Președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping au încheiat, pe 14 mai, la Beijing, o rundă de discuții de peste două ore cu miză mare, ambele părți manifestându-și optimismul față de stabilizarea relațiilor, chiar dacă summitul a fost marcat de dezacorduri profunde privind Taiwanul, comerțul și conflictul din Iran.
Întâlnirea bilaterală, care a avut loc în Marea Sală a Poporului din Beijing, a marcat primele discuții față în față dintre Trump și Xi de la întâlnirea lor din Coreea de Sud, din octombrie 2025. Se așteaptă ca Trump să participe la un banchet de stat organizat în cinstea sa în seara zilei, după o „excursie culturală” la Templul Cerului din Beijing.
Xi a profitat de deschiderea summitului pentru a face un apel la cooperare între cele două cele mai mari economii ale lumii, afirmând că China și Statele Unite ar trebui să fie „parteneri, nu adversari”, în ciuda concurenței tot mai intense dintre ele și a instabilității crescânde la nivel mondial. Trump l-a numit pe Xi „prieten” și a declarat că „relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată”.
Cu toate că ambii lideri au scos în evidență relația lor personală și necesitatea unei cooperări mai strânse, discuțiile au arătat cât de fragilă rămâne relația dintre cei doi, în contextul disputelor privind controlul exporturilor, tehnologia, Taiwanul și repercusiunile globale ale războiului din Iran .
Potrivit agenției de știri de stat chineze Xinhua, cei doi lideri „au făcut un schimb de opinii cu privire la principalele probleme internaționale și regionale, inclusiv situația din Orientul Mijlociu”, și au discutat, de asemenea, despre războiul din Ucraina.
„Trump dorește stabilitate în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, în timp ce Statele Unite rămân blocate de conflictul cu Iranul”, a declarat pentru RFE/RL Daniel Russel, cercetător la Asia Society Policy Institute și fost secretar de stat adjunct al SUA pentru Afaceri din Asia de Est și Pacific. „Beijingul dorește un mediu extern stabil, în timp ce gestionează presiunile economice interne.”
În acest context, atât Washingtonul, cât și Beijingul par mai concentrați pe gestionarea tensiunilor și prevenirea unei escaladări suplimentare decât pe obținerea vreunui progres diplomatic semnificativ.
„În ciuda oricăror declarații grandioase, traiectoria pe termen lung rămâne rivalitatea strategică”, a spus Russel. „Majoritatea rezultatelor vor fi limitate, tranzacționale și potențial reversibile.”
Avertismente privind Taiwanul și semnale comerciale timpurii
Taivanul a fost unul din punctele centrale ale discuțiilor. Conform unui comunicat publicat de Xinhua, Xi l-a avertizat pe Trump că o gestionare greșită a acestei chestiuni ar putea împinge cele două țări către o confruntare directă.
„Dacă problema este gestionată corespunzător, cele două țări pot menține stabilitatea”, a declarat Xi, potrivit comunicatului chinez. „Dacă este gestionată greșit, cele două țări vor intra în conflict sau chiar se vor ciocni, punând întreaga relație dintre SUA și China într-o situație extrem de periculoasă.”
China revendică insula autonomă ca parte a teritoriului său și s-a angajat să o aducă în cele din urmă sub controlul Beijingului, cu forța dacă este necesar. Oficialii chinezi au făcut presiuni asupra Washingtonului pentru a reduce sprijinul militar și politic acordat Taipeiului, în special vânzările de arme ale SUA către insulă.
Administrația Trump ar fi amânat notificarea Congresului cu privire la un pachet de arme în valoare de 13 miliarde de dolari destinat Taiwanului înaintea summitului, pentru a evita agravarea tensiunilor cu Beijingul. În timpul unei convorbiri telefonice din februarie, Xi l-a îndemnat pe Trump să trateze problema cu „extremă prudență”.
„Xi Jinping ar dori unele concesii sau unele asigurări cu privire la Taiwan și la ceea ce ar face Trump în cazul în care China ar intensifica presiunea asupra insulei”, a declarat pentru RFE/RL Yvonne Chiu, cercetătoare la American Enterprise Institute. „Acest lucru se leagă și de un obiectiv mai amplu al Beijingului, și anume îndepărtarea Statelor Unite din regiunea Indo-Pacific.”
Tensiunile comerciale și economice au ocupat, de asemenea, un loc important în discuții, deși primele semne indicau progrese limitate.
