Summitul din capitala Franței a fost convocat din scurt de către președintele Emmanuel Macron, pe fondul intensificării agresivității rusești din ultimele săptămâni. Oficialii francezi spun că una dintre aceste dovezi de agresiune a fost zborul lui Putin la bordul unui bombardier nuclear, precum și moartea opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi, în circumstanțe neclare.
Dintre cei 25 de lideri de guvern sau de stat prezenți la Paris, cei mai vizibili au fost gazda Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, președintele polonez, Andrzej Duda, premierul interimar al Olandei, Mark Rutte, și premierul ceh, Petr Fiala, care a prezentat inițiativa „Muniție pentru Ucraina”.
Alți participanți la această conferință au fost ministrul de Externe al Marii Britanii, David Cameron, precum și reprezentanții Statelor Unite și Canadei.
La Paris s-a discutat și despre apărarea R. Moldova. Președintele român Klaus Iohannis a „subliniat necesitatea menținerii unei atenții speciale asupra Republicii Moldova”, mai ales în cazul amenințărilor hibride din partea Rusiei, potrivit administrației prezidențiale.
Și liderul francez, Emmanuel Macron, a amintit că R. Moldova trebuie apărată, fiind una dintre țările direct amenințate de invazia Rusiei în Ucraina.
Nu este exclusă trimiterea unor militari vestici
„Suntem convinși că înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea Europei”, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron.
Ca răspuns la agresivitatea crescută a Rusiei, Macron a vorbit despre posibilitatea unei mobilizări militare sporite în Europa, chiar dacă la acest moment nu există un consens asupra unei armate europene. Macron a refuzat să excludă total posibilitatea trimiterii unor soldați europeni în Ucraina.
În ajunul reuniunii, premierul slovac Robert Fico, care s-a împotrivit de repetate ori sprijinului pentru Ucraina, a precizat că „există țări pregătite să-și trimită propriile trupe în Ucraina, sunt altele care spun niciodată, printre care se numără Slovacia, iar altele spun că această propunere trebuie luată în considerare”.
Conform unui oficial de la Casa Albă, SUA nu are de gând să trimită trupe în Ucraina și nu există planuri oficiale de a trimite trupe NATO.
Marți, Germania, Spania, Polonia, Cehia și alte țări s-au distanțat limpede de ideea trimiterii de trupe UE sau NATO în Ucraina.
Rusia vede, totuși, această declarație drept o amenințare. Dacă Occidentul va trimite trupe în Ucraina, „conflictul armat între NATO și Rusia este inevitabil”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Conform președintelui francez, aceleași țări care au jurat să nu trimită avioane de luptă sau rachete cu rază lungă au acceptat faptul că le sunt necesare Ucrainei - la același consens s-ar putea ajunge, curând, și pe tema soldaților.
Parisul, un nou Washington?
Potrivit France24, summitul de luni transmite dorința lui Macron de a se poziționa drept campion european al cauzei ucrainene, pentru a compensa o potențială retragere pe durată lungă a susținerii Statelor Unite. El nu a participat la Conferința de Securitate de la Munchen de săptămâna trecută pentru că i s-a părut că abordarea forumului era mult prea pesimistă în ceea ce privește șansele Ucrainei de a câștiga, spune cabinetul lui Macron.
În ultimele săptămâni, Franța, Germania și Marea Britanie au semnat acorduri bilaterale cu Ucraina pentru cooperarea în domeniul securității, diplomației, sprijinului financiar și militar. De partea sa, Ucraina se angajează prin aceste acorduri să-și continue reformele care o pot apropia de standardele UE cu privire la statul de drept și corupție.
Achiziția de muniție
Noua coaliție care s-a întâlnit la Paris va cumpăra, pentru armata ucraineană, rachete și bombe cu rază medie și lungă. Consensul, între aliații europeni, este să producă mai mult armament pentru Ucraina și simultan să-și întărească propriile armate.
Cehia a pornit o inițiativă prin care strânge muniție din partea altor țări pentru a trimite Ucrainei. Olanda s-a înscris cu o contribuție de 100 de milioane de euro pentru achiziția de muniție de la țări terțe care nu vor fi numite. Alte 14 țări s-au înscris și ele la acest efort comun.
„Cred că se simte urgența, mai ales pe termen scurt pentru muniție și apărare aeriană. Sper că alte țări vor urma [pe listă, n.r.]”, a declarat premierul olandez, Mark Rutte.
Potrivit ministrului Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, jumătate din ajutorul militar promis de Occident întârzie. „Angajamentul nu este echivalent cu livrarea”, a declarat Umerov.
Trupele ucrainene au fost nevoite să se retragă pe 17 februarie din orașul Avdiivka, după luni întregi de bătălie, din cauza lipsei de muniție. De-a lungul frontului de est, generalii spun că le lipsește muniția.
Și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că Ucraina a primit doar 30% din muniția promisă de UE.
