Ştiri
La Chișinău a fost lansat primul serviciu de diagnostic și tratament hibrid în oncologie

Institutul Oncologic din Chișinău a anunțat joi, 30 ianuarie, lansarea primului serviciu de diagnostic și tratament hibrid în oncologie. Se întâmplă după ce instituția a achiziționat o serie de echipamente de ultimă generație în acest sens, care au costat peste 40 de milioane de lei.
Noile echipamente sunt destinate pentru tratamentul și diagnosticul mai multor tumori maligne. Mai exact au fost procurate un tomograf computerizat, aparat de radiografie digitală cu tomosinteză, ultrasonograf și aparate de endoscopie pulmonară și digestivă.
Grație dotărilor, o serie de tumori maligne, cum ar fi cele pulmonare, pancreatice, de ficat sau ale căilor biliare, renal și de prostată, vor putea fi diagnosticate și tratate minim invaziv prin acces natural, fără incizie, în special în localizări cu acces dificil. De asemenea, pacienții vor putea fi monitorizați atât pre-operator, cât și post-operator.
La modul practic, un pacient se va afla în instituția medicală timp de 24 de ore. În prima zi el va fi internat, iar a doua zi va fi investigat și externat. Pacientul va fi monitorizat de o echipă mixtă de medici.
Serviciul a fost dezvoltat atât din bani alocați de ministerul Sănătății, din bugetul de stat și din bugetul instituției, cât și cu sprijinul Guvernului Japoniei.
Cancerul este a doua cauză de deces în rândul moldovenilor. În anul 2023 au decedat din cauza tumorilor maligne 5.952 de persoane.
Cele mai răspândite tumori maligne în R Moldova sunt cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și al traheii care însumează 52,6% din numărul total de tumori maligne.
O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, obezitatea, consumul de alcool, consumul insuficient de fructe și legume și lipsa activității fizice. De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV), ș.a. cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Maia Sandu - premiată pentru angajamentul în consolidarea democrației

Președinta Maia Sandu a primit Premiul Reinhard Mohn 2025 din partea Fundației Bertelsmann la Gütersloh în Germania pentru consolidarea democrației.
Șefa statului moldovean a menționat pe pagina sa de Facebook că acest premiu este „o recunoaștere a muncii tuturor celor care cred în libertate și construiesc o Moldovă mai bună.”
În postarea sa, Maia Sandu a ținut să menționeze și faptul că „în fiecare zi, moldovenii pun umărul la o Moldovă mai puternică, liberă și democratică”, iar „efortul lor este recunoscut și de partenerii noștri internaționali.”
Al doilea laureat al premiului din acest an este antreprenorul și filantropul german, Michael Otto.
Președinta va dona suma aferentă acestui premiu - 100.000 de euro pentru proiecte în satul său natal, Risipeni, raionul Fălești.
Anterior, Sandu a mai donat componentele bănești ale premiilor primite, cum ar fi „Timișoara pentru Valori Europene” în ianuarie 2024 sau Premiul Robert Blum pentru democrație de la Leipzig, Germania, în mai 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Politicianul ceho-nipon Tomio Okamura, cercetat pentru o campanie considerată rasistă

Tomio Okamura, liderul celui mai important partid de dreapta anti-imigrație din Cehia, va fi cercetat de poliție pentru o campanie de afișe despre care criticii săi spun că îndeamnă la ură rasială. Okamura neagă acuzația, spunând că imigranții sunt pericolul real pentru societate, nu el.
Joi, Okamura, născut din tată japonez și mamă cehoaică la Tokio, a primit înștiințarea de la poliție că va fi cercetat pentru afișele care prezentau, de pildă, un bărbat negru cu un cuțit însângerat, însoțit de textul „De așa chirurgi nu avem nevoie”.
Afișele au fost expuse zile la rând inclusiv în plin centrul capitalei cehe, Praga, într-un loc frecventat puternic de turiști, în plin sezon, la Mustek, în extremitatea de vest a pieței centrale a orașului nou, Vaclavske namesti.
Deputatul Okamura, al cărui partid SPD se bucură constant de aproximativ 10% din opțiunile de vot, ar putea fi condamnat la trei ani de închisoare dacă este găsit vinovat. El susține că ar fi victima unui proces politic, după ce majoritatea colegilor săi din camera inferioară a Parlamentului au votat recent să-i ridice imunitatea.
Cehia este una din țările care găzduiesc cei mai mulți ucraineni, raportat la propria populație, dar nu are minorități importante de persoane originare din Orientul Mijlociu sau Africa, precum vecinele ei Germania sau Austria.
În țara central-europeană membră în NATO și Uniunea Europeană vor avea loc anul aceste alegeri parlamentare, iar concurenții principali vor fi actuala alianță de guvernare provestică de centru-dreapta și câteva partide care ori au fost de la început extremiste de dreapta, precum SPD, ori au alunecat spre dreapta xenofobă, ca mișcarea ANO a fostului premier Andrej Babis. ANO conduce mereu detașat în sondajele de opinie, ajungând recent la 35% din preferințe - dar nu este limpede dacă va avea cu cine să se alieze după o previzibilă victorie la toamnă.
Prea generoși cu ucrainenii?
Partidul lui Okamura, SPD, exploatează temerile unor cehi că statul ar fi prea generos cu ucrainenii și se aliniază retoricii „pacifiste”, proruse față de războiul din Ucraina, în vreme ce guvernul și președintele Petr Pavel, un fost comandant NATO, sunt printre suporterii cei mai activi ai Kievului.
Okamura s-a apărat de criticile că ar fi rasist inclusiv invocând faptul că el are origini și înfățișare asiatice, fapt pentru care a fost „șicanat” de multe ori - deci n-are cum, spune el, să fie rasist.
Politicianul de 52 de ani are un frate mai mare, Hayato Okamura, care este și el deputat, dar într-unul din partidele centriste de guvernare. Cei doi aproape nu vorbesc unul cu altul, din cauza convingerilor diferite. Săptămâna trecută, când parlamentul a votat ridicarea imunității parlamentare a lui Tomio, Hayato a luat cuvântul ca să spună că fratele lui într-adevăr a greșit, dar el se va abține de la vot, căci „îl cunoaște din leagăn”.
Tomio a povestit în presă că tatăl i-a părăsit pe ei și mama lor când erau mici, iar ei s-au întors în Cehoslovacia și au fost nevoiți să stea o vreme într-un orfelinat, unde au fost șicanați inclusiv pentru că erau „diferiți”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Hamas predă Israelului trupurile a patru ostatici răpiți la 7 octombrie 2023

Militanții palestinieni au predat joi, 20 februarie, trupurile a patru ostatici israelieni, într-un prim schimb de acest fel de la încheierea unui acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, la începutul acestui an. Hamas spune că ei ar fi murit într-un bombardament israelian.
Gruparea Hamas, considerată organizație teroristă în SUA, UE și Israel, a predat trupurile a doi băieți, Ariel, în vârstă de 4 ani și Kfir în vârstă de nouă luni, și al mamei lor, Shiri Bibas, împreună cu cel al unui al patrulea ostatic, Oded Lifschitz. Cei patru au fost răpiți în atacul grupării asupra Israelului din 7 octombrie 2023, scrie Reuters.
Cadavrele au fost predate Crucii Roșii de militanți înarmați ai Hamas, îmbrăcați în uniforme negre și de camuflaj. După ce au fost predate, sicriile au fost scanate pentru explozibili, iar mai apoi transportate în Israel, a transmis armata israeliană.
Predarea de joi reprezintă prima întoarcere de trupuri de ostatici decedați în cadrul acordului actual.
Sâmbătă, 22 februarie, gruparea Hamas ar urma să întoarcă șase ostatici vii, în schimbul a altor sute de palestinieni, printre care se așteaptă să fie mai multe femei și minori reținuți de armata israeliană în Fâșia Gaza în timpul războiului.
Până în prezent, au fost eliberați 19 ostatici israelieni, precum și cinci thailandezi.
Cine au fost ostaticii
Unul dintre băieții ale căror trupuri au fost predate, Kfir Bibas, a fost răpit împreună cu tatăl său, Yarden, din kibbutzul Nir Oz, una dintre comunitățile aflate aproape de Gaza, invadate la 7 octombrie 2023 de Hamas.
În noiembrie 2023, gruparea palestiniană a spus ceea ce susține și acum - că băieții și mama lor au fost uciși într-un atac aerian israelian, dar autoritățile israeliene încă nu au confirmat oficial decesele, până acum.
Yarden Bibas, în vârstă de 32 de ani, a fost eliberat într-un schimb de ostatici contra deținuți la începutul acestei luni, dar familia sa a spus în această săptămână că „drumul lor nu s-a terminat” până când nu vor primi confirmarea finală a ceea ce s-a întâmplat cu băieții și mama lor.
Familia Bibas a ajuns un simbol al suferințelor israelienilor afectați de atacul Hamas in 7 octombrie.
Celălalt ostatic, Lifschitz, avea 83 de ani când a fost răpit din același kibbutz, la a cărui înființare a contribuit. Soția sa Yocheved, în vârstă de 85 de ani la momentul respectiv, a fost răpită cu el și eliberată două săptămâni mai târziu, împreună cu o altă femei în vârstă.
Acordul de încetare a focului prevede ca Israelul și Hamas să negocieze o a doua fază în care Hamas va elibera toți ostaticii rămași, iar Israelul ar urma să fie de acord cu încetarea focului pe termen nelimitat. Războiul ar putea fi reluat la începutul lunii martie dacă nu se ajunge la un acord.
Israelul a transmis în mod repetat că este încă hotărât să distrugă Hamas. Un partener cheie de extremă dreapta în coaliția premierului Beniamin Netanyahu a cerut deja reluarea războiului după prima fază a încetării focului.
Hamas spune că nu va elibera ostaticii rămași fără încheierea războiului și retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza.
Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și peste 250 de ostatici au fost răpiți în atacul Hamas din Israel din octombrie 2023. În atacurile de răspuns ale Israelului au murit peste 47.000 de palestinieni.
Aproximativ jumătate dintre ostaticii luați de Hamas au fost eliberați în noiembrie 2023, în timpul singurului armistițiu de până acum, iar alții au fost recuperați vii sau morți în timpul campaniei militare israeliene din Gaza.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Recean vrea „mai multă viteză” la construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău

Premierul Dorin Recean a cerut joi, 20 februarie, „respectarea strictă” termenelor la construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, care este în prezent realizată în proporție de 50%. Autoritățile moldovene speră că lucrărilor vor fi finalizate până la finele acestui an.
Recean a vizitat șantierul din raionul Vulcănești împreună cu noul ministru al Energiei, Dorin Junghietu. Șeful Guvernului a anunțat că, pentru a ca lucrările să fie realizate conform planului, echipele de muncitori vor fi suplimentate.
„Săptămâna aceasta, a fost dat startul lucrărilor în raionul Cimișlia și avem nevoie de mai multă viteză”, a spus premierul. În urmă cu trei zile, Ministerul Energiei a precizat că lucrările de construcție sunt realizate în proporție de 22%, în vreme ce progresul general al proiectului este de circa 50%.
Autoritățile moldovene doresc să finalizeze lucrările la linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, de 400 kV, până la finalul acestui an, pentru a importa curent din România, ocolind regiunea transnistreană, așa cum se întâmplă în prezent.
Guvernul a precizat, într-un comunicat emis la scurt timp după vizită, că linia va avea 158 de kilometri, iar de-a lungul ei vor fi instalați 508 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor.
„În prezent, lucrările se desfășoară pe o distanță de peste 70 de km, în mai multe localități din UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Taraclia, Cahul și Cimișlia. Totodată, contractorul a primit acces pentru extinderea lucrărilor în Hâncești și Vulcănești”, se arată în comunicat.
Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au început efectiv în aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania KEC International Limited din India.
Reprezentanții companiei indiene, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren.
Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE majorează cu 100 de milioane de euro asistența pentru R. Moldova

Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri, 19 februarie, la un acord temporar privind Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova, care a fost majorat cu 100 de milioane de euro, bani care vor fi oferiți sub formă de granturi.
Anunțul a fost salutat de președinta moldoveană, Maia Sandu, care a spus, într-o postare pe rețele, că banii vor ajuta la avansarea reformelor, creșterea economică și consolidarea rezilienței „în fața provocărilor tot mai mari”.
Potrivit noilor prevederi, care trebuie să fie aprobate de Parlamentul European la sesiunea plenară din martie, R. Moldova va primi în total 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.
20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.
Noua variantă a mecanismului include o majorare cu 100 de milioane a mecanismului, în care au fost incluse cele 60 de milioane destinate regiunii transnistrene, refuzate, însă, de administrația de la Tiraspol.
- Citește și: Tiraspolul respinge oferta UE. Va primi gaz prin companii din Ungaria și Dubai, cu câteva condiții
Consensul la care au ajuns eurodeputații și statele membre ale UE prevede că R. Moldova va primi imediat după intrarea în vigoare a mecanismului de sprijin cu 200 de milioane de euro mai mult. Se întâmplă după ce a fost aprobată creșterea de la 7% la 18% a sumei care va fi acordată ca prefinanțare.
Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.
Acordul provizoriu, convenit între europarlamentari și Consiliul UE, va fi înaintat Parlamentului European pentru aprobarea finală la sesiunea plenară din martie. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus, într-o postare pe rețele, că primele fonduri ar putea ajunge în R. Moldova până în luna mai.
Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova este un instrument de finanțare a dezvoltării economice, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 10 octombrie 2024.
Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.
Totodată, Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA.
Până la intrarea banilor în cont, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, iar la Bruxelles, instituțiile UE să aprobe acest plan.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Deținutul politic Mihail Ermurachi, eliberat după 26 de luni de detenție în regiunea transnistreană

Mihail Ermurachi a fost eliberat astăzi, 19 februarie, din detenția ilegală din regiunea transnistreană, după 26 de luni și o săptămână de închisoare. Redacția portalului Zona de Securitate scrie că a discutat telefonic cu el și a aflat detalii despre eliberarea sa și starea sa de sănătate.
Pentru a fi pus în libertate, Ermurachi a fost forțat să semneze o cerere de grațiere adresată liderului separatist Vadim Krasnoselski, deși s-a declarat mereu nevinovat și a cerut eliberarea sa prin recunoașterea drepturilor sale, nu printr-un act de clemență, scrie sursa citată.
Fostul deținut a fost persecutat pentru opiniile sale publice critice față de regimul de la Tiraspol. În 2021, a fost acuzat de „instigare la ură interetnică” și „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene”, după ce l-a numit „marionetă” pe Vadim Krasnoselski într-o discuție privată. După o primă condamnare cu amendă, a fost în cele din urmă închis în 2023, în baza unei decizii emise de același „judecător” care l-a trimis în detenție și pe Victor Pleșcanov.
În perioada detenției, Ermurachi a fost supus la multiple abuzuri, inclusiv interzicerea corespondenței către Misiunea OSCE și deteriorarea condițiilor de trai, ceea ce i-a afectat grav sănătatea.
Cu o zi mai devreme, pe 18 februarie, alți doi deținuți ilegal - Alexandr Dimov și Stanislav Derebcinschi au fost eliberați.
În ultimul timp, mai multe persoane au fost eliberate din închisorile din regiunea transnistreană în contextul negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol privind tranzitul gazelor, autoritățile moldovene condiționând acest proces inclusiv de soluționarea cazurilor deținuților politici.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Britanicele pe care le-ar fi violat A. Tate le cer românilor să nu-i dea pașaportul

Patru femei britanice care l-au acuzat de viol pe cunoscutul influencer Andrew Tate s-au declarat miercuri „îngrijorate” de informațiile potrivit cărora guvernul SUA ar fi solicitat României să reducă restricțiile de călătorie ale acestuia. Bucureștiul neagă că ar fi fost asemenea presiuni.
Tate, cu dublă cetățenie americană și britanică, se confruntă cu mai multe acuzații în România, inclusiv trafic de minori și relații sexuale cu minori, precum și spălare de bani și organizarea unui grup infracțional, dar le neagă, pe toate.
Potrivit Financial Times, administrația președintelui american Donald Trump a adus în discuție cazul său cu autoritățile române săptămâna trecută, cerând Bucureștiului să le returneze pașapoartele lui Tate și fratelui său Tristan, scrie AFP.
Procurorii români susțin că fostul kickboxer Tate, de 38 de ani, fratele său, de 36 de ani, și două femei au înființat la începutul anului 2021 o organizație criminală în România și în Marea Britanie și au exploatat sexual mai multe victime. Frații spun că sunt nevinovați.
Cele patru femei britanice, care au intentat un proces civil împotriva lui Tate la Înalta Curte din Marea Britanie, acuzându-l de viol și control coercitiv între 2013 și 2016, au îndemnat Washingtonul să nu se implice.
„Sperăm că autoritățile române și britanice vor fi lăsate în pace să își facă treaba”, au declarat reclamantele într-o declarație, afirmând că orice relaxare a restricțiilor de călătorie le-ar permite fraților să fugă de justiție.
„Nu m-am simțit presat” (Hurezeanu)
Premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat marți că Statele Unite „nu au făcut nicio solicitare” cu privire la „situația juridică” a fraților.
Însă ministrul de Externe Emil Hurezeanu a confirmat că emisarul lui Trump, Richard Grenell, i-a prezentat cazul lui Tate la Conferința de Securitate de la Munchen de săptămâna trecută, a relatat presa română.
Hurezeanu a spus însă că el nu s-a simțit „presat” de american.
„Nu știu ce presiuni de altă natură au fost făcute înainte sau după, dar ceea ce am discutat cu dl. Grenell a fost cordial, informal, scurt, fără obligații și cu siguranță nu am detectat nicio formă de presiune", a spus Hurezeanu la Euronews, marți seară.
Avocatul victimelor din Marea Britanie, Matthew Jury, a declarat că presiunea americană, dacă se confirmă, este „bizară și scandaloasă”.
„Ar fi jenant pentru guvernul britanic și o abdicare completă de la responsabilitatea sa față de victime dacă ar sta deoparte și ar lăsa ca acest lucru să continue”, a declarat Jury, adăugând că femeile sunt «absolut șocate».
Un aliat al sprijinitorilor lui Trump?
Andrew Tate s-a mutat în România în urmă cu câțiva ani, după ce a început o afacere cu camere web în Regatul Unit.
El a devenit celebru în 2016, când a apărut pentru prima dată în reality show-ul britanic „Big Brother”, dar a fost eliminat după apariția unui videoclip în care apărea atacând o femeie.
El a apelat apoi la platformele de socializare pentru a-și promova opiniile adesea misogine și divizive cu privire la ce este succesul și cum poți ajunge la el.
O instanță din România a aprobat o cerere britanică de extrădare a fraților Tate, însă numai după încheierea procedurilor judiciare din România.
Revista Forbes scrie că Tate, care are peste 10 milioane de urmăritori pe X, l-a lăudat în mod repetat pe președintele american Donald Trump și i-a îndemnat pe urmăritorii săi americani să voteze pentru Trump la alegerile din 2024, postând laude precum: „Tot ce face Trump este să câștige" și afirmând că cei care i se opun ar trebui să fie „expulzați din țară".
Avocatul reclamantelor britanice, Jury, a declarat: „Este foarte clar din postările și declarațiile publice ale membrilor administrației Trump de pe rețelele de socializare că există o mare susținere pentru Tate." „Ei fie nu știu, fie nu le pasă de natura și gravitatea acuzațiilor", a mai declarat el pentru BBC Newsnight.
Robert Jenrick, ministrul de externe din umbră, conservator, al Regatului Unit, a declarat marți că frații Tate „trebuie să se confrunte cu sistemul nostru de justiție”, potrivit AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
„Arată situația reală”. Ministrul Educației a comentat rezultatele slabe la evaluarea elevilor la matematică

