„Arta autohtonă a pierdut una din cele mai importante personalităţi artistice internaţionale”, a declarat preşedintele austriac Alexander Van der Bellen după ce a aflat că a murit Hermann Nitsch. „Prin intermediul lucrărilor sale expresive şi a acţiunilor sale provocatoare a redefinit arta noastră. Acum ne-a părăsit un mare maestru al acţionismului”.
Soţia lui Hermann Nitsch, Rita Nitsch, originară din Banat (România), a declarat presei că artistul a murit liniştit, luni seara, după ce s-a culcat.
Nitsch, născut pe 29 august 1938 la Viena, a crescut într-o familie săracă. Tatăl său a murit în război. Iniţial, Nitsch voia să se facă pictor de biserici. Opţiunile sale artistice, însă, s-au îndreptat, mai târziu, spre avangardism şi acţionism artistic, provocator. Lucrările şi acţiunile sale au stârnit în anii 1960 reacţii vehemente de respingere. Atunci s-a născut şi ideea montării unor spectacole pe care le-a numit „teatru al misterului orgiastic“ („Orgien Mysterien Theater”). La aceste spectacole, considerate de cercuri ecleziastice şi presa conservatoare, drept blasfemice, artistul folosea sânge şi animale tăiate. I s-au intentat procese pentru blasfemie şi ultraj contra bunelor moravuri.
În timp ce în Austria a fost considerat un calomniator naţional, în străinătate a fost omagiat ca mare artist. În ultimele trei decenii atitudinea de respingere a concetăţenilor săi a cam dispărut. La Mistelbach s-a deschis, în 2018, un muzeu dedicat exclusiv lucrărilor lui Hermann Nitsch.
Din cauza pandemiei, a trebuit să renunţe anul trecut, de Rusalii, la proiectul său de a monta un nou spectacol „al misterului”. Spectacolul trebuia să aibă loc la Prinzendorf, unde a cumpărat un castel şi unde în ultimii ani au avut loc de Rusalii întâlniri cu publicul şi unde erau expuse lucrările sale. Inclusiv scrierile şi compoziţiile sale muzicale. Ultimul mare succes l-a avut anul trecut cu prilejul festivalului „Richard Wagner” din Bayreuth. Atunci a realizat scenografia pentru opera Die Walküre a lui Wagner.
În 2018, a acordat ascultătorilor Europei libere o dedicaţie scrisă, integrată într-un scurt film documentar, realizat cu prilejul festivităţilor tradiţionale din Prinzendorf.
