Linkuri accesibilitate

La ce e bună Trilaterala România-Polonia-Turcia


Trilaterala România - Polonia -Turcia cu participarea Ucrainei și Georgiei, București 23 aprilie 2021

România, Polonia și Turcia lucrează de aproape zece ani la construcția unei trilaterale care să devină semnificativă și să aibă rezultate concrete atât din punct de vedere diplomatic, cât și economic, social sau militar. Întărirea flancului estic al NATO în ultimii ani a fost și rezultatul acestei inițiative.

La întâlnirea de anul acesta dintre șefii diplomațiilor de la București, Varșovia și Ankara, care tocmai s-a încheiat în capitala României, cele trei au semnat pentru prima dată o Declarație comună. Trilaterala s-a desfășurat pe fondul tensiunilor create de Moscova în regiune, de aceea unul dintre subiecte a fost chiar acesta, cum pot fi reglate lucrurile în mod pașnic. Situația Crimeei, anexată în 2014 de Rusia nu a mai fost discutată, deși militarizarea peninsulei afectează toate statele riverane și ridică semne de întrebare în NATO.

Miniștrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau a subliniat că cele trei state și-au reconfirmat angajamentul puternic pentru „stabilitatea şi securitatea din regiune, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Șeful diplomației poloneze a fost și singurul care a spus răspicat mai mult decât că „activităţile militare ale Rusiei la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea sunt îngrijorătoare”. Oficialul de la Varșovia a insistat și că acestea „fac parte dintr-un tipar mai larg de activităţi de destabilizare din partea Rusiei în regiune”. Vorbind despre dimensiunea militară a triunghiului, Zbigniew Rau a anunţat că în acest sens „un contingent militar va fi în curând operaţional în Turcia".

În Declarația comună semnată de cei trei miniștri de Externe este menționată situația complicată de la granițele Ucrainei, se vorbește despre apelul privind „implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și pentru respectarea strictă a regimului de încetare a focului” în regiunea Donbas. Documentul mai subliniază „amenințările și provocările mai largi cu care se confruntă Alianța, precum și utilizarea de tactici hibride de către diverși actori statali și non-statali, toate acestea afectând negativ stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.

Tensiunea crește în estul Ucrainei. Un soldat ucrainean a fost ucis
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:10 0:00

Declarația comună a celor trei miniștri de Externe menționează, de asemenea, importanța politicii „ușilor deschise” pentru „partenerii estici și pentru cei din Balcanii de Vest”. Această abordare a fost exersată și la întâlnirea de la București prin invitarea șefilor diplomațiilor din Georgia și din Ucraina. Una dintre prioritățile celor trei state, România, Polonia și Turcia a fost, încă de la început cooperarea cu Ucraina, Gerogia și R. Moldova și găsirea metodelor prin care aceste foste republici sovietice pot fi protejate de agresivitatea paternă a Moscovei.

Ministrul de Externe al R. Moldova nu a fost, însă, invitat, atât din pricina crizei politice, cât și a orientării ambigue a actualului executiv de la Chișinău.

Prin declarația comună semnată de România, Turcia și Polonia la București, cele trei se angajează să ofere „sprijin și asistență” Ucrainei și Georgiei:

Am reafirmat sprijinul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei în interiorul granițelor lor recunoscute la nivel internațional și pentru aspirațiile euro-atlantice ale ambelor state”.

Șeful diplomației turce, Mevlut Cavuşoglu, a explicat că regiunea Mării Negre este „casa noastră comună" şi trebuie să fie „ţinută departe de tensiuni". Cavuşoglu s-a folosit de aniversarea celor zece ani de parteneriat strategic dintre România și Turcia pentru a spune că relațiile dintre cele două state „sunt un exemplu pentru întreaga regiune”. Ankara are nu doare o relație specială cu Rusia, ci și o istorie complicată cu aceasta și o dependență energetică serioasă față de Moscova, de aceea, în politica Externă a Turciei față de Rusia apar periodic idiosincrazii.

Ministru român de Externe, Bogdan Aurescu a enumerate cele mai importante teme comune:„ participarea la structurile multinaţionale NATO găzduite de cele 3 state, implementarea deciziilor aliate, cu accent din perspectiva României pe pachetul de măsuri la Marea Neagră convenit la nivelul NATO, dar şi sprijinul pentru partenerii estici”. Oficialii celor trei state au decis în plus ca ambasadele şi misiunile lor din străinătate „să aprofundeze cooperarea şi coordonarea trilaterală pe dimensiunea de securitate".

Primul summit al Trilateralei România-Polonia-Turcia a avut loc la inițiativa României, la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, în mai 2012, în marja Summitului NATO de la Chicago. Crearea acestui format a avut în vedere importanța cooperării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securității, fiind dedicat coordonării în interiorul Alianței Nord-Atlantice.

Ce a promis Kiev-ul României în legătură cu așa zisa minoritate moldovenească?

În marginea întâlnirilor prilejuite de Trilaterala România-Polonia-Turcia Plus cele două invitate, ministrul român s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba. Cei doi au vorbit inclusiv despre cele mai sensibile subiecte din relația româno-ucraineană, cea referitoare la drepturile minorității române din Bucovina de Nord și Transcarpatia.

Bogdan Aurescu a cerut din nou reluarea activității Comisiei mixte interguvernamentale care încearcă să găsească soluții în chestiunea minorității române și a primit asigurări de la Dmytro Kuleba că în scurt timp discuțiile la aceste nivel vor reîncepe curând. Șeful diplomației române a ținut să-i spună din nou omologului său de la Kie că nu există o limbă moldovenească, iar ministrul Kuleba a confirmat „identitatea între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească". Șeful diplomației ucrainiene a promit că acest lucru „se va reflecta inclusiv în modul în care se implementează regimul limbilor statelor membre UE, adică inclusiv al limbii române, prevăzut de legislaţia ucraineană în materie”.

Bogdan Aurescu a luat notă de asigurarea omologului său că Ministerul Educaţiei din Ucraina a transmis deja instrucţiuni autorităţilor locale de a aplica aceste prevederi ale legislaţiei ucrainene, inclusiv în regiunea Odesa.

Conform recensământului din 2001, în Ucraina locuiesc 150.989 de români (0,31% din populație) și 258.619 de moldoveni (0,54%). Recensământul menține diferența români-moldoveni. Mai mult, aceste date sunt folosite în în rapoartele autorităților centrale, regionale și raionale. Potrivit aceluiași recensământ, marea majoritate a celor care s-au declarant moldoveni locuiesc în regiunea Odesa: 123.751 locuitori.

În regiunea Cernăuți, 67.225 de locuitori s-au declarant moldoveni. Pe de altă parte, recensământul arată că românii locuiesc preponderent în regiunile Cernăuți și Transcarpatia, iar în Odesa au fost identificați doar 724.

XS
SM
MD
LG