Din sumarul ediţiei:
Apele revărsate ale râului Nistru au inundat mai multe localități, inclusiv de pe malul stâng. Economia regiunii transnistrene ar putea înregistra în acest an o scădere de 8%. La Moscova a avut loc o paradă militară la care a participat și președintele moldovean Igor Dodon. Și un interviu cu istoricul Anatol Țăranu despre referendumul de modificare a constituției din Rusia, care va permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în anul 2036.
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare hidrologică de creștere a nivelului apei în râurile Prut și Nistru cu posibilitatea de inundații în râului Prut (în raioanele Briceni și Edineț) și în lunca râului Nistrului (în raioanele Camenca, Rezina, Criuleni, Grigoriopol, Anenii Noi, Slobozia și Ștefan Vodă). Avertizarea este valabilă până pe 2 iulie. La Soroca au fost fortificate două baraje cu o lungime totală de 70 de metri pentru protecția locurilor joase din oraș. La Vadul lui Vodă s-a continuat instalarea digului metalic pe o distanța de 1000 de metri. S-a ridicat un dig de protecție și în localitatea Vălcineț, raionul Ocnița, totodată a fost consolidat un canal de scurgere a apei în apropierea râului Nistru.
La Tiraspol, apele revărsate au acoperit plaja centrală a orașului, renovată recent, și o parte din spațiile verzi din apropiere de rău și continuă să avanseze către cartierele locative. Peste 600 de gospodării sunt în zona de risc și ar putea fi evacuate, sunt pregătite și spații pentru cazarea sinistraților. Sectoare întregi din orașele Tiraspol și Tighina (Bender) riscă să fie inundate din cauza stării precare a digurilor. Miliția și armata din regiune au fost trimise să fortifice segmentele problematice. Este în pericol de inundare și stația de epurare a apelor din oraș.
Președintele Igor Dodon susține că posturile instalate în zona de securitate sunt ilegale și că i-a cerut liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, lichidarea acestora. Sub pretextul carantinei, administrația transnistreană a instalat 37 de posturi noi de control, unele fiind la câteva sute de metri de satele de pe malul stâng al Nistrului aflate sub jurisdicția Chişinăului. „Evident că noi categoric nu admitem și nu acceptăm aceste posturi ilegale. Eu am dialog permanent cu domnul Krasnoselski și am cerut ca aceste posturi să fie lichidate”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, citat de IPN.
Dodon a mai anunțat că planifică o întâlnire cu Krasnoselski care ar putea avea loc săptămâna aceasta, în cadrul căreia „vor fi discutați pașii întreprinși până acum și pașii care urmează să fie întreprinși”.
Cât despre evacuarea munițiilor din stânga Nistrului de către Federația Rusă, Igor Dodon a declarat că anterior a existat o înțelegere de principiu, se elaborează pașii, care se discută cu reprezentanții OSCE, iar apoi vor fi discutați și în formatul larg. Procesul propriu-zis ar trebui să înceapă anul viitor, a spus șeful statului.
Veteranii războiului de pe Nistru cer demisia președintelui raionului Dubăsari, Grigore Filipov, și amenință să blocheze accesul în și dinspre regiunea transnistreană, dacă guvernul Republicii Moldova nu va determina Tiraspolul să ridice posturile de control ilegale de la Nistru, instalate sub pretextul pandemiei.
Președintele raionului Dubăsari, Grigore Filipov, a declarat pentru ProTV Chişinău că satele de pe malul stâng al Nistrului ar ține de regiunea separatistă transnistreană. Ulterior, acesta a spus că declarația sa a fost greșit interpretată. Afirmațiile au fost făcute în contextul unei relaxări parțiale a circulației locuitorilor din unele sate din Zona de securitate, convenite între președintele Igor Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Tiraspolul anunță că în pofida pandemiei, un nou investitor planifică să-și deschidă afacerea în regiunea transnistreană. O companie bulgară, care s-a angajat să facă investiții de 2 milioane de euro, va produce la Bender construcții din oțel, plastic și lemn.
Economia regiunii transnistrene ar putea înregistra în acest an o scădere de 8%, din cauza pandemiei de coronavirus. Totuși, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, dă asigurări că pensiile și salariile vor fi achitate la timp.
Rusia și-a schimbat reprezentantul special din formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. În locul lui Serghei Gubarev a fost numit Vitali Triapițin, adjunctul directorului departamentului pentru CSI din Ministerul rus de externe. Anterior, acesta a fost consilier în ambasada Rusiei în Republica Moldova.