Rezultatele slabe la testarea la matematică au arătat „situația reală” privind pregătirea gimnaziștilor, care e „nesatisfăcătoare”, a spus ministrul Educației, Dan Perciun. Potrivit lui, e nevoie de „un efort mai mare” pentru a evita „surprizele neplăcute” la examenele de clasa a IX-a din acest an.
Ministrul Perciun a spus Europei Libere, pe 19 februarie, că evaluarea a permis școlilor să vadă „situația reală” privind pregătirea elevilor la matematică și să „pornească de la ea în pregătirea lor pentru examenele de clasa a IX-a din acest an”.
Circa 60% din elevii de gimnaziu care au participat la testarea tematică la matematică au luat note negative. Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.
Ministrul a spus că testarea a arătat că „nivelul de pregătire al elevilor la matematică este unul nesatisfăcător”, fapt cunoscut de autorități și din evaluările PISA (Programme for International Student Assessment) din anii precedenți.
La testările care au fost organizate pe 27 și 28 noiembrie 2024, la două probe, au participat, benevol, peste 18.000 de elevi din 486 de școli, din 32 de raioane. Rezultatele au arătat că majoritatea elevilor s-au descurcat bine la limba română, dar au picat testul la matematică.
Perciun susține că a discutat rezultatele evaluării cu șefii direcțiilor de învățământ. „Mesajul nostru general pentru sistemul educațional și cel administrativ este că avem nevoie de o mobilizare în ajunul examenelor de clasa a IX-a din acest an. Ca să nu avem surprize neplăcute în luna august, este nevoie ca toată lumea să facă un efort mai mare în acest an”, a spus Perciun.
El a reamintit că ministerul a pregătit mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe elevii clasei a IX-a să se pregătească de examenul la matematică de la finalul treptei gimnaziale.
- Te-ar putea interesa și: Rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu: Media – sub 4
În cadrul campaniei „Matematica de la egal la egal”, susținută de UNICEF și PNUD, peste 600 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a vor deveni mentori pentru colegii lor de gimnaziu.
Totodată, circa 600 de profesori au fost instruiți să mediteze la matematică elevii de clasa a IX-a. Lecțiile adăugătoare vor începe în aprilie și se vor ține în weekenduri. Profesorii vor primi câte 350-400 de lei pentru o oră și vor fi plătiți din banii partenerilor externi.
De asemenea, spune Perciun, anul acesta, toți elevii de gimnaziu vor avea trei încercări pentru a susține examenele.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ungaria l-a scos din nou pe Patriarhul Kiril de pe lista sancțiunilor UE. El rămâne interzis de cehi și baltici

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto este citat de agențiile ruse de știri cu declarația că țara sa a reușit să-l scoată pe capul bisericii ortodoxe ruse de pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană înaintea celei de-a treia aniversări a invaziei ruse în Ucraina.
Szijjarto a anunțat într-un video publicat pe Facebook că Ungaria a blocat sancțiunile împotriva a 27 de persoane fizice și juridice din Rusia, inclusiv Patriarhul Kiril al Moscovei și al întregii Rusii, Comitetul Olimpic Rus și două cluburi de fotbal, nenumite.
Potrivit TASS, Szijjarto a declarat că „era sancțiunilor s-a încheiat", iar Budapesta speră că „relațiile se vor îmbunătăți până la punctul în care aceste sancțiuni pot fi abandonate complet", în lumina discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite.
Declarația vine la o zi după ce miniștrii de externe din SUA și Rusia s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru prima dată de la invadarea Ucrainei de către ruși, în februarie 2022.
Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, ca stat-agresor în Ucraina, a fost adoptat miercuri și prevede inclusiv intrezicerea importurilor de aluminiu din Rusia.
Țările din UE ar fi vrut să-l sancționeze pe Patriarhul Kiril pentru declarația sale de slăvire a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, pe care l-a numit cândva „sfânt”.
Ziarul ucrainean European Pravda a scris că Ungaria îl salvează periodic pe Kiril de sancțiunile UE, începând încă din 2022, la fiecare nou „pachet” - ultima oară în decembrie anul trecut, când a fost adoptată a 15-a rundă.
În schimb, altă țară central-europeană din UE și NATO, Cehia, continuă să-l aibă pe Kiril pe „lista neagră”, datorită poziției sale față de războiul din Ucraina.
În aprilie 2023, Praga a anunțat că Patriarhul este primul rus pe lista de interdicție de intrare în Cehia, citând sprijinul lui pentru regimul președintelui Vladimir Putin și glorificarea invaziei rusești în Ucraina.
În august 2024, Cehia l-a expulzat pentru motive ce țin de securitatea națională pe capul bisericii ortodoxe cehești (confesiune minoritară), rusul Nikolai Lișceniuk, considerat un slujitor fidel al lui Kiril.
Kiril are de asemenea interdicții de intrare în țările baltice încă din anul 2022, tot din cauza sprijinirii invadării Ucrainei, ca și în general a politicilor agresive ale Rusiei față de vecinii ei.
Deputații din Parlamentul Estoniei au dezbătut marți un proiect de lege care ar impune efectiv Bisericii Ortodoxe Estoniene a Patriarhatului Moscovei, filiala Bisericii Ortodoxe Ruse, să rupă legăturile cu Moscova și cu Patriarhul Kiril - sau să fie lichidată.
Rusia a protestat față de fiecare asemenea demers, punându-l pe seama „rusofobiei” țărilor respective.
Miercuri, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a informat Duma de Stat de la Moscova că l-a „familiarizat” pe colegul său american Marco Rubio, la discuțiile de marți din Arabia Saudită, cu încercările Ucrainei de a „distruge tot ce este rusesc”, inclusiv prin „interzicerea” limbii ruse și scoaterea în afara legii a ramurii pro-ruse a Bisericii Ortodoxe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia crede că firmele americane ar putea reveni în țară curând. Unele nici nu au plecat

Fondul suveran de investiții al Rusiei se așteaptă ca un număr mare de companii americane să revină în țară chiar din al doilea trimestru al anului curent, a spus șeful acestuia, Kiril Dmitriev. Câteva sute de companii occidentale au rămas în Rusia, de la invadarea de către aceasta a Ucrainei.
Declarația lui Dmitriev vine după recenta întâlnire a oficialilor ruși și americani din Arabia Saudită, prima la nivel înalt de la invadarea de către Moscova a Ucrainei în 2022, scrie Reuters. Oficialul rus, care a studiat la Harvard și Stanford în anii 1990, a avut la Riadh întrevederi cu oficialii americani, printre care și secretarul de stat Marco Rubio.
Mai multe companii occidentale, printre care McDonald's și Caterpillar, au părăsit Rusia, unele dintre ele înregistrând pierderi mari, după ce au fost obligate să-și vândă activele cu reduceri semnificative.
Președintele american, Donald Trump, a venit însă cu o nouă politică față de Rusia și Ucraina, aranjând discuții directe cu Moscova, fără participarea Ucrainei sau a puterilor europene și vorbind despre scăderea prețului petrolului, unul din principalele produse de export ale Rusiei.
Ceea ce face Trump, scrie Reuters, este în contrast cu obiectivele administrației Biden, care și-a propus izolarea Rusiei. Mulți spun că efortul nu pare să fi reușit, din moment ce economia rusă a crescut mai rapid decât a SUA sau UE în 2023 și 2024.
În acest context, Fondul de Investiții Directe din Rusia „se așteaptă ca un număr de companii americane să revină pe piața rusă în al doilea trimestru din 2025”, a spus șeful acestuia, Kiril Dmitriev pentru agenția rusă de știri TASS.
El a mai spus că procesul de revenire nu va ușor, deoarece „multe nișe sunt deja ocupate” de producătorii locali.
Pierderi de peste 320 de miliarde de dolari
Potrivit lui Dmitriev, care a lucrat cu firmele americane Goldman Sachs și McKinsey, companiile americane ar fi pierdut 324 de miliarde de dolari din cauza retragerii din Rusia.
Dmitriev a prezentat jurnaliștilor de la Reuters calcule ce arătau că sectorul IT și Media din SUA ar fi pierdut 123 de miliarde de dolari, sectorul sănătății a pierdut 94 de miliarde de dolari, iar cel financiar - 71 de miliarde de dolari.
- Vezi și: „Domnul Kiril”. Un economist născut la Kiev ar putea juca un rol mare în discuțiile Rusia-SUA
„Multe active au fost vândute practic la evaluări foarte scăzute, la un discount uriaș”, a spus Dmitriev pentru Reuters marți, 19 februarie, la Riadh.
Oficialul a adăugat că în opinia sa, marii producători de petrol americani care au avut „afaceri foarte de succes în Rusia”, se vor „întoarce într-un anumit moment”.
Companiile vizate nu au reacționat imediat, iar cifrele arătate de Dimitriev nu au fost confirmate din surse independente.
Sute de companii occidentale au rămas în Rusia
Un raport al Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale din 3 octombrie 2024 a relevat că peste 1.700 de companii din țări care au impus sancțiuni Rusiei pentru invadarea la scară largă a Ucrainei, sunt încă prezente pe piața rusă.
Multe și-au amânat plecarea sau au renunțat la ea din cauza barierelor legale introduse de guvernul președintelui rus, Vladimir Putin, a potențialelor pierderi financiare sau din alte cauze.
La finalul lunii septembrie, peste 420 de companii europene și americane, printre care și IKEA, și-au încheiat totuși ieșirea de pe piața rusă, în vreme ce 790 și-au suspendat oficial activitățile. Printre acestea se numără companii precum Chanel sau Apple. Alte circa 560 și-au limitat activitățile, iar în jur de 140 au amânat orice investiții.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Centrul rus de la Chișinău va mai activa încă cel puțin câteva luni, spune ministrul de Externe

Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a spus miercuri că Centrul Cultural Rus de la Chișinău își va continua activitatea încă cel puțin „câteva luni” până vor fi încheiate toate etapele de denunțare a acordului moldo-rus. Rusia se arată convinsă că instituția va funcționa până în 2026.
Ministrul Popșoi a explicat că instituția își va sista activitatea abia după denunțarea unui acord moldo-rus, semnat în 1998 și ratificat trei ani mai târziu – procedură care va dura „câteva luni” pentru că autoritățile moldovene vor respecta „toate etapele legale” ale dreptului internațional.
„Durata denunțării depinde de viteza cu care va fi depus proiectul la Guvern, apoi Parlament, apoi urmează notificarea părții ruse. E vorba de câteva luni”, a spus ministrul răspunzând la întrebarea Europei Libere după ședința de Guvern din 19 februarie.
Pe 13 februarie, Ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, cunoscut drept „Casa rusă”, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.
Potrivit lui Popșoi, procedura de denunțare va începe „în cel mai scurt timp” prin elaborarea de către Ministerul Culturii (care este responsabil de acest acord) a unui proiect de denunțare, care va fi prezentat Guvernului.
Dacă cabinetul de miniștri va da aviz pozitiv proiectului, atunci acesta va ajunge la deputați, care trebuie să-l aprobe în două lecturi. Abia după aceasta, Ministerul Afacerilor Externe va putea notifica partea rusă privind denunțarea acordului.
Moscova a transmis pe 18 februarie, prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, că autoritățile ruse încă „nu au primit notificare privind denunțarea acordului” din partea Chișinăului, iar centrul ar urma să activeze până „la mijlocul anului 2026”. Zaharova a criticat inițiativa Chișinăului, spunând că închiderea centrului este „manifestare a cursului antirusesc” al autorităților moldovene.
- Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus
La rândul său, Popșoi a catalogat criticile ruse drept „propagandistice” și a subliniat că autoritățile moldovene „nu au nimic împotriva limbii și culturii ruse”, iar închiderea centrului este legată de activitatea „subversivă” a acestuia, împotriva suveranității R. Moldova.
Acordul din 1998 nu are un termen limită și se prelungește automat la fiecare cinci ani. Următoarea prelungire ar trebui să aibă loc la mijlocul anului 2026.
Potrivit prevederilor documentului, dacă Chișinăul nu mai vrea prelungirea acordului, atunci acesta este obligat să notifice Moscova cu cel puțin jumătate de an înaintea prelungirii automate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski îi răspunde lui Trump, care a pledat pentru alegeri în Ucraina

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Donald Trump s-ar afla într-un „spațiu al dezinformării”, răspunzând astfel afirmațiilor președintelui american, potrivit căruia cota de popularitate a lui Zelenski ar fi de numai 4%.
„Din păcate, președintele Trump, pentru care avem un mare respect în calitate de lider al poporului american, trăiește în acest spațiu al dezinformării”, a spus Zelenski la o conferință de presă la Kiev, acuzând Moscova că îl induce în eroare pe liderul de la Washington.
Făcând referire la rezultatele unui sondaj de opinie al institutul KMIS din Kiev, care au fost publicate tot pe 19 februarie, Zelenski a spus că are un nivel de încredere de 57%.
„Dacă cineva vrea să mă schimbe chiar acum - nu va funcționa”, a spus Zelenski.
El a afirmat, de asemenea, că discuțiile între reprezentanții SUA și Rusiei, care au avut loc pe 18 februarie în capitala saudită Riad, ar fi dus la scoaterea Moscovei din izolarea internațională. Totodată, el și-a exprimat nemulțumirea față de ceea ce anumit „relaxarea” poziției SUA față de Rusia. Potrivit lui Zelenski, doar 1% din populația ucraineană sprijină concesiile față de Rusia, fără să numească sursa acestor date.
„Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă din mulți ani de izolare... Suntem pregătiți pentru orice, iar afirmațiile că 90% din toată asistența vine din partea Statelor Unite - înțelegem că adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor. De aceea, aș dori să văd mai mult adevăr din partea echipei Trump, pentru că toate acestea cu siguranță nu au un impact pozitiv asupra Ucrainei, dar au un impact asupra a ceea ce fac ei pentru a-l izola pe Putin”, a spus Zelenski, citat de serviciul ucrainean al RFE/RL.
Președintele american Donald Trump a susținut o conferință de presă pe 18 februarie la reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, în timpul căreia a părut să fi dat vina pe Volodimir Zelenski pentru invazia Moscovei în Ucraina, spunând că a fost „dezamăgit” că președintele ucrainean s-a plâns că a fost exclus de la discuțiile SUA-Rusia din Arabia Saudită pentru încheierea războiului.
„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să-l începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.
Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.
- Vezi și: Trump este „mai încrezător” că se va ajunge la un acord privind Ucraina după discuțiile de la Riad
Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.
Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.
Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.
Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.
La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul extinde compensațiile la energie pentru întreprinderi

Guvernul de la Chișinău a extins Programul de compensații la energia electrică pentru întreprinderi până la sfârșitul anului 2025. Bugetul programului este de 300 de milioane de lei și va fi finanțat din fondurile Uniunii Europene.
Potrivit deciziei aprobate în ședința din 19 februarie, guvernul va continua să asigure compensarea a 50% din creșterea tarifului la energia electrică (fără TVA) pentru companiile eligibile. Valoarea maximă a compensației pentru un beneficiar nu va depăși 5 milioane de lei.
Inițial, executivul prevăzuse compensații pentru primele trei luni ale anului.
Totodată, executivul a eliminat unul din criteriile de eligibilitate și anume ca, în 2024, cheltuielile pentru energia electrică să fi reprezentat cel puțin 3% din veniturile întreprinderii.
Modificările vin la o săptămână după expirarea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în legătură cu sistarea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.
Programul de compensații este destinat mai ales întreprinderilor din sectorul agricol și industria de prelucrare, care folosesc energia electrică în procesul de producție. Scopul acestuia este să sprijine producătorii locali, dar și să tempereze creșterea prețurilor și presiunile inflaționiste generate de scumpirea resurselor energetice.
- Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru lumină – direct în factură, pentru încălzire – în bani
Întreprinderile cu cel mai mare consum de electricitate reprezintă sectorul industrial - 28% din consumul sectorului real al economiei.
Companiilor din industria alimentară le revine 48% din consumul total al sectorului industrial, iar producătorilor de materiale de construcție (sticlă, ciment, var, articole din beton etc.) - 20%.
Altor activități industriale le revin 8,5%, industriei textile și de pielărie – 6,4%; industriei chimice și petrochimice (inclusiv industria farmaceutică) - 4,3%, industriei constructoare de mașini – 3% din consumul total al sectorului industrial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Emisarul lui Trump, la Kiev, în vreme ce relațiile cu Zelenski se răcesc vizibil

Emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a sosit la Kiev miercuri, la o zi după ce șefii diplomațiilor americană și rusă s-au întâlnit în Arabia Saudită, căzând de acord să reia cooperarea bilaterală și să discute în continuare despre pace în Ucraina.
Kellogg s-a aflat în ultimele zile într-un turneu prin capitalele europene, încercând să afle cum ar putea contribui membrii europeni ai alianței nord-atlantice la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la o înțelegere de pace.
Marți, la Riadh, secretarul de stat SUA Marco Rubio și ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-au întâlnit în premieră, având pe agendă relațiile bilaterale și ajungerea la pace în Ucraina. În paralel, diplomații ruși și americani au discutat tot acolo despre eventuale cooperări economice, iar rușii au anunțat apoi că s-ar prefigura asemenea acțiuni comune în Antarctica.
S-au anunțat de asemenea măsuri pentru reluarea relațiilor diplomatice dintre SUA și Rusia, prin trimiterea de ambasadori, ceea ce potrivit presei semnalează sfârșitul „înghețului” de după invadarea Ucrainei de către Rusia, de la care se vor împlini curând trei ani.
„A avut la dispoziție trei ani”
Discuțiile americano-ruse de la Riadh au fost urmate de o adâncire și mai mare a diferențelor de opinii între președinții Ucrainei și SUA pe tema răspunderii pentru războiul din Ucraina și a căilor de oprire a lui.
În declarații făcute presei americane, Donald Trump și-a repetat dorința de a se întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin în această lună și a ridicat semne de întrebare privind felul cum președintele Zelenski a folosit ajutoarele americane de până acum. „A avut la dizpoziție trei ani”, a spus Trump despre Zelenski, părând să-i reproșeze că nu a făcut eforturi spre pace și chiar că ar fi alimentat războiul.
„Le-am dat cam 350 de miliarde de dolari, iar ei nici măcar nu au facturi despre asta”, a mai spus Trump, care a mai observat, printre altele, că popularitatea lui Zelenski la el în țară este în scădere - o aluzie că ar trebui să permită ținerea de alegeri noi.
„Nu vrem să devenim un centru de materii prime”
Într-un interviu acordat marți presei din Turcia, unde s-a aflat în vizită, Volodimir Zelenski s-a plâns din nou de faptul că Ucraina nu este consultată când se pun la cale discuții ruso-americane despre ea („Noi am aflat din presă”, a spus Zelenski), și a confirmat că a respins un proiect de acord cu SUA despre investiții americane în minerale rare care se găsesc în Ucraina.
„Am spus: acest document nu este gata, nu îl vom semna. Continuați să lucrați la acest document", ar fi declarat Zelenski unor publicații turce după discuțiile purtate marți la Ankara.
„Sunt întotdeauna deschis să investiți în țara noastră, în resursele noastre naturale. Dar dacă trebuie să dăm ceva, trebuie să primim ceva", a mai declarat el, citat de agenția de presă de stat Anadolu.
„Nu vrem să devenim un centru de materii prime pentru niciun continent", a mai spus liderul de la Kiev.
Ostilitățile continuă
Sosirea lui Kellogg la Kiev a avut loc la câteva ore după ce bombardamentele din orașul Odesa din sudul Ucrainei au lăsat peste noapte zeci de mii de oameni fără energie electrică, a declarat președintele Zelenski.
„Cel puțin 160.000 de locuitori din Odesa sunt acum fără căldură și electricitate", a scris el pe social media. „Treisprezece școli, o grădiniță și mai multe spitale au rămas, de asemenea, fără curent sau încălzire."
Guvernatorul regional a declarat că patru persoane au fost rănite, inclusiv un copil.
„Ca urmare a unei lovituri inamice masive asupra unei zone dens populate a orașului, nu există energie electrică, apă și încălzire într-o mare parte a cartierelor rezidențiale", a declarat Ghenadi Truhanov pe Telegram.
El a informat într-o postare separată că 14 școli și peste 500 de case au rămas fără curent electric, adăugând că cel puțin o persoană a fost spitalizată.
Un comunicat al forțelor aeriene a declarat că orașul Odesa a fost lovit de un atac nocturn, adăugând că din 167 de drone, 106 au fost interceptate, în timp ce alte 56 au fost „pierdute” în zonă, fără a provoca pagube.
În ultimii trei ani, Rusia a țintit infrastructura energetică a Ucrainei, precum și orașele și satele acesteia.
În Rusia, guvernatorul regiunii Samara a declarat că dronele rusești au atacat rafinăria de petrol Sizran, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie tot mai mare de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.
Ieri, la Riadh, diplomații ruși au spus că s-ar fi vorbit despre un posibil moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice în conflictul din Ucraina, dar ele, deocamdată, continuă neabătut.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump este „mai încrezător” că se va ajunge la un acord privind Ucraina după discuțiile de la Riad

Președintele american Donald Trump a declarat că se simte „mult mai încrezător” că se va ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina după discuțiile purtate la 18 februarie în Arabia Saudită între emisarii americani și ruși.
Trump a făcut comentariile după încheierea discuțiilor de la Riad dintre secretarul de stat american Marco Rubio și alți oficiali americani și o delegație rusă condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov.
„Cred că am puterea de a pune capăt acestui război”, a declarat el reporterilor, vorbind la o conferință de presă la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida.
El a declarat că s-ar putea întâlni cu președintele rus Vladimir Putin în această lună și că nu se va opune unei inițiative europene de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, o idee discutată în timpul unui summit european la Paris pe 17 februarie.
„Dacă vor să facă asta, sunt de acord”, a declarat Trump, adăugând că Statele Unite nu intenționează să contribuie cu trupe la niciun contingent trimis în Ucraina pentru a oferi garanții de securitate.
De asemenea, el a respins îngrijorarea Ucrainei cu privire la faptul că a fost lăsată în afara discuțiilor din Arabia Saudită, repetându-și afirmația că, dacă ar fi fost președinte în 2022, ar fi putut încheia o înțelegere cu Rusia pentru a evita invazia.
„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.
Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale lui Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.
Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.
Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.
Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.
Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.
- Citește și: Miniștrii de Externe american și rus au discutat la Riad despre Ucraina. Ucraina nu se bucură
La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”, a declarat Rubio.
Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru politică externă, a confirmat înțelegerea privind echipele de negociere, dar a declarat că este „dificil” să se vorbească despre o dată pentru o potențială întâlnire Trump-Putin.
Rubio a declarat că Uniunea Europeană „va trebui să fie la masă la un moment dat” din cauza sancțiunilor pe care blocul le-a impus.
Sancțiunile au fost impuse ca urmare a conflictului, a spus el, vorbind într-un interviu cu Associated Press și CNN. „Pentru a pune capăt oricărui conflict, trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”.
Rubio a remarcat necesitatea îmbunătățirii modului în care ambasadele SUA și Rusiei „sunt capabile să lucreze” pentru a crea misiuni care să sprijine negocierile de pace, relațiile bilaterale și cooperarea în general.
„Dacă canalele noastre diplomatice sunt întrerupte, va fi foarte dificil să ne angajăm în mod consecvent pe o serie de subiecte, inclusiv unele iritante, care nu au legătură și ar putea deraia discuțiile mai ample privind Ucraina”, a declarat Rubio.
El a făcut apel la o acțiune rapidă pentru restabilirea „normalității” la ambasade, adăugând că ar fi „important să pregătim terenul pentru celelalte două lucruri pe care dorim să le facem”.
Unii lideri europeni, alarmați de schimbarea radicală a politicii americane privind relațiile cu Rusia, se tem că Washingtonul va face concesii serioase și va rescrie acordul de securitate al continentului.
Zelenski, care a amânat până luna viitoare o vizită în Arabia Saudită planificată pentru 19 februarie, a declarat că orice discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice țările europene, inclusiv Turcia - care s-a oferit să găzduiască negocierile.
Consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a declarat că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de Europa”, reluând apelurile oficialilor americani pentru ca aliații europeni să crească cheltuielile de apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.
În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat dorința de a oferi garanții de securitate Ucrainei, dar au avertizat că nivelul acestor garanții se va baza pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace global.
Franța va găzdui o a doua reuniune la 19 februarie pentru a discuta despre războiul din Ucraina și securitatea europeană. De această dată, vor participa Canada și alte țări europene care nu au fost prezente la summitul de urgență anterior.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noul ministru al Energiei a depus jurământul

Noul ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a depus jurământul de învestire miercuri, 19 februarie, după ce fusese desemnat în ajun de premierul Dorin Recean.
Dorin Junghietu este expert în domeniul gazelor și energiei, are o experiență profesională internațională de peste 16 ani și a coordonat proiecte majore în domeniul energetic, potrivit șefului executivului.
Junghietu preia portofoliul după încheierea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în Republica Moldova în legătură cu sistarea, la începutul anului, a livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.
Noul ministru l-a succedat pe Victor Parlicov, demis la începutul lunii decembrie pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util. În această perioadă, interimatul funcției a fost asigurat de premierului Dorin Recean.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară
Potrivit șefului guvernului, prioritățile ministrului Dorin Junghietu vor fi consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, asigurarea stabilității și previzibilității în livrările de gaze și energie electrică la tarife avantajoase, precum și accelerarea proiectelor mari de investiții, inclusiv cele legate de energia regenerabilă, eficientizarea energetică și, în special, finalizarea conform termenelor a liniei Vulcănești-Chișinău.
În toamna anului 2024, Dorin Junghietu a câștigat concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Moldovagaz, însă acționarul majoritar, concernul rus Gazprom, nu a aprobat această schimbare. „Sunt convins că, în aceste condiții, este mai util să beneficiem de experiența domnului Junghietu în calitatea sa de ministru”, a declarat premierul Dorin Recean.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Veronica Dragalin pleacă de la șefia Procuraturii Anticorupție. Deputații nu renunță la comasarea procuraturilor

