Linkuri accesibilitate

La Tiraspol, alegerile pentru Sovietul suprem au crescut prețul la pâine (VIDEO/AUDIO)


Din sumar: imediat după alegerile legislative, în regiunea transnistreană a fost prelungită carantina și s-a scumpit pâinea. Scrutinul legislativ în stânga Nistrului s-a desfășurat în condiții de lipsă de concurență și practic a asigurat monopolul în continuare al structurilor care controlează regiunea, declară voci critice de la Tiraspol și Bender. Și, tema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană a făcut săptămâna trecută subiectul mai multor declarații ale unor înalți oficiali internaționali.

***

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Consiliul de miniștri de externe ai OSCE a adoptat, vineri, prin consens, o declarație cu privire la procesul de negocieri în formatul ”5+2” privind reglementarea transnistreană. Aceștia au îndemnat părțile să intensifice interacțiunea pentru depăşirea provocărilor legate de pandemia Covid-19, să intensifice dialogul şi eforturile continue pentru protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pentru restabilirea rapidă a liberei circulații între cele două maluri ale Nistrului. În discursurile lor, reprezentanții SUA şi ai României au reiterat necesitatea finalizării procesului de retragere a trupelor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele asumate de către Rusia în cadrul OSCE, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău.

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, formulată a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune. Valabilitatea restricțiilor care sunt în vigoare în prezent expira pe 16 decembrie. Carantina în stânga Nistrului a fost impusă încă în luna martie, iar oamenii de rând nu au voie să iasă din regiune decât cu permisiunea administrației de la Tiraspol. Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că situația epidemiologică în stânga Nistrului este printre cele mai nefavorabile din Republica Moldova, o rată mai mare de incidență este doar la Chişinău.

Guvernul moldovean spune că este „îngrijorat” de „inițiativa” administrației de la Tiraspol de a extinde până pe 1 februarie restricțiile de circulație între regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, care au fost impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Într-o declarație a Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău, se spune că restricțiile reprezintă „barierele artificiale” și că nu au dus la limitarea răspândirii infecției de COVID-19 în stânga Nistrului. În ultimele aproape nouă luni, mii de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului au fost împiedicați să meargă la serviciu sau la rudele apropiate, se mai spune în declarație.

La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a calificat marţi drept „iresponsabil'' apelul lansat de președinta aleasă, Maia Sandu, care a cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare într-o misiune civilă, internațională.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov


Tot marți, dar la Bruxelles, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat anexarea Crimeii, menținerea instabilității în estul Ucrainei și felul în care Rusia menține trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria. Remarcile au fost făcute la o conferință de presă în marginea întâlnirii de marți a celor 30 de miniștri de externe ai țărilor din NATO, prima zi a unei reuniuni online.

Adjunctul secretarului de stat american Stephen Biegun a acuzat Rusia că încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a mai multor state din OSCE, că încearcă să submineze procesele democratice din regiune și comite abuzuri împotriva propriilor săi cetățeni. Vorbind în prima zi a unei reuniuni ministeriale OSCE care a început joi, Biegun a spus: „Trupele Moscovei sunt desfășurate și în Moldova, și Georgia fără acordul țării gazdă. Utilizarea de către Rusia a dezinformării și a altor metode hibride este o problemă serioasă pentru toate țările noastre, deoarece Moscova încearcă să submineze principiile democratice ale altor state”, a declarat adjunctul secretarului de stat american, Stephen Biegun.

Adjunctul secretarului american de stat, Stephen Biegun
Adjunctul secretarului american de stat, Stephen Biegun

Rusia a început sâmbătă vaccinarea în masă împotriva Covid-19 cu vaccinul Sputnik V, omologat pe piața internă încă din august. Vaccinul era atunci testat pe mai puțin de 100 de persoane și nici până acum nu există multe informații publice despre eficiența și securitatea vaccinului. Sâmbătă în Rusia se înregistraseră aproape 28 de mii de noi cazuri de coronavirus, ridicând totalul la peste 2 milioane 400 de mii.