Comisia Europeană a definitivat, pentru moment, lista cu țările terțe ale căror cetățeni vor putea intra fără carantină în Uniunea Europeană de la 1 iulie. Lista nu cuprinde Statele Unite, Rusia, Brazilia dar nici R.Moldova. Două criterii de bază stau în spatele listei, s-a precizat la Bruxelles: evoluția pandemiei de coronavirus și strategia unei țări în limitarea consecventă a răspândirii noului virus.
Numărul celor infectați cu coronavirus, la nivel global, a trecut duminică de 10 milioane iar al deceselor de 500 de mii, informează universitatea americană Johns Hopkins. Guvernele din lumea întreagă recurg acum la carantinele locale sau regionale pentru a evita înghețarea totală a vieții economice, cum s-a întâmplat după izbucnirea pandemiei, în martie.
În Republica Moldova numărul îmbolnăvirilor continuă să fie ridicat, ajungând duminică la 16250 și 530 de decese. În regiunea transnistreană duminică erau înregistrate 1196 cazuri de Covid-19 și 46 de decese.
La Moscova a avut loc miercuri Parada Victoriei, amânată de pe 9 mai pe 24 iunie din cauza pandemiei de coronavirus. Șefi de stat și de guvern din multe țări au fost invitați, dar au fost prezenți doar câțiva lideri din spațiul post-sovietic, inclusiv președintele moldovean Igor Dodon, dar și liderii regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia, recunoscute oficial doar de Rusia.
Președintele belarus Alexandr Lukașenko a acuzat Rusia și Polonia de „amestec” în apropiatele alegeri prezidențiale din Belarus. Într-o postare pe rețele, joi, 25 iunie, Lukașenka, confruntat cu cele mai puternice contestări de până acum, tocmai într-o perioadă când încearcă să obțină al șaselea mandat, a acuzat activiștii din țările vecine că postează știri false pe internet, ca să-l discrediteze înaintea alegerilor programate pentru 9 august. „E clar că în spatele lor se află păpușari. Ei sunt de ambele părți: se află în Polonia, dar aruncă cu noroi și din Rusia. Folosesc cele mai moderne tehnologii de știri false. Amestecul în alegerile noastre, în afacerile noastre interne, este în plină desfășurare”, a spus Lukașenko. Kremlinul a respins acuzațiile liderului de la Minsk, într-o declarație în care Belarus este numită „aliat”.
***
La Tiraspol, apele revărsate ale râului Nistru au acoperit plaja centrală a orașului, renovată recent, și o parte din spațiile verzi din apropiere de rău și continuă să avanseze către cartierele locative. Peste 600 de gospodării sunt în zona de risc și ar putea fi evacuate, sunt pregătite și spații pentru cazarea sinistraților.
Administrația regiunii a dispus să fie luate măsuri pentru blocarea canalizării pluviale în centrul orașului. Odată cu ridicarea nivelului apelor în Nistru, piața centrală a Tiraspolului, acolo unde este amplasat și legislativul regiunii separatiste, Sovietul Suprem, este de obicei inundată prin canalizarea pluvială. Este în pericol de inundare și stația de epurare a apelor din oraș.
Presa locală scrie că din cauza stării precare a digurilor care ar putea să cedeze, există risc major ca unul din cartierele Tiraspolului, din zona străzii Sverdlov, să fie inundat. Un alt segment de dig care se află în stare precară și ar putea să nu reziste este cel dintre localitățile Chițcani și Bender – ruperea lui ar însemna inundarea câtorva sate din zonă și a unui sector din orașul Bender. Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a dispus ca segmentele respective să fie fortificate de urgență folosind forțele miliției și ale armatei.
Apele Nistrului, pe punctul de a inunda Tiraspolul
Mai multe localități, sate și terenuri agricole au fost inundate în regiunea transnistreană. A fost oprită circulația vapoarelor și bacurilor pe Nistru, iar scăldatul este interzis. Este evacuat personalul și copiii care se odihnesc în sanatoriile și taberele din zona inundabilă.