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție pe 19 februarie, într-un live pe Facebook. Ea spune că a luat această decizie din cauza planurilor guvernării PAS de a unifica procuraturile specializate în combaterea corupției și crimei organizate.
Cererea este adresată procurorului general, Ion Munteanu, care ar urma să o aprobe. „Am depus cererea către procurorul general în speranța că această inițiativă nu va merge mai departe”, a declarat Dragalin, în adresarea de pe Facebook.
„Eu nu pot să rămân în funcție, știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte nivele”, a spus ea.
Te-ar putea interesa și: Procuraturile specializate vor fi comasate, mandatele șefilor vor înceta. Cum se va numi și cu ce se va ocupa noua instituție
Procuroarea crede că, prin această inițiativă legislativă, deputații PAS „transmit mesajul că justiția poate fi influențată din capricii politice”. Ea a îndemnat parlamentarii să nu susțină lichidarea celor două procuraturi specializate.
„Legea propusă de 29 de deputați în Parlament, care propune lichidarea Procuraturii Anticorupție este un atac asupra sistemului de justiție. El subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de tragere la răspundere penală pe cei care încalcă legea”, a spus Dragalin.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a refuzat să comenteze demisia Veronicăi Dragalin, dar a dat asigurări că autoritățile „vor continua eforturile necesare în vederea eficientizării activității procuraturilor specializate”.
Ea a mai spus că Guvernul și Parlamentul vor ține cont de avizele Procuraturii Generale și Consiliului Suprem al Procurorilor „pentru a înlătura riscurile semnalate” privind proiectul de lege propus de deputații PAS.
Ministra a ținut să precizeze că acesta vizează reorganizarea procuraturilor specializate, și nu comasarea lor, prin crearea unei noi procuraturi.
Deputații nu renunță la proiect: „Nu e despre o persoană”
La o oră distanță după anunțul Veronicăi Dragalin, în Parlament a avut loc a două rundă a consultărilor publice pe marginea proiectului de lege criticat de ea.
Șefa comisiei juridice, deputata PAS Veronica Roșca, a spus că autorii propun Biroului permanent al Parlamentului să-l introducă pe ordinea de zi a ședinței plenare din ziua următoare, 20 februarie. Ea a precizat că, în prima lectură, deputații vor aproba conceptul, iar până la lectura finală, textul va fi îmbunătățit.
Roșca a mai spus că deputații vor solicita opiniile instituțiilor internaționale. Ea a explicat că deputații „conștientizează vulnerabilitățile proiectului” și sunt dispuși să organizeze mai multe consultări.
La rândul său, președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, a declarat că acest proiect „nu este despre o persoană” și a anunțat că deputații sunt hotărâți să construiască o nouă procuratură specializată, care urmează „să facă față amenințărilor fără precedent asupra țării noastre din partea grupărilor criminale și să livreze dreptate pentru oameni”.
„Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”, a scris Grosu pe Facebook.
Mărul discordiei - comasarea procuraturilor
Proiectul de lege privind comasarea a două procuraturi specializate și crearea „Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO)” a fost prezentat de deputatul PAS Igor Chiriac pe 13 februarie. Potrivit proiectului, când va apărea această instituție, mandatele șefilor celor două procuraturi vor înceta de drept.
Pe 18 februarie, în Parlament a avut loc o primă rundă de consultări pe marginea proiectului, la care au participat și conducătorii Procuraturii Anticorupție. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a publicat opinia sa, spunând că noua lege „prezintă un pericol pentru securitatea statului, pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.
Pe de altă parte, deputații susțin că au venit cu această inițiativă pentru a consolida „eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate”.
Autoritățile o acuză pe Dragalin și instituția pe care o conduce că nu au oprit corupția electorală la alegerile prezidențiale din 2024 și nu au contracarat influența Rusiei în treburile interne ale R. Moldova. De asemenea, guvernanții nu sunt mulțumiți de rezultatele activității Procuraturii Anticorupție.
Veronica Dragalin susține, însă, că eficiența instituției nu poate fi judecată pentru faptul că nu a oprit influența Federației Ruse asupra Republicii Moldova. „Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție, cu 37 de procurori, opri această influență”, a explicat ea.
Dragalin spune că, sub conducerea ei, procuratura a obținut rezultate măsurabile, de exemplu, valoarea bunurilor confiscate a crescut cu 600% și a ajuns la 74 de milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Încă doi deținuți, eliberați din Transnistria la solicitarea Chișinăului. Unul dintre ei fusese condamnat pentru terorism

Așa-zisele autorități transnistrene au eliberat din detenție încă doi bărbați. Unul dintre ei, Alexandr Dimov, din Chișinău, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi încercat incendieze centrul militar din Tiraspol, în 2022.
Informația o fost confirmată Europei Libere de avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile Omului” la asociația Promo-Lex.
Alexandr Dimov a fost reținut pe 18 mai 2022, fiind suspectat că ar fi aruncat două cocktailuri Molotov în centrul de înrolare din Tiraspol, în noaptea de 12 spre 13 mai 2022. Focul a fost stins imediat de pază. Structurile de forță din regiune spuneau că Dimov ar fi acționat la indicația unui „curator” din Chișinău, care ar fi fost colaborator al serviciilor secrete moldovene, și un complice – la fel, din Chișinău.
Pe 24 martie 2023, așa-zisa Curte Supremă de Justiție din Tiraspol l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism. În timpul procesului, Dimov și avocatul său ceruseră ca fapta să fie recalificată în act de huliganism.
Cel de-al doilea deținut eliberat este Stanislav Derebcinschi. El a fost arestat la 3 noiembrie 2024, după ce a publicat un mesaj critic în adresa autorităților separatiste pe o rețea de socializare.
Eliberarea deținuților ilegali a fost una dintre condițiile înaintate de Guvernul de la Chișinău pentru tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană. Primii doi, Anton Malîșev și Stanislav Menzarari, au fost eliberați pe 10 februarie.
Malîșev fusese condamnat în Transnistria la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. După eliberare, el a fost reținut imediat de poliția moldoveană, deoarece a fost condamnat, anterior, de o instanță din Chișinău la 8 ani de detenție pentru fapte similare și anunțat în căutare.
Menzarari fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, al treilea – pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Miniștrii de Externe american și rus au discutat la Riad despre Ucraina. Ucraina nu se bucură

Miniștrii de Externe din Rusia și SUA au avut marți, la Riad, discuții despre relansarea relațiilor bilaterale și rezolvarea conflictului din Ucraina, dar nu s-au anunțat rezultate mari. De la Ankara, președintele Ucrainei a transmis că nicio decizie despre război nu poate fi luată fără țara sa.
La discuțiile din capitala Arabiei Saudite au participat delegații conduse de Serghei Lavrov, ministrul de Externe veteran al Federației Ruse, și Marco Rubio, secretar de stat american instalat în funcție de numai câteva săptămâni.
După discuțiile care au durat patru ore și jumătate, administrația Trump a spus că a căzut de acord cu Rusia să poarte și alte convorbiri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
„SUA și Rusia au învățat să se asculte reciproc din nou”, a spus un membru al delegației ruse, anume Kiril Dimitriev, șeful fondului de investiții al Rusiei, iar un alt reprezentant al Kremlinului - că discuții despre Ucraina „vor avea loc la timpul potrivit”.
Departamentul de Stat SUA a spus că Lavrov și Rubio au căzut de acord să discute mai departe despre cooperarea în „chestiuni geopolitice de interes comun”.
Nu s-a anunțat nici vreo dată pentru o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, care au vorbit recent la telefon.
„Un apel telefonic urmat de o întâlnire nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”, a declarat Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, după întâlnirile din Arabia Saudită.
Diplomații americani au mai spus că se vor forma „echipe” de negociatori pentru rezolvarea conflictului din Ucraina.
În campania electorală, Trump promitea să rezolve conflictul din Ucraina în 24 de ore, dar apoi echipa sa a relativizat acest termen.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că oficialii au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina și să exploreze „oportunități economice și de investiții care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina”. De asemenea, s-au înțeles să restabilească personalul ambasadelor din cele două țări după numeroase expulzări reciproce.
El a subliniat că discuțiile au marcat începutul unei conversații și că trebuie depuse mai multe eforturi pe viitor.
Lavrov: Fără soldați NATO, indiferent sub ce steag
Vorbind cu reporterii după întâlnire, primul contact la nivel înalt între Moscova și Washington de la începutul invaziei din Ucraina, ministrul rus de Externe a declarat că conversația a fost „foarte utilă”.
„Nu ne-am ascultat doar, ci ne-am auzit reciproc, și am motive să cred că partea americană a înțeles mai bine poziția noastră”, a spus Serghei Lavrov.
El a mai declarat că Rusia a transmis Statelor Unite că se opune ca orice membru NATO să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei încetări a focului, fie sub un steag național, fie sub cel al Uniunii Europene, afirmând: „Acest lucru este inacceptabil pentru noi, desigur”.
Discuțiile din capitala saudită, a scris Reuters, au subliniat ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.
Liderii ucraineni și europeni sunt însă îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.
Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.
Volodimir Zelenski și-a anulat o vizită în Arabia Saudită
Aflat în vizită la Ankara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat marți, până pe 10 martie, o vizită pe care urma să o aibă miercuri în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, sugerând că a dorit să evite „coincidența” cu discuțiile dintre SUA și Rusia.
„Nu am fost invitați la această întâlnire ruso-americană în Arabia Saudită. A fost o surpriză pentru noi, și cred că pentru mulți alții la fel”, a mai spus Zelenski în cea mai aspră declarație din ultimele zile despre tacticile de negociere ale administrației Trump.
El a repetat ceea ce a mai spus în ultimele zile că „decizii despre cum să fie oprit războiul din Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina și nici nu pot fi impuse condiții”.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus într-o conferință de presă comună cu Zelenski că „o gazdă ideală pentru posibilele discuții dintre Rusia, Ucraina și America în viitorul apropiat” ar fi chiar țara sa, Turcia, iar liderul ucrainean a spus că discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice „Europa în sens larg”, inclusiv UE, Marea Britanie și Turcia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA și Rusia se întâlnesc fără Ucraina; Moscova are noi pretenții, legate de NATO