O asistentă ține în mâini vaccinul anti-COVID 19 Sputnik V, la Kaliningrad, 4 decembrie 2020
O asistentă ține în mâini vaccinul anti-COVID 19 Sputnik V, la Kaliningrad, 4 decembrie 2020

Omenirea a depășit pragul de un milion 500 de mii de decese cauzate de Covid-19 și 65 de milioane de infectări, dar există speranța că mai multe vaccinuri vor începe să reducă pandemia anul viitor. Secretarul general al Națiunilor Unite Antonio Guterres a avertizat că impactul social și economic al pandemiei „este enorm și în creștere”, și a spus că nici un vaccin nu va putea șterge cicatricile, ce ar putea rămâne pentru mulți ani de acum încolo. Vorbind la o sesiune virtuală a Adunării Generale ONU dedicată pandemiei, Guterres a spus că vaccinurile anti-Covid trebuie considerate un „bun public global” și a cerut națiunilor bogate să se asigure că dozele cu vaccin vor ajunge și la cei mai vulnerabili și săraci oameni ai planetei.

***

Carantina în regiunea transnistreană s-a prelungit până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care a venit a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Tot imediat după alegeri și anunțarea rezultatelor, în stânga Nistrului s-a scumpit pâinea. Cele mai solicitate tipuri de pâine produsă de combinatul de panificație de la Tiraspol, care practic asigură consumul întregii regiuni, s-au scumpit cu 16-20 la sută. Oamenii au fost puși în fața faptului împlinit, atunci când au venit la magazin și au constatat cu surprindere că prețul la pâine a crescut. În presa din regiune nu a fost publicat niciun fel de anunț cu privire la o posibilă majorare a prețurilor la pâine, administrația a evitat să facă public acest amânunt înainte de alegerile legislative.

Acum, șeful departamentului agricol din executivul de la Tiraspol, Oleg Diligul, explică că în acest an, din cauza secetei, recolta de grâu a fost de doar 85 de mii de tone, în timp ce anii trecuți se recolta în jur de 300 de mii de tone. Este și explicația pe care o dau producătorii pentru această scumpire.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva trecători, pe care i-au întrebat dacă această scumpire a pâinii îi afectează:

Pentru mulți e o creștere semnificativă de preț

- Eu cred că da, ne afectează, pentru că scumpirea s-a făcut nu câte un pic, ca de obicei, ci brusc și asta s-a simțit imediat. Pentru mulți e o creștere semnificativă de preț, nu pentru toți, dar totuși pentru majoritatea. Oamenii se revoltă că salariile rămân aceleași, iar prețurile cresc.

- Eu înțeleg că în acest an a fost secetă, că recoltele sunt slabe. Scumpirea pâinii este suportabilă, chiar dacă e destul de greu, dar do9ar cu condiția că este o măsură temporară. Dacă e vorba doar despre acest an, cred că ne descurcăm, dar nu mai mult.

- Eu cred că totul va rămâne cum a fost, pentru că oricum avem nevoie de pâine. Cel mai probabil le va fi mai greu pensionarilor. Mie mi se pare că ar fi putut să nu scumpească pâinea, să o lase la același preț, pentru că acest lucru îi afectează exact pe cei care o duc cel mai greu – pensionarii și oamenii săraci.

- Nu cred că oamenii vor cumpăra mai puțină pâine. Se vor revolta, dar vor cumpăra oricum. Pâinea este un produs de primă necesitate.

La postul local de televiziune TSV ne vorbesc numai despre lucruri bune, iar despre scumpirea pâinii nu au spus nimic…

Mănânc puțină pâine, locuiesc singură, așa că nu mă afectează prea mult. Cumpăr jumătate de franzelă și îmi ajunge pentru o săptămână. Pentru mine nu e o problemă, dar acolo unde sunt familii mari, acolo scumpirea se va simți.

- Eu cred că este foarte rău. Scumpirea pâinii îmi va afecta bugetul, pentru că locuiesc singur și nu stau chiar foarte bine cu banii. Acum pâinea costă 4 ruble, și oricum va trebui să o cumpăr. Dar cel mai interesant, în principiu, este nu doar asta, dar și faptul că la postul local de televiziune TSV ne vorbesc numai despre lucruri bune, iar despre scumpirea pâinii nu au spus nimic. Și asta ne duce către ideea că știrile bune ne sunt comunicate, iar cele proaste – nu. Și îți pui întrebarea dacă nu cumva populația este semi-informată în condițiile acestei pandemii.

***

Pe 29 noiembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri legislative generale.

