

Șoșoacă a anunțat că va contesta hotărârea și a acuzat autoritățile că încearcă să o împiedice să participe la alegeri. Potrivit surselor din BEC, citate de Europa Liberă România, 10 membri au votat pentru respingerea candidaturii și doar trei pentru acceptarea ei.

Tot sâmbătă, Biroul Electoral Central a acceptat și candidatura Elenei Lasconi, lidera Uniunii Salvați România la președinția României.

Împotriva celor trei decizii ale Biroului Electoral Central, pot fi depuse contestații în termen de 48 de ore. Contestațiile vor fi judecate de Curtea Constituțională, iar deciziile ei sunt definitive și obligatorii.

Alegerile prezidențiale din România sunt programate pentru 4 mai, iar perioada de depunere a candidaturilor se încheie sâmbătă, 15 martie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters scrie că reuniunea a avut loc după săptămâni de tensiuni între aliații SUA și președintele Donald Trump din cauza unei noi abordări de către acesta a unor teme globale precum comerțul, securitatea sau apărarea Ucrainei.

Oficialii G7 s-au temut că nu vor reuși să convină asupra unui document cuprinzător care să abordeze probleme geopolitice din întreaga lume, și vor expune diviziuni care ar fi putut face jocul Rusiei și al Chinei.

„Cred că suntem pe cale să emitem o declarație puternică. Sunt încrezătoare că va fi așa", a declarat reporterilor ministra canadiană de Externe, Melanie Joly, cu câteva minute înainte ca miniștrii să aprobe un text final.

Ea a recunoscut că discuțiile au fost uneori prelungite, scrie Reuters.

Miniștrii Grupului celor Șapte din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, s-au reunit joi și vineri în orașul turistic canadian La Malbaie, situat pe dealurile Quebecului.

O reuniune mai puțin obișnuită

În trecut, asemenea reuniuni erau marcate în general de consens.

Dar acum, în perioada premergătoare primei reuniuni G7 a președinției canadiene, elaborarea unei declarații finale a fost dificilă din cauza disputelor cu privire la limbajul referitor la Ucraina, Orientul Mijlociu sau China.

În varianta finală, țările G7 și-au reafirmat „sprijinul neclintit pentru Ucraina în apărarea integrității sale teritoriale și a dreptului său la existență, precum și a libertății, suveranității și independenței sale".

Reuters scrie că într-un text anterior nevoia de „garanții de securitate” pentru a asigura un armistițiu a fost înlocuit cu „asigurări", dar până la urmă toate țările au avertizat Moscova să urmeze Kievul în acceptarea unei încetări a focului sau să se confrunte cu sancțiuni suplimentare, inclusiv plafonarea prețului petrolului.

Membrii G7 au făcut apel la Rusia să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină.

„Țările semnatare au subliniat că orice încetare a focului trebuie respectată și au evidențiat necesitatea unor acorduri de securitate solide și credibile pentru a se asigura că Ucraina poate descuraja și apăra împotriva oricăror noi acte de agresiune", au spus participanții, în documentul citat de Reuters.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conservatorii săi și viitorii lor parteneri de coaliție, social-democrații, informează Reuters, au ajuns la un acord cu Verzii pentru a excepta cheltuielile de peste 1% din PIB pentru apărare și securitate în general, inclusiv protecția civilă, serviciile de informații și „ajutorul acordat țărilor atacate ilegal” de la „frâna de îndatorare” a națiunii, consacrată prin Constituție.

„Germania s-a întors”, a declarat Merz, adăugând că acordul aprobat vineri de camera superioară a Parlamentului a semnalat partenerilor și adversarilor dorința Berlinului de a se apăra.

În urma înțelegerii, se așteaptă ca Germania, țara cu cea mai mare economie din UE, să elibereze 3 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina.

„Nu vor lipsi resursele financiare pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru", a declarat Merz.

Cel mai mare obstacol în calea „dezlănțuirii bugetare” a Germaniei au fost rezervele Verzilor. Ei au acceptat planul lui Merz după ce au obținut angajamente de protejare a cheltuielilor legate de climă, potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile, citate de Politico.

Cotidianul Bild a scris că din cele 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și apărare, 100 vor fi pentru compensarea impactului acestei dezvoltări asupra mediului.

Acțiunile germane au condus vineri o amplă creștere a acțiunilor europene, după apariția informațiilor privind acordul negociat de Merz.

Tot vineri s-a aflat că în premieră acțiunile gigantului din apărare Rheimetall au depășit în valoare pe cele ale constructorului de automobile VW - într-o deplasare simbolică de accent pentru o Germanie chemată să se implice mai mult în apărarea Europei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit medicului epidemiolog al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Laura Țurcan, primul caz de import în raionul Cimișlia a fost înregistrat în luna februarie, iar alte 7 în luna martie.

