Institutul IDIS Viitorul a organizat astăzi la Chișinău un „atelier” pe tema protejării spațiului informațional de așa-numitele „amenințări hibride” – mai pe șleau, despre cum se poate lupta împotriva știrilor mincinoase sau tendențioase în care se specializează de mai mulți ani Kremlinul în încercarea de a-și promova interesele în vecini și în lume.
Peste cinci miliarde de dolari – atât cheltuie anual Federaţia Rusă pentru războiul informațional pe care îl duce inclusiv în Republica Moldova, a menționat în cadrul dezbaterii deputatul majorității parlamentare Eugen Carpov. Cum poate să-şi protejeze Moldova spaţiul informaţional? Eugen Carpov, care este şi vicepreşedinte al comisiei parlamentare securitate națională, a spus că e nevoie de instituţii funcţionale, stabilitate politică şi de legi bune:
„Legislaţia noastră nu corespunde sub nici o formă ameninţărilor care se prefigurează. Cadrul juridic ar trebui perfecţionat.”
Numai că legiuitorii nu par să se grăbească să o facă. O concepţie a securităţii informaţionale aprobată de Guvern este de un an în proces de examinare în parlament. Un proiect de lege privind combaterea propagandei promovat de PD, partidul de guvernământ, stă şi el în sertare de aproape jumătate de an. Ambele sunt în proces de definitivare, a explicat Eugen Carpov.
Expertul media Vlad Ţurcanu observă că în Moldova se intervine împotriva propagandei doar din interese de partid. Aşa s-a întâmplat în 2005 pe vremea guvernării comuniste când în contextul răcirii relaţiilor cu Moscova, Chişinăul trebuia să răspundă propagandei declanșate de mass-media rusească. Aşa se întâmplă şi acum, constată Ţurcanu:
„PDM, care controlează actuala majoritate parlamentară, a decis din anumite raţiuni geostrategice, dar şi electorale să se contrapună unor anumite politici ale Federației Ruse şi în felul acesta beneficiem de o reacţie din partea instituţiilor mediatice afiliate PD la ceea ce prezintă instituțiile mediatice ruseşti. Factorul politic decide când să intervină, în realitate însă este nevoie ca această acţiune de combatere a propagandei să se desfăşoare cu consecvenţă, într-un mod ritmic.”
După părerea expertului, primul obiectiv ar trebui să fie scoaterea de sub control politic a Consiliului Coordonator al Audiovizualului - instituţie care teoretic ar trebui să protejeze spaţiul informaţional.
Între timp însă consumatorii media din Moldova continuă să fie ţinta unui război informaţional hibrid, a propagandei interne şi externe, a opinat jurnalista Eugenia Nica de la portalul moldNova.eu:
„Avem toate elementele acestui război – mercenari de presă care creează portaluri de ştiri false. Fake news-ul este ca la el acasă aici. pe de altă parte avem pionii propagandei kremliniste prin Sputnik, NTV şi alte posturi TV ruseşti.”
Jurnalista Lilia Zaharia de la Asociaţia Presei Independente observă că în ultimul timp apar tot mai multe portaluri autohtone care promovează știri false şi asta în condiţiile în care numărul cetăţenilor care se informează din presa online creşte, potrivit sondajelor:
„Avem o serie de portaluri, site-uri false care au preluat numele integral sau parţial numele unor instituţii media sau portaluri cu conţinut credibil. Cred că trebuie să facem o coaliţie, toţi jurnaliştii şi redacţiile instituţiilor media să se solidarizeze împotriva informaţiilor false şi să aducă la cunoştinţa publicului care este informaţia veridică. Cea mai mare responsabilitate o au totuşi autorităţile să cerceteze şi să pedepsească falsificatorii de ştiri, dar şi pe cei care creează informaţii false.”
Contra-propaganda nu e o soluţie în această luptă, consideră experta Corina Cepoi, directoarea reprezentanței Internews în Republica Moldova. Ea a insistat, între altele, pe necesitatea educaţiei mediatice şi a făcut referinţă la un recent studiu care arată că 30 la sută dintre moldoveni nu ştiu ce este dezinformarea, iar 50 la sută spun că nu știu să facă diferența dintre informații veridice și dezinformare.