Nivelul râului Nistru a crescut zilele trecute cu câte un metru pe zi, din cauza ploilor abundente din vestul Ucrainei și deversărilor masive făcute la centralele hidroelectrice de la Dnestrovsk și Dubăsari.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că nici carantina și nici inundațiile nu au oprit amenajarea de parcuri și construirea de havuzuri în regiunea transnistreană, iar o explicație la suprafață sunt alegerile legislative care vor avea loc în toamnă. Iar concurența dintre actualii deputați pentru un nou mandat e mare, având în vedere că numărul de legislatori a fost redus de la 43 la 33, în urma unor modificări legislative care au eliminat și pragul de validare a alegerilor. Astfel încât votarea va avea loc într-un singur tur, iar cei dintre actualii deputați care vor reuși să apară mai des la televiziunile controlate, toate, de putere și de holdingul Sheriff vor avea și șanse mai mari să fie votați de oamenii care privesc aceste posturi TV.
O altă preocupare a administrației de la Tiraspol în această perioadă este crearea de centre operative pentru gestionarea unor situații care în mod normal ar fi de competența executivului. Săptămâna trecută a fost creat Centrul operativ pentru lupta cu inundațiile. În fruntea noii structuri a fost numit șeful departamentului de interne de la Tiraspol, Ruslan Mova, care este și șef al Centrului operativ pentru combaterea epidemiei de coronavirus. În discuțiile de pe rețelele de socializare unii utilizatori speculează că Ruslan Mova este activ promovat de capii holdingului Sheriff pentru a fi înaintat candidat la funcția de președinte al regiunii în alegerile de anul viitor.
Tot săptămâna trecută a fost restabilită circulația transportului public interurban între localitățile regiunii transnistrene. Totuși, microbuzele vor merge doar către destinații care se află la maxim 50 de km distanță. De exemplu, un călător nu va putea merge direct de la Tiraspol sau Slobozia la Camenca sau Râbnița. Măștile de protecție sunt obligatorii atât pentru pasageri, cât și pentru șoferi, iar transportarea pasagerilor în picioare este interzisă.
„Medalii trebuie să primească cei care au luptat. În plus, scrie Lucia Cialov, nu sunt de acord cu multe momente ale politicii actuale a conducerii noastre și pentru mine este inacceptabil să primesc orice fel de distincție din partea actualei puteri. Sunt sigură că îmi veți susține dreptul de a nu fi de acord”, se spune în scrisoarea semnată de Lucia Cialov, care a deținut funcția de ministru adjunct al economiei, atunci când în fruntea regiunii transnistrene era Evghenii Șevciuk.
Iar Sovietul suprem a adoptat în prima lectură o decizie de amnistiere cu ocazia aniversării a 75 de ani de la victoria în ceea ce la Tiraspol se numește, pe model rusesc, Marele Război pentru Apărarea Patriei și a 30 de ani de la autoproclamarea regiunii separatiste. Vor fi amnistiați participanții la acțiunile militare, invalizii, femeile însărcinate și cu mulți copii, pensionarii. Printre cei amnistiați ar putea ajunge în anumite condiții persoanele condamnate pentru prima dată și cele care au compensat paguba produsă. Vor rămâne închiși cei care au comis crime grave și deosebit de grave.
Se pare că administrația regiunii a gândit documentul în așa fel încât să rămână în închisoare și liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, condamnat pentru organizarea unui protest pașnic împotriva actualei conduceri de la Tiraspol.
Un caz ieșit din comun și fără precedent a avut loc săptămâna trecută cu ocazia înmânării de unor ordine și medalii din partea administrației de la Tiraspol. Pentru activitatea sa de voluntariat în perioada epidemiei de coronavirus, Lucia Cialov, o locuitoare a Tiraspolului, a fost decorată cu medalia „75 de ani de la Victorie”, însă ea a trimis o scrisoare lui Vadim Krasnoselski prin care îl anunță că refuză medalia. Scrisoarea a fost publicată și pe rețelele de socializare.
Epidemie de coronavirus, carantină, criză economică, inundații – toate acestea în doar ultimele luni. Care sunt îngrijorările majore ale locuitorilor regiunii transnistrene? O întrebare pe care corespondenții noștri au adresat-o locuitorilor de la Tiraspol și Bender.
Vox:
- Bine ar fi să nu fie inundații mai mari, să nu aibă de suferit oamenii care locuiesc în apropiere de rău.