„Copiii sunt din 4 sate și învață în același gimnaziu. Cazurile sunt legate între ele”, a declarat pentru Europa Liberă, Laura Țurcan.

În anul 2024, în R. Moldova au fost confirmate 216 cazuri de rujeolă, dintre care 17 de import, în timp ce în anul 2023 au fost doar 3 cazuri.

Laura Țurcan explică această creștere prin faptul că cele mai multe cazuri au fost confirmate în cercurile de refugiați de etnie romă, care nu au fost vaccinați. Cel mai mic pacient cu rujeolă care s-a îmbolnăvit în anul 2024 avea doar 4 luni, în timp ce prima doză de vaccin rujeolic se administrează la 12 luni.

România a raportat anul trecut 30.692 de cazuri, ceea ce reprezintă 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Laura Țurcan spune că țara vecină se confruntă cu o creștere a cazurilor de rujeolă începând cu anul 2019.

Creșterea cazurilor din țara vecină afectează și R. Moldova, întrucât foarte multe persoane călătoresc.

„Rujeola s-a întors”

Întreaga regiune europeană se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri de rujeolă. În anul 2024 au fost înregistrate 127.350 de cazuri de rujeolă, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF.

Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

„Rujeola s-a întors și este un semnal de alarmă. Fără rate mari de vaccinare, nu există securitate sanitară”, a avertizat directorul regional OMS pentru Europa Hans Henri P. Kluge.

• Te-ar putea interesa și: Cazurile de rujeolă cresc la nivel mondial. Părinții își vaccinează copiii din ce în ce mai puțin

Rujeola este unul dintre cele mai contagioase virusuri ce afectează oamenii. O persoană infectată este contagioasă cu patru zile înainte ca boala să fie confirmată și patru zile după. Aceasta poate îmbolnăvi alte 18 persoane.

Pe lângă spitalizare și decesul cauzat de complicații, inclusiv pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare, rujeola poate provoca complicații de sănătate pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii. Vaccinarea rămâne a fi cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.

Copiii din R. Moldova sunt vaccinați împotriva rujeolei la 12 luni, la 6-7 ani și 15-16 ani și pentru fiecare categorie de vârstă, rata de vaccinare este diferită.

De exemplu, rata de vaccinare cu vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a copiilor de până la un an în anul 2023 a fost de 85%, pentru cei de 7 ani - 93% și pentru cei de 15 ani - 92%. Autoritățile din sănătate își doresc să atingă o rată de vaccinare de 95%.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia urmează să fie anunțată oficial pe 14 martie, într-o reuniune a ambasadorilor UE la Bruxelles.

Măsura vine după zile de blocaj la Bruxelles, deoarece Ungaria, susținută de Slovacia, amenința că nu va da undă verde prelungirii pe șase luni a înghețării activelor și a interdicțiilor de acordare a vizelor impuse de blocul comunitar unui număr de peste 2.400 de companii și persoane fizice, majoritatea din Rusia, înghețare impusă imediat după invazia pe scară largă a forțelor ruse în Ucraina în urmă cu trei ani.

Lista de sancțiuni include persoane precum președintele rus, Vladimir Putin, ministrul de externe, Serghei Lavrov, precum și mai mulți oligarhi și oameni de afaceri acuzați că au finanțat sau au beneficiat de pe urma războiului Kremlinului.

Diplomații Uniunii Europene au declarat pentru RFE/RL că Ungaria a devenit mai încrezătoare în succesul presiunilor sale pentru eliminarea unor nume de pe listă, deoarece Statele Unite sunt acum în contact direct cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și au lansat ideea unei posibile relaxări a sancțiunilor asupra Moscovei în schimbul păcii.

Inițial, Budapesta a solicitat excluderea de pe listă a opt persoane - cele trei persoane menționate mai sus și alți oameni de afaceri, precum Dmitri Mazepin, Alișer Usmanov, Mihail Fridman, Piotr Aven și Musa Bajaev.

• Vezi și: Ungaria și Slovacia încearcă din nou să blocheze sancțiuni UE împotriva rușilor

Cu toate acestea, cele 27 de state membre au ajuns la un compromis joi seară, convenind că doar unele dintre nume vor fi scoase de pe listă în schimbul prelungirii sancțiunilor pentru toți ceilalți - o măsură ce a fost aprobată în unanimitate.

În plus, omul de afaceri Vladimir Rașevski, considerat un „caz slab” la Bruxelles după ce a contestat cu succes sancțiunile sale la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), va fi și el scos de pe listă.

Pârghia Ungariei

Măsurile de prelungire de două ori pe an - extinse la jumătatea lunii martie și la jumătatea lunii septembrie - urmează acum să fie prelungite din nou înainte de termenul limită de 15 martie.