Tiraspol, afiș electoral pentru alegeri legislative (Sovietul suprem), care au avut loc în 29 noiembrie 2020,
Tiraspol, afiș electoral pentru alegeri legislative (Sovietul suprem), care au avut loc în 29 noiembrie 2020,

Scrutinul a avut loc în condiții de lipsă de concurență, monopol al structurilor de la putere, persecutare a vocilor incomode și imposibilitatea candidaților de alternativă de a concura și de a-și face campanie. În consecință, așa cum era și de așteptat, scrutinul nu a adus niciun fel de surprize – toți cei 33 de deputați sunt fideli actualului partid de la putere, Obnovlenie și holdingului Sheriff, care controlează de facto regiunea politic și economic.

Două treimi din legislatori au fost aleși fără să aibă un contracandidat, pe listă fiind un singur concurent. Prezența la scrutin a înregistrat un minim istoric, fiind sub 28 la sută, însă în stânga Nistrului nu există un prag de validare a alegerilor, astfel încât alegerile sunt validate indiferent de procentul prezenței alegătorilor.

Niciun alt partid din regiune nu și-a înaintat candidații la aceste alegeri, după ce mai mulți lideri de partide și activiști civici au fost persecutați și arestați.

Joi, pe 3 decembrie, Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat rezultatele finale ale alegerilor. 31 din cei 33 de deputați și-au păstrat mandatul deținut în Sovietul suprem precedent. Cei doi deputați noi sunt directorul unei rețele de magazine de telefoane mobile, Stepan Stepanov, și directorul Centralei electrice de la Dubăsari, Boris Gherman, ambii simpatizanți ai partidului de la putere, Obnovlenie. Niciunul dintre candidații de alternativă, care nu erau afiliați cu Obnovlenie sau cu holdingul Sheriff, nu au trecut în Sovietul suprem. În consecință, discuțiile în contradictoriu sunt excluse, iar opiniile unanime sunt garantate în următorii cinci ani la Tiraspol.

În regiunea transnistreană în buletinele de vot există rubrica „împotriva tuturor”. Aceasta a fost bifată de 20,39 la sută dintre alegătorii care s-au prezentat la votare. 4,3 la sută dintre buletine au fost stricate. Astfel, practic un sfert dintre cei care au venit totuși la alegeri nu au susținut candidații înscriși în cursă.

Institutul de cercetări social politice și dezvoltare regională de la Tiraspol notează într-o analiză că cele peste 77 de mii de voturi valabile de la aceste alegeri sunt baza electorală pe care poate miza în acest moment viitorul candidat la funcția de „președinte” al regiunii din partea partidului puterii. Alegerile liderului de la Tiraspol vor avea loc anul viitor. „Însă pentru a câștiga cu o prezență și un scor convingător, inclusiv în ochii jucătorilor externi, această bază electorală trebuie extinsă de cel puțin două ori”, constată analiza.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a stat de vorbă la acest subiect cu șeful Scolii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

Anatoli Dirun: „Alegerile legislative au avut loc pe data de 29 noiembrie și din punct de vedere organizatoric obiecții practic nu sunt – totul a fost organizat destul de bine. Dacă însă vorbim despre componenta calitativă a campaniei electorale, putem spune că, din păcate, cu mult timp înainte de anunțarea rezultatelor oficiale ale alegerilor a fost clar că acestea sunt foarte previzibile, având în vedere calitatea și afilierea concurenților înscriși în cursă.

Anatoli Dirun, expert, Tiraspol
Anatoli Dirun, expert, Tiraspol

Transnistria, ca „stat de facto”. ar trebui să aibă la baza conducerii sale, pentru a supraviețui, o susținere populară masivă care să dea o legitimitate înaltă instituțiilor puterii. Însă această campanie electorală a arătat că politica care a fost dusă în ultimii cinci ani de partidul de la putere nu a primit susținerea pe care miza.

Această campanie electorală a fost una foarte amorfă, ca niciodată în ultimii 20 de ani

Pentru că orice alegeri au două obiective – să dea o apreciere politicilor duse în trecut și să dea un credit de încredere pentru următorii cinci ani. Și dacă ne uităm la rezultatele pe care le-am obținut la aceste alegeri în Transnistria, acestea vorbesc, din punctul meu de vedere, despre faptul că alegătorii au pus o notă nesatisfăcătoare activității componenței precedente a Sovietului suprem și partidului de la putere.