- Pentru mine nu inundațiile mă îngrijorează cel mai mult, al alte sarcini. Îmi fac griji mai mult pentru nepoți, ei au rămas singuri, mama lor a murit și acum scopul nostru este să-i punem pe picioare. Iar Nistrul… asta e natura, nu prea ai ce-i face…
- Îngrijorările noastre țin de pensii. Majoritatea au trecut la pensii rusești. Însă bugetul local are anumite fonduri pentru pensii, inclusiv pentru acești oameni. Și atunci, de ce nu se majorează pensia celorlalți, care continuă să primească pensie transnistreană? O pensie medie este de cam 1500 de ruble. Asta mă revoltă. Rusia plătește pensiile multor pensionari din Transnistria care renunța la pensiile transnistrene și atunci, de ce din banii care se liberează nu ne ridică pensiile nouă, celor care am muncit aici, pe loc, toată viața? Ca măcar cât decât să fie la același nivel?
- Ecologia îngrijorează, desigur, ar fi bine să existe servicii care să aibă grijă să nu se rupă digurile. Plus că vor începe să apară țânțarii după aceste inundații… Cineva trebuie să aibă grija de asta.
- Cel mai mult mă îngrijorează faptul că nu am de lucru acum. Frontierele sunt închise, nu pot pleca nicăieri…
- Eu acasă la mine nu pot ajunge, la Copanca. Din cauza carantinei au fost închise frontierele. Tata are 90 de ani, mama – 86. Eu nu pot merge încolo, pentru că imediat va trebui să stau închis în carantină două săptămâni – sau acolo, sau aici. Iar eu trebuie să fiu la serviciu…
Nu le ajung bani nici de medicamente, nici de tratament, pensiile sunt mizere
- Mă îngrijorează faptul că timp de patru ani nu s-a adăugat nimic la pensie. Asta îngrijorează pensionarii din Transnistria, care trăiesc în sărăcie. Nu ajung bani de lucruri elementare, asta îngrijorează. Nu le ajung bani nici de medicamente, nici de tratament, pensiile sunt mizere. Iar promisiuni au fost multe când erau alegerile. Au promis în fiecare an să majoreze pensia cu 7% și nu au făcut nimic… Krasnoselski chiar a spus că dacă nu respectă ce a promis, peste un an va demisiona. Păi, și atunci de ce nu a demisionat încă?
***
Economia regiunii transnistrene ar putea înregistra în acest an o scădere de 8%, din cauza pandemiei de coronavirus. Totuși, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, dă asigurări că pensiile și salariile vor fi achitate la timp. Asta, după ce acum două săptămâni alți responsabili de la Tiraspol spuneau că mai sunt bani de pensii și salarii pentru perioada verii, iar de la toamnă vor trebui cutate resurse suplimentare.
Alexandr Martînov a prezentat săptămâna trecută în Sovietul suprem, legislativul regiunii, un raport de activitate pentru anul trecut, unul destul de pozitiv, având în vedere că majoritatea parametrilor au fost în creștere. Administrația de la Tiraspol nu a explicat de ce raportul de activitate pentru 2019 a ajuns să fie prezentat la mijlocul anului 2020.
Martînov a vorbit despre un buget „ de dezvoltare” și despre ceea ce el a numit „manevre bugetare” care au permis o anumită creștere anul trecut.
Printre aceste „manevre” sunt și tarifele pentru servicii pe care le achită populația și care sunt mult sub costurile reale, iar diferența o achită bugetul, completat tot din impozitele populației. Tot aici au fost trecute subvențiile pentru agricultură, refacerea infrastructurii sociale, adică a grădinițelor, școlilor, spitalelor, dar și subvenționarea producției de lapte.
Referindu-se la investițiile atât de așteptate de regiunea transnistreană în ultimii ani, Martînov a spus că dinamica atragerii acestora este scăzută, una din cauze fiind, potrivit lui, faptul că orice investitor are nevoie de garanții, prin garanții avându-se în vedere angajamente asumate de sistemul bancar al unor state recunoscute. Oricum, eforturile Tiraspolului în acest sens continuă, iar anul trecut au fost atrași patru investitori străini, care s-au angajat să investească 5,8 milioane de dolari.
Martînov a raportat și despre eforturile de reducere a sectorului tenebru al economiei. Miliția a colectat impozite suplimentare și amenzi în valoare de peste 463 mii de dolari, iar Banca centrală de la Tiraspol a plătit în buget o amendă de 222 mii de dolari pentru încălcările comise, pentru care a fost deschis și un dosar penal.