Ungaria a profitat de această amenințare cu dreptul de veto cam cu fiecare ocazie pentru a obține excluderea unor persoane de pe listă. Începând de anul trecut, Slovacia, care împărtășește în mare măsură poziția Budapestei față de Moscova, s-a alăturat demersului.

În 2024, printre cei eliminați de pe listă s-au numărat:

• Arkadi Voloj, cofondator al gigantului rus de internet Yandex;
• Serghei Mndoianț, om de afaceri rus;
• Jozef Hambalek, cetățean slovac și șef al clubului de motocicliști Night Wolves, naționalist rus în Europa;
• Nikita Mazepin, fost pilot de Formula 1 și fiul lui Dmitri Mazepin;
• Violetta Prigojina, mama fostului șef al grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Ungaria a amenințat că se va opune unei prelungiri de șase luni a tuturor sancțiunilor economice ale Uniunii Europene impuse Rusiei de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, care a început acum trei ani. Aceste măsuri urmează să fie reînnoite în fiecare ianuarie și iulie.

Deși Ungaria nu a reușit să își atingă obiectivul final în ianuarie - reluarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, pe care Kievul l-a întrerupt la începutul anului - a obținut un angajament conform căruia Comisia Europeană se va angaja cu Ucraina, Ungaria și Slovacia în ceea ce privește fluxurile de energie rusească în bloc.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusul a fost acuzat în legătură cu moartea a 22 de soldați ucraineni și rănirea altor patru. Torden, fost comandant al grupului de sabotaj Rusici, lupta împotriva forțelor ucrainene în regiunile Donețk și Luhansk, din estul Ucrainei.

El este acuzat de încălcarea legilor războiului și de comiterea de acte de cruzime atât împotriva combatanților inamici răniți, cât și împotriva celor decedați, potrivit actului de acuzare.

De ce a fost Torden judecat în Finlanda?

Născut Ian Petrovski în 1987, la Sankt Petersburg, Torden s-a mutat la Oslo, în Norvegia, în 2004, împreună cu mama sa. Apoi a vizitat în mod regulat Rusia, unde l-a întâlnit pe fostul parașutist și naționalist Aleksandr Milceakov.

În 2014, au mers în regiunea Donbas din Ucraina pentru a sprijini separatiștii susținuți de Rusia în lupta lor împotriva forțelor ucrainene. Torden a fost deportat în 2016 din Norvegia în Rusia, unde și-a luat numele Voislav Torden.

El a intrat în Finlanda în 2023 împreună cu soția sa, care obținuse o viză de studii. Torden a fost reținut pe aeroportul din Helsinki la 20 iulie 2023, în timp ce încerca să se îmbarce într-un zbor spre Franța. În urma arestării, autoritățile ucrainene au solicitat extrădarea sa, însă Curtea Supremă a Finlandei a respins cererea, invocând îngrijorări față de tratamentul la care ar putea fi supus în detenția ucrainenilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Manifestația de protest a început la sediul Guvernului, acolo unde în fața protestatarilor a ieșit ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care a reiterat că achitarea salariilor restante rămâne principala prioritate în prezent.

„Trebuie să aibă loc un proces de optimizare și toate aceste lucruri depind în totalitatea sa și de conducerea CFM”, a spus Bolea.

Oficialul a anunțat că din rezerva de stat vor fi oferite CFM câte 250 de tone de motorină timp de patru luni, pentru a asigura funcționarea transportului feroviar și încasări la bugetul întreprinderii. Bolea a mai adăugat că autoritățile au alocat 75 de milioane de lei pentru reparația căii ferate în zona Văleni.

Noul director interimar al CFM, Sergiu Cotelnic, a spus angajaților întreprinderii că achitarea salariilor rămâne „prioritatea numărul unui” și că speră că săptămâna viitoare „vom avea deja un rezultat”.

„Planificăm în două luni să plătim salariile. Sunt premise. Pentru că avem ajutor de combustibil, nu vom cheltui. La hotare stă marfă care trebuie transportată și pentru asta vom acumula venit”, a declarat Cotelea.

• Vezi și: Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”

Protestul feroviarilor s-a mutat ulterior în fața sediilor Parlamentului și Președinției, unde manifestanții au cerut să vorbească cu deputații și speakerul Igor Grosu.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a anunțat că la următoarea rectificare bugetară, autoritățile vor aloca 100 de milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Deja din bugetul întreprinderii se vor elibera surse financiare din care să poată fi plătite salarii”, a spus Istrati protestatarilor.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4.850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.

Potrivit lui Ion Zaporojan, președintele sindicatului feroviarilor, în prezent restanțele la salarii au ajuns la 215 milioane de lei. Din această cauză, susține el, în jur de 1.200 de angajați au plecat din cadrul CFM.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te