Iar în ceea ce privește creditul de încredere pentru noua componență, nu cred că putem vorbi despre așa ceva, pentru că încrederea este de obicei câștigată într-o competiție unde există mai mulți concurenți, atunci când are loc o luptă de idei, a competiție a programelor electorale, a modalităților de a obține anumite obiective.

Însă această campanie electorală a fost una foarte amorfă, ca niciodată în ultimii 20 de ani de când mă ocup eu de analiza proceselor electorale din Transnistria. Și această stare de spirit nu poate fi pusă doar pe seama Covid-ului, cum ar vrea unii. Din 33 de circumscripții, câți deputați sunt acum în Sovietul suprem, în 23 a candidat un singur concurent, practic nu a existat alternativă. Și evident că acești candidați nu s-au obosit să facă programe electorale, să se angajeze în niște promisiuni. Și, în consecință, alegătorii au dat o apreciere negativă acestor atitudini.”

Europa Liberă: La aceste alegeri a fost înregistrat un minim istoric al prezenței la votare – de doar 27,79 la sută. Despre ce vorbește acest indicator?

Anatoli Dirun: „Această prezență foarte scăzută este o consecință a deciziilor luate la nivel de administrație, tactice și strategice, atât la nivelul legislației electorale, cât și în contextul politic general din Transnistria. Și prezența scăzută, un fenomen foarte ne-caracteristic în Transnistria, este un răspuns al societății la lipsa de competiție, la lipsa alegerii. Este singurul mod în care oamenii au putut să reacționeze și să-și expună opinia.

Aceste alegeri au fost lipsite de alternativă, iar alegătorii și-au manifestat neîncrederea prin neprezentarea la vot

În condițiile campaniilor electorale, atunci când omul nu are o alegere, el fie ignoră procesul și nu merge la votare, fie, dacă merge, strică buletinul de vot sau bifează rubrica „Împotriva tuturor”, dacă aceasta există. Aceste alegeri au fost în mare parte lipsite de alternativă, iar alegătorii și-au manifestat astfel neîncrederea. Cei mai mulți au ignorat scrutinul: „De ce să merg dacă nu am de unde alege?”. Și a doua modalitate de a-și demonstra neîncrederea a fost de a veni la alegeri și de a bifa rubrica „Împotriva tuturor”, de obicei în circumscripțiile unde candida un singur concurent.

Pe de altă parte, în cele câteva circumscripții unde erau doi sau trei concurenți am văzut după cifre că a fost o prezență mai mare – oamenii veneau, votau.

Așa că prezența mică este o decizie conștientă a societății și nu are nicio legătură cu pandemia.”

Europa Liberă: Anul viitor în stânga Nistrului vor avea loc alegeri ale liderului regiunii transnistrene, alegeri așa-zise prezidențiale. În opinia Dvs. campania electorală care s-a încheiat acum va influența în vreun fel scrutinul de anul viitor?

Anatoli Dirun: „Campania pentru alegerile prezidențiale este una centrală în ciclul electoral în Transnistria. Și toți viitorii participanți la această campanie, direcți sau indirecți, vor trage concluzii de pe urma a ceea ce s-a întâmplat la aceste alegeri.

Se poate spune cu încredere că o prezență atât de mică și un procent atât de mare de voturi „Împotriva tuturor” nu constituie doar un semnal serios că lucrurile în politica internă sunt nesatisfăcătoare, ca să nu spunem mai dur, ci arată că este nevoie de schimbare și modernizare la nivel de instituții. Dacă vor fi trase concluziile necesare, care vor fi acestea și cine o va face – vom vedea chiar destul de curând. Pentru că dacă lucrurile vor fi lăsate așa cum sunt acum, nu este greu de prognozat că la alegerile președintelui se va repeta o prezență de 27-28 la sută. Și acest lucru asta va demonstra o disfuncționalitate majoră în politica internă.”

