Kroll, lista lui Renato Usatîi şi firele care duc spre Vlad Plahotniuc

Controversatul politician Renato Usatîi a dat publicității astăzi ceea ce spune că e raportul integral al companiei Kroll, despre frauda bancară din 2014. Marea necunoscută pentru publicul larg era până azi lista celor care au profitat de „furtul miliardului”. Documentul publicat de Usatîi are și nume, inclusiv al marelui detronat al politicii moldovene, Vlad Plahotniuc.

Legăturile cu Plahotniuc vor fi fără îndoială marea noutate, dacă se adevereşte că raportul publicat de Usatîi e autentic, chiar dacă bănuieli despre implicarea acestuia au existat mereu. Mai mult, asta va întări şi mai mult suspiciunile în legătură cu motivele trenării anchetei legale, care a lăsat mereu impresia că nu a reuşit să-i ajungă din urmă decât poate doar pe unii dintre făptaşi.

După cum se ştie, anul trecut, în martie, compania privată americană angajată de autorităţile de la Chişinău să le ajute să dezlege misterul fraudei, a prezentat rezultatele investigaţiei, iar raportul integral a ajuns pe mâna procurorilor, bănuiţi de a fi puternic controlaţi, alături de întreaga justiţie, de Vlad Plahotniuc.

Peste trei luni, în vara lui 2018, procurorii anticorupţie au prezentat publicului o strategie de recuperare a furtului, dar nici cu acea strategie, criticată de mulţi ca reflectând doar parţial suma necesară a fi returnată, nici cu ancheta pornită anterior şi care scosese câţiva inculpaţi, printre ei Filat şi Şor, nu au dat vreun semn că îl vor viza în vreun fel şi pe Plahotniuc.

Pachetul de documente făcut astăzi public de Usatîi conţine, însă, în lista de beneficiari, şase companii din imperiul de afaceri al fostului lider democrat.

Într-un interviu pe care ni l-a dat astăzi, premierul Maia Sandu ne-a spus că scurgerea de informaţii confirmă mai multe lucruri, dar cel mai important - că procurorii nu au vreo scuză pentru lipsa de rezultate în anchetarea furtului:

„Procurorii sunt cei care nu au luat măsuri, pentru că acest raport a fost pus la dispoziţia lor de mult timp, atunci când Plahotniuc era în ţară, când multe din averile lui erau aici, când se putea recupera mult din ceea ce a fost furat. Şi, iată, anumiţi procurori care au avut acces la aceste informaţii nu au făcut nimic. Aceştia vor trebui să răspundă, pentru că din cauza lor s-au pierdut aceste averi ale statului.”

Îndoieli asupra autenticităţii documentelor scurse astăzi prin Usatîi nu prea există. Ceea ce există, însă, e o nedumerire legată de felul cum au ajuns ele la politicianul care, revenit de curând în ţară, avea nevoie de un artificiul pentru relansarea politică.

La raport a avut acces doar o mână de procurori, obligaţi să-l păstreze sub lacăt, prin urmare, dacă se adevereşte că Usatîi a făcut public nu altceva decât raportul Kroll, cei câţiva procurori implicaţi în anchetă vor trebui să dea socoteală şi pentru acest episod.

Alexandru Slusari, şeful anchetei parlamentare care ar fi trebuit să obţină prima lista de beneficiari de la Procuratură, crede că scurgerea nu putea avea loc decât din interiorul acesteia. La fel, Viorel Morari, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, nu se îndoieşte că scurgerea poate avea doar o singură sursă - procuratura - , dar evită să explice lipsa din anchetă a tuturor pretinşilor beneficiari.

„E o mare problemă pentru cei care instrumentează dosarul, pentru că el era într-un singur exemplar şi era la membrii grupului.”

Europa Liberă: Dar dvs. înţelegeţi că această listă confirmă că procuratura nu s-a ocupat de toţi cei care apar acolo?

„Nu e nicio dovadă. Dosarul este voluminos, apoi, chiar dacă admitem că nu au fost efectuate mari acţiuni, ele pot fi făcute de acum încolo”.

Joi, la o lună de la schimbarea puterii politice, procurorul general, Eduard Harunjen, şi-a anunţat plecarea din post, urmând ca noile autorităţi să numească rapid un alt procuror în speranţa că acesta va reuşi inclusiv să dea un impuls nou anchetei asupra furtului bancar. Acuzat că a acoperit ilegalităţile vechii guvernări, Harunjen s-a opus vreme îndelungată demisiei şi a plecat înainte să ofere noilor autorităţi acces la Kroll, nici să explice eşecul în anchetarea furtului din 2014.