Oficialii americani și ruși s-au întâlnit marți la Riad pentru primele lor discuții privind încetarea războiului din Ucraina, dar și pe teme economice, în vreme ce Moscova a formulat un nou imperativ, anume ca NATO să renege oficial o promisiune de aderare făcută Ucrainei în 2008.
Discuțiile din capitala saudită, scrie Reuters, ilustrează ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.
Liderii ucraineni și europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.
Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.
Ucraina spune că niciun acord de pace nu poate fi încheiat în numele său. „Noi, ca țară suverană, pur și simplu nu vom fi în măsură să acceptăm niciun acord încheiat fără noi”, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski.
- Te-ar putea interesa și: UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA
La câteva ore după începerea reuniunii de la Riad, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat reporterilor de la Moscova că „nu este suficient” ca NATO să nu admită Ucraina ca membru.
Ea a spus că alianța trebuie să meargă mai departe, revocând oficial promisiunea făcută la summitul de la București din 2008 că Ucraina va adera la o dată viitoare, nespecificată.
„În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a spus ea. Nu a existat un răspuns imediat din partea membrilor NATO sau a Statelor Unite.
La Riad, trei oficiali americani aflați în prima lună de activitate - secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff - au fost contrapuși unui cuplu de veterani ai diplomației ruse. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, ocupă această funcție din 2004, iar Iuri Ușakov este consilierul lui Putin pentru politică externă din 2012.
Alt participant activ din partea rușilor, care a făcut deja mai multe declarații despre posibilitatea reluării legăturilor economice bilaterale, inclusiv în domeniul petrolului, este directorul fondului direct de investiții al Rusiei, Kiril Dimitriev.
Kremlinul a declarat că discuțiile de la Riad ar putea aduce clarificări cu privire la o posibilă întâlnire între Trump și Putin, pe care ambii lideri au declarat că sunt dornici să o aibă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Condiții mai bune de examinare ginecologică pentru femeile din mediul rural

Două sute de cabinete ginecologice din 71 de instituții de asistență medicală primară din R. Moldova au fost modernizate grație sprijinului oferit de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, Comisia Europeană și Guvernul SUA. Întreaga investiție se ridică la 12 milioane de lei.
Evenimentul de inaugurare a avut loc marți, 18 februarie, la Centrul de Sănătate Costești, și marchează o etapă importantă în eforturile de modernizare a sistemului de sănătate din R. Moldova.
Echipa medicului de familie furnizează serviciile de sănătate reproductivă, asistență natală și post-natală, planificare familiară, precum și screening cervical. Modernizarea sălilor ginecologice din cele 71 de instituții medicale primare le va „oferi acces echitabil la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă pentru toate femeile din R. Moldova”.
„Asistența natală și postnatală este cea mai mare responsabilitate a activității noastre. Consider că dotarea centrelor primare cu echipamentele necesare va facilita oferirea serviciilor medicale de calitate”, a spus, la ceremonia festivă, Natalia Vița, șefa Centrului de Sănătate Costești, raionul Ialoveni, care deservește 13 mii de beneficiari, inclusiv refugiați din Ucraina.
- Te-ar putea interesa și: Centre AVC, rețete electronice și farmacii sătești. Cinci schimbări din domeniul sănătății, din 2024
Cele 200 de săli de examinare ginecologice reprezintă 25% din totalul instituțiilor medicale primare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit marți la Bruxelles cu emisarul SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, pentru a reitera sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev, după ce Washingtonul a dat de înțeles că europenii nu vor participa la eventualele negocieri de pace.
Întâlnirea lor, observă dpa, a avut loc în timp ce diplomații de vârf ai Statelor Unite și ai Rusiei au purtat discuții la Riad cu privire la restabilirea legăturilor bilaterale, mai ales pe plan economic și încetarea războiului din Ucraina - fără prezența reprezentanților Kievului sau ai UE.
Von der Leyen „a reiterat faptul că orice soluție trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, susținută de garanții de securitate puternice”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.
De asemenea, ea „a exprimat dorința UE de a lucra alături de SUA pentru a pune capăt vărsării de sânge și pentru a contribui la asigurarea păcii juste și durabile pe care Ucraina și poporul său o merită”.
Europa a plătit cel mai mult
Țările UE și Ucraina sunt alarmate de perspectiva ca SUA și Rusia să caute o soluție bilaterală de pace fără Bruxelles și Kiev.
Pentru a accelera procesul de negociere cu Moscova, administrația Trump a schițat un plan despre care se crede că ar exclude primirea Ucrainei în NATO, ar acorda Rusiei concesii teritoriale și ar pune soldați europeni, nu americani, de pază la linia de demarcație în cazul unei înțelegeri de pace.
În timpul întâlnirii cu Kellogg, von der Leyen „a subliniat rolul esențial al UE în asigurarea stabilității financiare și a apărării Ucrainei, cu un angajament total de 135 de miliarde de euro - mai mult decât orice alt aliat”.
„Aceasta include 52 de miliarde de dolari în asistență militară, egalând contribuțiile SUA”, a spus președinta CE.
Chestiunea spinoasă a trupelor europene
În diferite capitale europene s-au auzit din nou marți luări de poziție pe tema trimiterii de soldați europeni ca pacificatori în Ucraina, în cazul ajungerii la pace.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a alăturat marți cancelarului Olaf Scholz, calificând drept prematură dezbaterea actuală cu privire la eventuale trupe europene de menținere a păcii în Ucraina.
„Nici un soldat nu va fi trimis în acest război”, a declarat Baerbock pentru postul public de televiziune ZDF, cu puține zile înaintea alegerilor anticipate din țara sa.
Dezbaterea din capitalele europene, amintește dpa, a fost declanșată de anunțul unilateral al președintelui american Donald Trump privind discuțiile de pace cu Rusia pe tema Ucrainei și de remarcile lui Trump și ale altor înalți oficiali americani potrivit cărora trupele americane nu vor fi implicate în asigurarea eventualului acord de pace în Ucraina.
Baerbock a recunoscut marți că „menținerea păcii este o sarcină europeană”, dar a declarat că este mult prea prematur să se dezbată înainte chiar de începerea negocierilor.
Scholz a făcut comentarii similare după o reuniune a liderilor europeni, convenită pentru a discuta posibile contribuții la un acord de pace în Ucraina, care a avut loc luni la Paris, convocată de președintele francez Emmanuel Macron.
La Paris au existat diviziuni cu privire la disponibilitatea țărilor europene de a contribui cu trupe la o posibilă forță de menținere a păcii pentru a asigura orice acord de încetare a focului.
Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat de acord să trimită trupe britanice și i-a îndemnat pe alții să se alăture, chiar dacă Scholz a descris întreaga dezbatere drept „iritantă” și „complet prematură”.
Președintele francez Macron a făcut valuri în urmă cu câteva luni, sugerând că trupe franceze și europene ar putea fi trimise în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 17 instalații petroliere din Rusia au fost atacate în 2025

De la începutul anului 2025, dronele ucrainene au atacat cel puțin 17 instalații ale industriei petroliere din Rusia. Calculele au fost făcute de agenția ASTRA, care scrie cu regularitate despre aceste atacuri, citând locuitori din regiunile rusești și surse proprii.
Potrivit ASTRA, unul din cele mai distrugătoare atacuri a fost efectuat asupra depozitului de petrol „Kristall” din orașul Engels, regiunea Saratov. Aceasta este o întreprindere cu statut federal, responsabilă de stocarea combustibilului pentru baza aeriană militară Engels-2. Depozitul petrolier, atacat la începutul lunii ianuarie, a ars timp de aproape o săptămână. În timpul stingerii incendiului, doi pompieri ai Ministerului pentru Situații de Urgență și-au pierdut viața.
Regiunea Krasnodar ar fi fost cea mai afectată. Cu o zi înainte, stația de pompare a petrolului „Kropotkinskaia” a consorțiului Caspian Pipeline a fost atacată și scoasă din funcțiune. Anterior, rafinăriile Ilsk și Afip, precum și compania Slaveansk-EKO au fost vizate de dronele ucrainene.
În regiunea Rostov, au fost atacate un depozit de petrol din Kamensk și o stație de pompare a petrolului aparținând companiei Transneft-Privolga.
Depozitul de petrol Iuttek din regiunea de frontieră Belgorod a fost atacat în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat marți ASTRA.
Dronele au atacat, de asemenea, rafinării de petrol, depozite de petrol și stații de pompare în regiunile Volgograd, Saratov, Reazan, Tver, Nijni Novgorod, Smolensk, Kaluga, Volgograd și Oriol.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că a mai lovit o mare rafinărie din Rusia
Autoritățile ruse confirmă cu regularitate atacurile cu drone asupra regiunilor, iar Ministerul Apărării raportează distrugerea a zeci de UAV-uri ucrainene. Dronele care țintesc și lovesc instalații petroliere sunt, de obicei, raportate de localnici, care publică, de asemenea, fotografii și înregistrări video ale incendiilor.
Autoritățile ucrainene comentează periodic atacurile asupra depozitelor de petrol, menționând că acestea sunt implicate în aprovizionarea armatei ruse de ocupație.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fostă membră a CSP, găsită vinovată de „abuz de putere” la concursul pentru funcția de procuror general

Fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, a fost găsită vinovată de abuz de putere în legătură cu concursul pentru funcția de procuror general din 2024. Judecătoria Chișinău i-a aplicat o amendă de 1.500 de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de 3 luni.
Decizia instanței, anunțată de Procuratura Anticorupție (PA) pe 18 februarie, poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen de 15 zile. Dosarul contravențional împotriva Olesiei Vîrlan a fost instrumentat de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.
Instanța a confirmat că, în timpul concursului pentru funcția de procuror general din februarie 2024, Vîrlan l-a subestimat în mod deliberat pe unul dintre candidați, Ion Munteanu. Potrivit versiunii procurorilor, ea a acționat în interesul unui alt fost membru al Procuraturii Generale, Andrei Roșca, care s-ar fi supărat pe Munteanu după ce acesta nu a fost de acord să îl facă adjunctul său.
După ce s-a dovedit că unul dintre candidați fusese subevaluat în mod nejustificat, rezultatele concursului câștigat de Octavian Iachimovschi au fost anulate, iar Olesea Vîrlan a renunțat la mandatul său în CSP. În luna mai 2024, Consiliul a organizat un nou concurs, care a fost câștigat de Munteanu.
- Te-ar putea interesa și: Interimarul Ion Munteanu a câștigat concursul pentru funcția de procuror general
În decizia instanței se afirmă că Vîrlan nu numai că a subminat încrederea publică în procedura de selecție a procurorului general, ci și în procedura de „pre-vetting” la care a fost supusă. Judecătorul a explicat că, deși a fost evaluată favorabil de către comisie, Virlan a încălcat standardele etice.
În plus, instanța a constatat o încălcare gravă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, care prevedea că un nou procuror general trebuia să fie ales până la sfârșitul lunii martie 2024, ceea ce nu s-a întâmplat din cauza „comportamentului defectuos și vicios” al fostului membru al CSP.
Anterior, Olesea Vîrlan a declarat că i-a acordat din greșeală lui Munteanu 3,5 puncte, deși planificase să îi acorde un punctaj de 8,5 puncte. Ea a spus că s-a ghidat de lege în acțiunile sale și a fost imparțială. „Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine”, a spus ea într-un comunicat de presă, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Procurorilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia ar fi eliberat un deținut american, înaintea unor discuții cruciale din Arabia Saudită

În ajunul discuțiilor dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, Moscova l-a eliberat pe Kalob Wayne Byers, reținut din 7 februarie pentru trafic de droguri, potrivit presei americane și ruse, după un șir de schimburi și eliberări de deținuți efectuate de Moscova în ultimele săptămâni.
Decizia anunțată luni seara târziu, pe 17 februarie, pare a fi o altă măsură menită să reducă tensiunile dintre SUA și Rusia înaintea discuțiilor din Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul își intensifică demersurile diplomatice pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.
The New York Times a citat un oficial de la Kremlin care a declarat că viitoarele discuții sunt menite să îmbunătățească relațiile bilaterale, „astfel încât anumite evenimente pot fi privite în acest context”.
AP a citat reprezentanți ai lui Byers care au afirmat că bărbatul se află la Ambasada SUA în așteptarea unui zbor spre casă. Potrivit agenției, ar fi vorba de o eliberare și nu de un schimb de deținuți. Numele său a fost, de asemenea, menționat de unele surse ca fiind Kalob Byers Wayne.
O instanță rusă a dispus ca Byers, în vârstă de 28 de ani, să fie plasat în detenție după ce a fost reținut pe un aeroport din Moscova sub acuzația de contrabandă cu droguri. Vameșii au susținut că au găsit marmeladă cu canabis în bagajul său.
- Te-ar putea interesa și: SUA se grăbesc la tratative cu Rusia. Ucraina și Europa încearcă să le ajungă din urmă
Potrivit unui mesaj al instanței postat pe Telegram, el se confruntă cu o acuzație care presupune o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani.
Arestarea a avut loc la câteva zile după un schimb de deținuți între SUA și Rusia, pe care Casa Albă l-a descris drept un semn al unui dezgheț diplomatic și un pas spre încheierea războiului din Ucraina.
Statele Unite și alte guverne occidentale au acuzat guvernul președintelui Vladimir Putin că arestează cetățeni ai țărilor occidentale pe baza unor acuzații inventate sau exagerate și îi ține ca „ostatici” pe care îi poate elibera la schimb cu Statele Unite și alte țări.
Discuțiile dintre SUA și Rusia de pe 18 februarie din Arabia Saudită sunt privite ca fiind controversate de către aliații Americii, care se tem că Washingtonul ar putea încheia o înțelegere cu Moscova de natură să submineze preocupările de securitate ale Ucrainei și ale Europei în general.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat reporterilor la Abu Dhabi, unde a efectuat o vizită în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, că țara sa nu va participa la discuții.
Zelenski a declarat anterior că Kievul nu a fost invitat la reuniune și că, în orice caz, consideră că negocierile privind Ucraina fără Ucraina nu au niciun sens.
„Nu putem recunoaște niciun acord despre noi fără noi”, a declarat Zelenski reporterilor în capitala Emiratelor Arabe Unite.
„Și nu vom recunoaște astfel de acorduri”, a adăugat Zelenski, care a călătorit spre Turcia după oprirea sa în Emiratele Arabe Unite.
Trimisul președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat reporterilor că nimeni nu îi va impune lui Zelenski un acord de pace și că el și poporul ucrainean vor fi cei care vor lua această decizie.
- Citiți și: Analiză | Ce poate face Europa după ce a fost exclusă de la masa negocierilor cu Ucraina?
„Nimeni nu va impune [un acord de pace] unui lider ales al unei națiuni suverane”, a declarat Kellogg.
Anterior, Kellogg a provocat rumoare atunci când a afirmat că Europa ar putea să nu fie „la masă” dacă Statele Unite vor organiza negocieri pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El a precizat ulterior că, chiar dacă Europa nu ar fi „la masă”, opiniile sale ar fi luate în considerare.
Secretarul de stat Marco Rubio - care va conduce delegația americană în Arabia Saudită - a reluat aceste remarci, afirmând că Ucraina și alte națiuni europene vor fi incluse în orice sesiune de negocieri semnificative, dacă și când acestea vor avea loc.
La 16 februarie, președintele american Donald Trump a declarat, de asemenea, că Zelenski „va fi implicat” în orice negocieri de pace, fără a oferi detalii.
Agenția Bloomberg, citând oficiali anonimi, a relatat la 16 februarie că Trump dorește să asigure o încetare a focului până la Paște, care anul acesta se sărbătorește pe 20 aprilie atât pentru bisericile occidentale, cât și pentru cele ortodoxe.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, au sosit la Riad în seara zilei de 17 februarie pentru a lua parte la discuțiile cu omologii lor americani.
Statele Unite vor fi reprezentate, de asemenea, de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și de trimisul special Steve Witkoff, a confirmat Departamentul de Stat.
Kellogg nu este programat să participe la întâlnirile din Arabia Saudită, dar Zelenski a declarat că acesta va vizita Ucraina pe 20 februarie.
„Vreau să viziteze linia frontului cu mine [...] Ne vom întâlni cu [șeful armatei ucrainene Oleksandr] Sîrski și poate cu câțiva comandanți de brigadă”, a declarat Zelenski.
Kievul a declarat că vizitele lui Zelenski în regiune au ca scop impulsionarea relațiilor economice și că nu există planuri de a se întâlni cu oficiali americani sau ruși.
Liderul ucrainean urmează să călătorească în Arabia Saudită la 19 februarie pentru discuții economice, potrivit Kievului.
Mihailo Podoleak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că nu există planuri ca reprezentanții ucraineni să participe la discuțiile dintre SUA și Rusia.
Zelenski a afirmat că nu se va angaja în negocieri înainte de a se întâlni cu aliații, inclusiv cu liderii europeni, pentru a dezvolta o strategie.
Într-un semn al sprijinului bipartizan din partea Senatului SUA, Jeanne Shaheen - democrata care conduce Comisia pentru relații externe a Senatului - republicanul Thom Tillis și democratul Michael Bennet au încheiat o vizită la Kiev și în alte orașe, pe 17 februarie.
„Este mai important ca niciodată ca Statele Unite să rămână ferme alături de Ucraina”, a declarat Bennet.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te