***

Încă o opinie din regiunea transnistreană a fost înregistrată de corespondenta noastră Margareta Suvorova, în ajunul alegerilor. Aceasta a stat de vorbă cu activista Irina Plagova, șefa azilului de animale de la Bender:

Irina Plagova: „Aș fi crezut în schimbare dacă ar fi existat măcar o cât de cât alternativă. Având în vedere că alegerile la noi sunt fără nicio alternativă, în consecință nici eu nu cred în schimbare. Mă revoltă faptul că la alegerile din acest an a fost eliminat pragul electoral. Și reiese că chiar dacă la votare va veni doar candidatul care s-a înscris în cursă și se va vota pe el însuși, alegerile deja vor fi considerate valabile și el va deveni deputat. Dar mi se pare că nu este tocmai alegerea poporului.

„Alegerile au fost fără alternativă, nu am încredere în schimbare”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:50 0:00

Mă revoltă și faptul că comitetele de administrare a blocurilor sună locatarii și le spun pentru cine să voteze, îi conving să voteze neapărat anume pentru acel deputat. Simt asta ca pe o presiune din partea acelui unic candidat înscris în cursă, în condițiile în care avem practic câte un singur concurent pe circumscripție. Și același lucru se întâmplă nu numai în sectorul nostru, ci peste tot. Și este îngrozitor. Este îngrozitor – niciodată nu a fost așa ceva.”

***

Chestiunea prezenței militare ruse în regiunea transnistreană a generat săptămâna trecută mai multe comentarii internaționale, după ce în prima sa conferință de presă în noua funcție, președintele ales Maia Sandu a pledat pentru retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, reiterând de fapt poziția oficială dintotdeauna a Chişinăului, iar Moscova a reacționat destul de vocal, prin comentarii venite atât de la Kremlin, cât și din partea Ministerului de Externe.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la încheierea reuniunii de două zile a miniștrilor de externe ai Alianței, că „Rusia violează dorința unor guverne din vecinătatea noastră apropiată” – acesta a menționat anexarea Crimeii, menținerea instabilității în estul Ucrainei și felul în care Rusia menține trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria.

„Vedem cum Rusia a desfășurat trupe cu încălcarea dorințelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră apropiată: modul în care Rusia a anexat ilegal Crimeea; modul în care continuă să destabilizeze estul Ucrainei; modul în care există trupe rusești în anumite părți din Georgia; și, de asemenea, modul în care există trupe în Moldova – în Transnistria, iar aceasta este o încălcare a integrității teritoriale a Moldovei și este încă un exemplu al modului în care Rusia, de prea multe ori, nu respectă dreptul internațional și integritatea teritorială ale țărilor, inclusiv ale Moldovei”, a declarat Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept „iresponsabilă” declarația președintelui ales, Maia Sandu, cu privire la necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova.

Este foarte puțin probabil să putem accepta o astfel de cerere

„După ce Chișinăul a încetat să pună în aplicare acordul privind reglementarea, partea transnistreană a refuzat categoric reluarea procesului de evacuare a munițiilor, motiv pentru care ele continuă să se afle în aceste depozite. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat la un moment dat că suntem gata să casăm aceste obiecte, să-i spunem direct, periculoase, care nu sunt nici pe departe în cea mai bună stare. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de colaborarea dintre părți și de bunăvoința atât a Chişinăului, cât și a Tiraspolului. Iată de ce, voi spune încă o dată: mi-e greu să-mi dau seama ce anume a vrut să spună mod specific doamna Sandu atunci a vorbit despre necesitatea de a retrage pacificatorii ruși, dar este un lucru cert că acest lucru este puțin probabil să contribuie la reglementare și că este foarte puțin probabil să putem accepta o astfel de cerere, care - să o exprimăm direct - este una destul de iresponsabilă”, a spus Lavrov.

***

La Chişinău, președintele în exercițiu, Igor Dodon, i-a dat dreptate mai degrabă lui Serghei Lavrov, chiar dacă în declarațiile sale Maia Sandu nu a făcut decât să repete poziția dintotdeauna a Chişinăului oficial. Igor Dodon a spus că schimbul de declarații i-a amintit de începutul anilor 90. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar atâtea declarații și atâtea discuții despre destabilizare, despre război, Doamne ferește, nu-mi amintesc în ultimii ani”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul de televiziune Moldova 1.

