După un recent popas la Drochia, unde am stat de vorbă cu oamenii întâlniți în stradă despre canalele de televiziune pe care le preferă localnicii, m-am gândit că televizoarele din comerț ar trebui să aibă obligatoriu nu doar un ghid tehnic de utilizare, dar și un set de instrucțiuni care să-i ajute pe telespectatori să se ferească de efectul nociv al știrilor contrafăcute și al interpretărilor tendențioase.
Știu, e o enormitate. Dar cum altfel îi putem ocroti pe oamenii care continuă să creadă că tot ce văd la televizor e adevărul pur și nu depun un minim efort să-l verifice apelând și la alte surse:
„Eu la Jurnal TV mă uit, la alţii nu mă uit pentru că spun minciuni. ”
Europa Liberă: Dna priveşte Jurnal TV, dar Dvs?
„La Prime, la Prime mă uit!”
„Eiii, acolo tot e a lui Plahotniuc! Ea de atâta nu ştie cum stau lucrurile. Ea dacă s-ar uita la Jurnal TV, ar înţelege cine-i drept.”
„Oamenii, cu părere de rău, nu se pot proteja de această situaţie. Oamenii sunt manipulaţi”.
„Ştirile mai multe-s mincinoase. Informaţie nu ascult.”
Datele statistice par să confirme aceste concluzii. Ultimul Barometru al Opiniei Publice arată că presa se află pe locul patru în topul instituțiilor în care oamenii au cea mai mare încredere. În urmă cu cinci ani, mass-media se găsea pe locul doi în top, după biserică.
Această situație e, însă, cu două capete. Pe de o parte, e de bine că oamenii au înțeles că în ultimii ani presa este utilizată nu doar pentru a informa, dar și pentru a promova interesele politicienilor. Pe de altă parte, are de suferit jurnalismul de calitate și instituțiile de presă care își fac onest meseria, pentru că sunt puși cu toții în aceeași oală – cea a mass-media controlată politic.
Situația este similară și când vine vorba despre posturile retransmise din afara țării, în special din Federația Rusă. La prima vedere, amendamentele votate la finele anului trecut, numite convențional „Legea anti-propagandă” au țintit curățarea spațiului mediatic de informații denaturate și falsuri.
În realitate, însă, la aproape jumătate de an distanță, lucrurile nu s-au schimbat, iar informații mincinoase în continuare ajung în casele oamenilor, constata expertul specializat pe securitate de la IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, în cadrul unei recente mese rotunde despre propagandă și dezinformare:
„Anumite media din Republica Moldova s-au reorientat și această propagandă prelungește să fie difuzată în contentul național sub umbrela unei știri naționale, dar ea vine, de fapt, din Federația Rusă. Unul din narative este promovarea imaginii vestului sălbatic, care invadează Republica Moldova, care este împotriva Federației Ruse și altceva când se prezintă imaginea pozitivă a unui pacificator Vladimir Putin. Această practică este preluată și de anumite surse media care îi face buni, pro-Moldova pe liderii partidelor care se află la guvernare, sau pe președintele Republicii Moldova, liderul de facto al Partidului Socialiștilor.”
Doar interzicerea retransmiterii emisiunilor și știrilor care denaturează realitatea nu garantează un spațiu mediatic lipsit de falsuri. În paralel consumatorii media trebuie instruiți cum să deosebească informațiile veridice din presă de dezinformare, crede președinta Consiliului de presă, Viorica Zaharia. Fără acest pas, oamenii în continuare nu vor avea imunitate față de știrile care le spun adevărul pe jumătate:
De multe ori mesajele propagandistice prind la populația din R. Moldova, în special a celei cu vederi pro-ruse...
„De multe ori mesajele propagandistice prind la populația din Republica Moldova, în special în rândurile populației cu vederi pro-ruse și în localitățile în care se vorbește limba rusă. Ca să exemplific, la o întâlnire al Clubului stop-fals, pe care am avut-o în satul Pervomaisk, Cimișlia, un sat de ucraineni, dar în care se vorbește limba rusă, noi le explicam despre celebrul caz al copilului răstignit din Sloveansk, în timpul războiului din Ucraina și oamenii pur și simplu nu ne credeau, ei spunea că dacă a fost așa ceva pe Pervîi kanal al rușilor, înseamnă că o fi adevărat. Noi veneam cu argumentul că acesta este un fals.”
Falsurile din presă au mobilizat mai multe ONG-uri de media să inițieze proiecte de combatere a dezinformării, Stopfals, Trolles sau „Adoptă un troll” sunt câteva acțiuni care și-au propus dezvoltarea gândirii critice la consumatorii de știri. Încrederea în scădere ar trebui să îngrijoreze breasla, crede Viorica Zaharia. Și asta pentru că credibilitatea jurnaliștilor poate fi pusă la îndoială, fără ca aceștia să-și mai poată asigura statutul de „câine de pază al democrației”.