Executivul de la Tiraspol consideră că a făcut față foarte bine provocărilor anului 2019. Opinie care nu este însă împărtășită de chiar toți locuitorii regiunii transnistrene, în special de pensionarii care au o pensie mică și care sunt în așteptarea suplimentului lunar de 8 dolari care vine din Federaţia Rusă. Banii întârzie, iar administrația de la Tiraspol nu oferă niciun fel de explicații în acest sens.
***
La Moscova a avut loc miercuri Parada Victoriei, amânată de pe 9 mai pe 24 iunie din cauza pandemiei de coronavirus. Șefi de stat și de guvern din multe țări au fost invitați, dar au fost prezenți doar câțiva lideri din spațiul post-sovietic, inclusiv președintele moldovean Igor Dodon, dar și liderii regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia, recunoscute oficial doar de Rusia. Eugen Muravschi are detalii.
Parada Victoriei este, tradițional, nu doar o sărbătorire a victoriei sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial, ci și o defilare de tehnică militară care să demonstreze puterea Rusiei.
În jur de 14 000 de soldați au mărșăluit miercuri 24 iunie în Piața Roșie din Moscova, însoțiți de 234 de unități de tehnică militară terestră și 75 aeriene.
În restul Rusiei, evenimente de anvergură mai mică au fost organizate în 28 alte orașe, în timp ce 35 de orașe și regiuni au renunțat la paradele locale din cauza situației epidemiologice. Printre urbele care au găzduit totuși defilări de tehnică militară se numără și principalele două orașe din Crimeea anexată - Sevastopol și Simferopol.
La Moscova, președintele rus Vladimir Putin a ținut un discurs în care a subliniat rolul URSS în victoria asupra nazismului. Potrivit lui Putin, anume sovieticii au oprit Holocaustul, au eliberat Germania și au salvat Europa întreagă.
Liderul de la Kremlin a menționat mai mult în treacăt că deschiderea celui de-al doilea front în Europa a ajutat URSS-rul și a mulțumit celorlalte țări din coaliția anti-hitleristă, însă nu a rostit numele niciuneia dintre puterile vestice – SUA, Marea Britanie sau Franța.
Liderii internaționali care au venit la paradă sunt preponderent din fostul lagăr socialist: alături de președintele moldovean Igor Dodon au fost prezenți conducătorii Kazahstanului, Tadjikistanului, Uzbekistanului, Serbiei și Belarusului, precum și liderii separatiști din Abhazia și Osetia de Sud. La Moscova a venit și președintele kirghiz Sooronbay Jeenbekov, dar acesta nu a fost în tribune după ce doi membri din delegația sa au fost testați pozitiv pentru Covid-19.
Presa rusă scria înainte de paradă despre măsurile riguroase de siguranță sanitară din jurul președintelui Putin: veteranii din tribune au stat în carantină două săptămâni, iar toți cei care au întrevederi cu Putin trebuie să treacă printr-un mini-tunel care-i stropește cu dezinfectant, să dea testul Covid-19 și să li se măsoare temperatura.
Pe lângă tovarășii din fostul lagăr socialist, la paradă au participat trupe din China și India, care venit conduse de miniștrii apărării din cele două țări - Wei Fenghe și Rajnath Singh. După ciocnirile militare la granița sino-indiană de pe 15 iunie, presa internațională a speculat că Rusia ar putea intermedia o întâlnire între cei doi miniștri cu ocazia paradei. Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a negat ieri aceste informații.
Parada a fost criticată dur de Alexei Navalinîi, unul din liderii opoziției ruse, care a descris-o drept show „pentru un singur spectator” - Vladimir Putin, dat fiind că accesul publicului larg a fost interzis din cauza epidemiei. Navalinîi a calculat că un miliard de ruble a fost cheltuit doar pentru achiziții publice, fără a ține de cont de cheltuielile separate ale Ministerului Apărării sau de costul reparării străzilor distruse în oraș de șinele tancurilor.
Evenimentul are loc cu doar o săptămână înainte de referendumul pentru modificarea Constituției, care i-ar putea permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036. Alexei Navalinîi crede că parada de 9 mai a fost amânată anume pentru data de astăzi, 24 iunie, pentru a crea o dispoziție festivă în ajunul plebiscitului.
***
În Rusia, a început, joi, 25 iunie, votarea într-un referendum de o săptămână în care alegătorii sunt chemați să aprobe 206 amendamente constituționale, inclusiv pentru a prelungi aflarea la putere a președintelui Vladimir Putin și a apăra căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie. Valentina Ursu a stat de vorbă despre impactul acestor amendamente cu istoricul Anatol Țăranu, fost ambasador la Moscova.