Despre necesitatea retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova a vorbit săptămâna trecută și ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, în fața miniștrilor de externe ai OSCE. Aureliu Ciocoi, care în ultimii ani a ocupat de câteva ori poziția de consilier de politică externă al președintelui Igor Dodon, a spus practic același lucru pe care l-a afirmat și Maia Sandu. „Aureliu Ciocoi a reiterat poziţia consecventă a Republicii Moldova privind necesitatea retragerii trupelor şi stocurilor de muniţii străine de pe teritoriul țării noastre în conformitate cu statutul de neutralitate prevăzut de Constituție și angajamentele internaționale asumate de către Federația Rusă în cadrul OSCE”, spune un comunicat al Externelor de la Chişinău.

Ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi
Ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi

Cu referire la operaţiunea de menţinere a păcii în regiune, Aureliu Ciocoi a declarat că „stabilitatea consolidată în ultimele decenii necesită ajustarea misiunii de pacificare la noile realități”.

***

Într-un interviu acordat Europei Libere săptămâna trecută, Maia Sandu a detaliat atitudinea sa față de reglementarea conflictului transnistrean și a retragerii trupelor ruse din stânga Nistrului. Iată un fragment din interviul realizat de Valentina Ursu:

Europa Liberă: Moldova pe calea reintegrării: cu sau fără regiunea transnistreană? Și o să ajungem să ne spuneți cum vedeți Dvs. identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană?

Maia Sandu: „Bineînțeles că noi ne putem mișca împreună cu toată țara, deci, nu se pune problema să ne integrăm pe bucăți, și nu există o soluție foarte simplă – am spus-o foarte deschis, întotdeauna, la Dvs., aici. Pe de altă parte, dacă vedem, astăzi regiunea transnistreană exportă peste 60% în țările UE. Deci, dacă ne uităm pe plan economic, pe plan comercial, legătura dintre regiunea transnistreană este foarte puternică, pe partea europeană. Ceea ce poate să facă Chișinăul, unilateral, sunt anumite lucruri, ceea ce Chișinăul poate să facă cu alți parteneri, este alt lucru. Am repetat, lupta împotriva contrabandei, împotriva schemelor de corupție, este un subiect care, în mare parte, poate fi făcut unilateral de către Chișinău. În momentul în care există voință politică, se pot opri schemele, așa cum am reușit noi să facem anul trecut, în guvern.”

Europa Liberă: Dispariția schemelor ar putea să aducă mai aproape cele două maluri ale Nistrului?

Maia Sandu: „Dispariția schemelor înseamnă că vor fi furați mai puțin și oamenii de pe malul drept, și oamenii de pe malul stâng. Pentru că contrabanda înseamnă că nu se plătesc impozite, schemele înseamnă că cineva este furat și sunt furați și oamenii de pe malul drept și oamenii de pe malul stâng. Se trăiește, din păcate, în sărăcie, și aici și dincolo, oamenii sunt disperați și aici și dincolo. Deci, problemele sunt similare și, inclusiv în aceste alegeri, am văzut că oamenii înțeleg acest lucru. Este clar pentru toți că trebuie să căutăm această soluție politică sau trebuie să aprobăm această soluție politică, inclusiv într-un format mai larg. Acesta este formatul 5+2. Soluția politică trebuie să fie agreată de toți cetățenii, să fie agreată de toate forțele politice din R. Moldova. Vom continua acest dialog ca să putem ajunge să identificăm această soluție.”

Europa Liberă: De la momentul adoptării constituției, este un articol în legea fundamentală, care stipulează că este un stat neutru, dar iată că încă de atunci și până astăzi, pe teritoriul R. Moldova, staționează trupele rusești. Și atunci când autoritățile R. Moldova încearcă să-i amintească Federației Ruse că trebuie să-și evacueze armata de pe teritoriul R. Moldova, partea rusă reacționează bolnăvicios. Iată, chiar și după ultima ultima declarația pe care o făceați Dvs. referitor la retragerea trupelor străine și la transferarea trupelor de pacificare într-o misiune cu mandat internațional, ministrul de externe Lavrov, dar și alți demnitari din Federația Rusă, au încercat să vă reproșeze. Și dl Lavrov, de exemplu, a calificat drept iresponsabil apelul lansat de Dvs., când ați cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare într-o misiune civilă. Iată, o să-l mai citez pe dl Lavrov, care spune: Este puțin probabil ca acest lucru să ajute la o soluționare și să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile.

Eu am reiterat poziția statului R. Moldova, nu e nimic nou în asta. Partea rusă a repetat poziția Federației Ruse. Iarăși, nici aici nu este nimic nou...