China a aprobat licențe de export pentru câteva sute de abatoare americane pentru a relua livrările de carne de vită către China, potrivit datelor actualizate publicate de Administrația Generală a Vămilor din China. Licențele expiraseră în martie 2025, după ce Trump a impus o rundă de tarife asupra mărfurilor chinezești.
Măsura reprezintă un gest modest de bunăvoință înaintea unor negocieri mai ample privind tarifele, controalele la export și lanțurile de aprovizionare.
Trump a subliniat public importanța comerțului și a investițiilor înaintea summitului, în timp ce Beijingul caută să obțină o relaxare a controalelor americane asupra exporturilor de tehnologie avansată și garanții împotriva unor noi tarife. Președintele SUA a fost însoțit de mai mulți directori de afaceri proeminenți, printre care CEO-ul Tesla, Elon Musk, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, și CEO-ul Apple, Tim Cook, la întâlnirea cu Xi.
Xi le-a spus, de asemenea, șefilor de afaceri americani că China se va „deschide mai mult” către lume, deși nu a oferit niciun angajament formal.
„Porțile Chinei către lumea exterioară se vor deschide din ce în ce mai larg”, a declarat Xi, potrivit presei de stat chineze, în timpul summitului. „Companiile americane se vor bucura de perspective și mai strălucite în China.”
Mineralele rare rămân un punct central de pârghie pentru China în negocierile comerciale.
În timpul întâlnirii lor din Coreea de Sud de anul trecut, Trump și Xi au convenit să atenueze o dispută comercială în rapidă escaladare, după ce Beijingul a amenințat cu restricții ample asupra exporturilor de pământuri rare, ca răspuns la tarifele americane severe . China a amânat măsurile cu un an, iar prelungirea acestui acord rămâne una din problemele cheie care planează asupra summitului.
Grupul de 17 minerale esențiale pentru diverse produse, de la smartphone-uri la avioane de vânătoare, a devenit o carte importantă pe care China o poate juca în negocieri, pe măsură ce concurența se intensifică în domeniul tehnologiilor avansate și al lanțurilor de aprovizionare globale. China domină o mare parte din capacitatea mondială de extracție și prelucrare a acestor materiale.
Războiul din Iran intensifică presiunea asupra negocierilor
Războiul din Iran și perturbările care au rezultat din acesta asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz au aruncat, de asemenea, o umbră asupra întâlnirilor de la Beijing.
Se așteaptă ca Trump să îl preseze pe Xi să folosească legăturile strânse ale Chinei cu Teheranul pentru a încuraja Iranul să accepte un acord de pace mai amplu și să relaxeze restricțiile care afectează traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere strategic prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol.
Înainte de a pleca de la Washington, însă, Trump a minimizat public sugestiile potrivit cărora Statele Unite ar avea nevoie de ajutorul Beijingului pentru a rezolva conflictul.
„Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă pe 12 mai. „Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau altfel.”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News, în timp ce se îndrepta spre China, că SUA și-au prezentat argumentele față de Beijing cu privire la motivele pentru care acesta ar trebui să joace un „rol mai activ” în rezolvarea conflictului din Iran.
„Le-am prezentat argumentele chinezilor și sper că sunt convingătoare, iar ei vor avea ocazia să ia măsuri în acest sens la Națiunile Unite la sfârșitul acestei săptămâni”, a spus Rubio.
Relația Chinei cu Teheranul îi oferă lui Xi o potențială pârghie într-un moment în care perturbările energetice și creșterea prețurilor la combustibili afectează economia globală și adaugă presiune politică asupra Casei Albe.
Beijingul a menținut legături economice strânse cu Iranul pe tot parcursul conflictului și rămâne unul dintre cei mai mari importatori de petrol iranian. Un semn că Beijingul și Washingtonul căutau un teren comun a fost faptul că înalți oficiali americani și chinezi au declarat că niciunei țări nu i se poate permite să perceapă taxe de trecere în Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei declarații a Departamentului de Stat emisă înainte ca Trump să plece la summit.
Teheranul a cerut dreptul de a percepe taxe de trecere pentru traficul maritim ca o condiție prealabilă pentru încetarea războiului. Statele Unite au impus un blocaj naval asupra Iranului, iar Trump a sugerat posibilitatea de a impune propriile taxe asupra traficului sau de a colabora cu Iranul pentru a percepe taxe.
„Mă aștept să existe multe discuții în culise despre Iran”, a spus Chiu. „Dar nu mă aștept ca acestea să fie publice, în parte deoarece acest lucru ar aduce un risc de reputație pentru China dacă eforturile respective nu ar da roade.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te