Europa Liberă: Ați crezut vreodată că se va ajunge să fie amendată Constituția, Legea Fundamentală a Federației Ruse, pentru că Vladimir Putin își dorește să rămână la cârma țării?
Anatol Țăranu: „Statul de drept în Federația Rusă este o noțiune destul de formală, iar atunci când Constituția mai degrabă există pentru formalitate, dar nu pentru aplicare în viața reală a cetățenilor ruși, atunci orice este posibil.
Era absolut evident că actualul nucleu de conducere politică în Federația Rusă efectuează funcțiile sale reieșind din interesul unui îngust grup de oameni, iar în spațiul post-sovietic, de fapt, puterea politică este un fel de business, cel mai profitabil business. Și atunci când e vorba de business, toate metodele sunt valabile.”
Europa Liberă: Și prin acest plebiscit, și dacă se ajunge să fie făcute aceste amendamente, are șanse Vladimir Putin să mai câștige un mandat sau chiar două?
Anatol Țăranu: „Cu siguranță! Încă Iosif Visarionovici Stalin spunea că contează nu cine votează, dar cine numără voturile. Această practică și acest adevăr este aplicabil totalmente pentru situația politică din Rusia de astăzi și dacă e să mai luăm în considerare starea spiritului rusesc actual, am în vedere societatea rusă per ansamblu, cu siguranță putem să vorbim despre o mare probabilitate că Putin își va continua mandatul de președinte, făcând referință la votul majorității cetățenilor, iar acolo unde nu vor ajunge voturi, ele se vor adăuga din rezervele existente în orice societate care este condusă de un regim autoritar.”
Terenuri de joacă, aeroporturi, automobile: dorința Rusiei de a merge la vot oriunde și oricând
Europa Liberă: Mulți se întreabă ce e în capul lui Putin.
Anatol Țăranu: „Pe o sumedenie de oameni și, în primul rând, conducători ai marilor state ale lumii îi macină această întrebare: ce dorește totuși Putin în realitate? Să-și consolideze puterea personală și în acest fel să-și păstreze privilegiile personale și ale grupului pe care îl reprezintă? Sau la toate aceste considerente de ordin material se mai adaugă și alte considerente care vin iarăși din ceea ce numim noi spiritul rusesc, adică viața aceasta internă a unui simplu rus sau a unui rus care dintotdeauna a determinat acest spațiu ca istorie, ca tradiție? Iar în Rusia – și vă spun asta inclusiv pentru că am fost ambasador în această țară – oamenii deseori sunt gata să-și sacrifice poziția materială datorită faptului că ei doresc numai ca să fie recunoscuți ca o supraputere. Adică, acest sentiment fals de măreție a statului, a poporului, care așa a fost educat pe parcursul secolelor.
Țineți minte celebra expresie a lui Putin: „Dacă pe această lume nu există Rusia, de ce ar trebui să existe această lume?”De aici vine această grandomanie care este legată inclusiv de acest teritoriu imens pe care îl ocupă Rusia. Și toate aceste lucruri cumva se regăsesc în psihologia rusului, inclusiv în psihologia celor care conduc Rusia. Și asta e marea enigmă la care, deocamdată, nu găsesc răspuns mulți politicieni, mulți conducători ai statelor, fiindcă oare numai confortul personal este ceea de ce se conduc actualii conducători ai Rusiei sau mai este încă ceva care uneori răbufnește la suprafață? Țineți minte celebra expresie a lui Putin: „Dacă pe această lume nu există Rusia, de ce ar trebui să existe această lume?” O asemenea frază, dacă este rostită la modul serios, asta ar însemna că conducătorul unei țări care dispune de un imens potențial nuclear este gata să folosească acest potențial în detrimentul omenirii, numai pentru ca să păstreze ceea ce numește măreția Rusiei. E foarte complicat și pe alocuri tragic.”
Europa Liberă: Dar situația economică se înrăutățește în Federația Rusă, Kremlinul a susținut multe regiuni secesioniste în spațiul ex-sovietic, ce va face el în continuare cu aceste enclave?