Maia Sandu: „Eu am reiterat poziția statului R. Moldova, nu e nimic nou în asta, asta a fost întotdeauna poziția statului R. Moldova. Partea rusă a repetat poziția Federației Ruse. Iarăși, nici aici nu este nimic nou. Dar, în general, discuțiile - pentru că e nevoie de discuție ca să ajungem la o soluție - trebuie duse dincolo de schimbul de replici în spațiul public și asta intenționez să fac, și am spus asta de fiecare dată, de aceea sunt deschisă pentru discuții și pe acest subiect, și pe alte subiecte care țin de agenda noastră bilaterală, pentru că sunt și alte subiecte. Sunt subiecte care țin de probleme economice și comerciale, sunt și subiecte care țin de protecție socială pentru cetățenii noștri care au muncit sau muncesc în Rusia. Toate aceste lucruri trebuiesc discutate și, așa cum am spus și în campanie, eu sunt deschisă și o să muncesc la fel de mult pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor pe partea de Vest, și pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor noștri pe partea de Est.”

Europa Liberă: Dar cum înțelegeți această poziție atât de categorică a Federației Ruse de a nu-și retrage armata de pe teritoriul R. Moldova?

Maia Sandu: „Federația Rusă întotdeauna a avut această poziție, nu este o noutate, repet, este o poziție diferită decât poziția R. Moldova, urmează să continuăm discuțiile ca să ajungem la o soluție. În același timp, vreau să vă amintesc că, atunci când vorbim despre retragerea munițiilor, de exemplu, ministrul Șoigu (ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu - n.r.), anul trecut, a recunoscut, și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre reutilizarea acestor muniții, adică distrugerea lor sau retragerea lor, și este un început bun, această discuție trebuie s-o continuăm.”

Europa Liberă: Sunteți optimistă când e vorba despre reglementarea problemei transnistrene?

Maia Sandu: „Eu sunt realistă. Știu că nu este un subiect simplu, vreau să reiterez aici că există principii foarte importante, care trebuie să stea la baza conflictului nostru transnistrean. Unul dintre ele este respectarea integrității teritoriale și independenței naționale și toată lumea recunoaște acest principiu care trebuie să stea la baza reglementării conflictului și asta este foarte bine. Și alt principiu foarte important este că această soluție trebuie să fie pașnică, trebuie să fie o soluție strict diplomatică, politică, pașnică. Pornind de la aceste două principii, urmează să căutăm această soluție. Nu este simplu, dar sunt pași pe care putem să-i facem, așa încât să ajungem la o soluție politică a conflictului.”

Europa Liberă: Mulți cunoscători ai dosarului transnistrean spuneau (și rămân la ideea) că s-a greșit atunci când s-au pus pe picior de egalitate două părți, Chișinăul și Tiraspolul. Vreau să vă întreb dacă Dvs. credeți că dialogul dintre Chișinău și Tiraspol trebuie să-l poarte inclusiv președinta și liderul de acolo?

Maia Sandu: „În acești ani, s-au semnat peste trei sute de documente, unele dintre ele sunt în continuare secretizate, nici nu știm ce angajamente s-au făcut, multe dintre ele se bat cap în cap.”

Europa Liberă: Acum o să aflăm de la Dvs. ce secrete au fost acolo.

Trebuie să continuăm să dialogăm, fără dialog nu avem cum să identificăm soluția...

Maia Sandu: „Da, sperăm să le vedem pe toate și să le descoperim. Multe dintre ele se bat cap în cap, deci nu a fost un proces coerent, în care să fie claritate: de unde pornim și unde ajungem. Și asta este în continuare o întrebare: care este drumul spre soluția politică? Acum suntem în situația în care suntem, există un format, formatul 5+2, care trebuie făcut funcțional, pentru că ultima vreme nu s-a întâmplat mare lucru acolo și trebuie să continuăm să dialogăm, fără dialog nu avem cum să identificăm soluția.”

Europa Liberă: Eventual, o să acceptați să vă întâlniți și cu Krasnoselski?

Maia Sandu: „Întâlnirile nu se fac de dragul întâlnirilor. În momentul când există o problemă, există un motiv, există un obiectiv, atunci discutăm, dar așa, să anunțăm întâlniri de dragul întâlnirilor, acestea nu-și au rostul.”

XS
SM
MD
LG