Anatol Țăranu: „Va continua să le susțină. Aceasta este tradiția rusească. Vă aduceți aminte când poporul sovietic trăia destul de anevoios, era nevoit să cheltuie sume fabuloase de bani pentru a susține niște regimuri cleptocratice din diverse părți ale lumii, de fapt, niște regimuri falimentare, care imediat ce a căzut Uniunea Sovietică, majoritatea covârșitoare dintre ele au falimentat? Și această tradiție a fost preluată de către Rusia de astăzi. Putin a vorbit despre faptul că căderea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai mari tragedii sau drame ale secolului XX. Ei și acum vorbesc despre Uniunea Sovietică, cu nostalgie își aduc aminte de timpurile Uniunii Sovietice, chiar dacă uneori își mai permit să mai critice unele nuanțe ale modului de viață sovietic, dar în ultimă instanță Rusia continuă să rămână un imperiu.”
Europa Liberă: Va avea bani să susțină în continuare aceste regiuni separatiste?
E complicat atunci când vorbim despre politica rusească
Anatol Țăranu: „Banii aceștia sunt extrași din necesarul absolut al cetățeanului rus, iar cetățeanul rus atâta timp cât tolerează acest lucru, de ce politicienii nu s-ar folosi de această situație, nu l-ar marginaliza pe cetățeanul rus ca să-și mângâie spiritul acesta revanșard, ca să vorbească despre Rusia ca despre o mare putere ș.a.m.d.? E complicat atunci când vorbim despre politica rusească, ea nu se încadrează în calapoadele logicii pe care o înțeleg europenii sau a civilizației europene, aici suntem nevoiți să folosim un alt instrumentariu pentru a înțelege. De aici și faptul că mulți europeni acum vorbesc despre cultura politică vest- europeană. Ei pur și simplu sunt contrariați și uneori nu găsesc răspuns la întrebări elementare în raport cu Rusia și nu găsesc soluțiile cele mai potrivite atunci când sunt nevoiți să interacționeze cu Rusia.”
Europa Liberă: După anexarea Crimeii, Rusia este supusă sancțiunilor din partea Occidentului, iar pe de altă parte, se pare că chiar Kremlinul ar fi interesat să reia cooperarea cu Vestul. Ce se va întâmpla? Unde se vor face cedări?
Anatol Țăranu: „Eu cred că Rusia nu va ceda niciodată Crimeea. Cedarea Crimeii ar însemna să procedeze în contrasens cu ceea ce se numește spiritul rusesc. Nu văd acum politicieni de forță în societatea rusă care ar putea să preia puterea și ar putea să implementeze o asemenea politică.”
Europa Liberă: Și se va îmbunătăți cooperarea Rusiei cu Occidentul?
Anatol Țăranu: „Ea poate să se îmbunătățească pe anumite paliere, dar o refacere cardinală a acestor relații este puțin probabilă în timpul apropiat. Sigur că foarte mult depinde de faptul cât de prompți și cât de principiali vor fi acei care astăzi formulează politicile în Occident. Dar Occidentul, să nu uităm, atunci când te bazezi pe proprietatea privată, atunci când te bazezi pe economia capitalistă, ceea ce se numește avantajul economic prevalează în multe cazuri și Rusia joacă foarte abil aceste elemente ale conștiinței, ale psihologiei occidentalului, dar mai există și alte lucruri care tot mai mult și mai mult determină politica Occidentului.
Este vorba despre politicile comunitare când interesele unor țări aparte cumva sunt nivelate prin politicile care sunt promovate la nivel de comunități mari, cum ar fi, bunăoară, Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii, care sunt o mare forță geopolitică în lumea contemporană, cea mai mare forță. Ei, desigur, sunt capitaliști sadea, ei se gândesc la beneficiul economic, la toate aceste lucruri, dar, în același timp, geopolitica își dictează nevoile sale de joc și atunci sunt nevoiți să aplice aceste reguli inclusiv în raport cu Rusia. De aici această abordare a americanilor care este mult mai dură decât a europenilor, având în vedere că Uniunea Europeană totuși nu este o comunitate închegată foarte dur, acolo mult depinde de deciziile luate la nivelul statelor naționale și de aici politicile europene întârzie prin reacțiile lor, pe când Statele Unite sunt mult mai mobile și reacțiile lor sunt mult mai prompte, dar luate împreună, Occidentul desigur că reprezintă o forță enormă și Rusia volens nolens este nevoită să se conformeze acelor politici care vin din Occident.”
Aici e Radio Europa Liberă!
