Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, și absolvent al unui program de master în cadrul aceleiași facultăți, Departamentul Relații Internaționale și Studii Europene. Este analist politic, iar principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează atât politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova. O convorbire despre miza alegerilor anticipate din Republica Moldova.
Laurențiu Pleșca: „Miza acestor alegeri este foarte importantă pentru Republica Moldova, pentru că anul acesta, pe 27 august, se împlinesc 30 de ani de la independența Republicii Moldova. În acești 30 de ani, cetățenii Republicii Moldova au trecut prin foarte multe greutăți și au înțeles cine sunt adevărații politicieni, cei care fac bine țării și cei care fac mai mult rău țării. De data aceasta, în aceste alegeri avem doi candidați care se așteaptă să ia cu siguranță majoritatea și alți 21 de candidați care aspiră cu toată puterea lor la un loc în parlament. Aceste alegeri sunt foarte importante, pentru că asigură parcursul Republicii Moldova, și anume direcția în care se îndreaptă vectorul, pentru că mereu în Republica Moldova a fost vorba despre vectori: Est și Vest. Mereu am avut această luptă geopolitică, în care am avut partide proeuropene și partide proruse, de aceea cetățenii Republicii Moldova cu siguranță știu ce să voteze și vor ieși în număr cât mai mare la vot, ca să vadă Republica Moldova, în sfârșit, un stat de drept, un stat cu adevărat care luptă cu corupția și un stat care nu se mai află în zona gri a Europei.”
Un stat care nu se mai află în zona gri a Europei...
Europa Liberă: Ziceți că lupta politică se focusează pe cei doi vectori sau acum cetățeanul ar putea să ia în calcul dacă votează răul mai mic sau răul mai mare?
Laurențiu Pleșca: „Desigur, amândouă ipoteze sunt adevărate, dar lupta se dă ca de obicei tradițional între doi vectori: partide proeuropene și partide care sunt mai aproape de Federația Rusă. Însă, cum ați spus și Dvs., desigur, alegătorii se simt înclinați să voteze pentru un candidat viabil, cu șanse, care ar putea să nu reflecte valorile la fel de bine ca și cele al candidaților, dar să aleagă un candidat mai puțin rău dintre două rele, care are șanse mai mari de izbândă de a trece pragul pentru a nu-și pierde votul. Și desigur, există o probabilitate foarte mare ca un singur partid să ia singur majoritatea și este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, iar această chestiune nu s-a mai întâmplat din anul 2009, atunci când au și fost fraudate alegerile și au fost reorganizate, iar dacă un singur partid ar lua majoritatea crizele politice foarte la modă, să zic așa, în Republica Moldova nu ar mai exista, pentru că ar exista o colaborare exemplară între președinție, guvern și parlament și lucrurile ar merge înainte, și nu s-ar mai bate stânga cu dreapta, cum s-a mai întâmplat și la alte scrutine electorale.”
Europa Liberă: Ce priorități ar trebui să aibă un asemenea guvern eventual dacă partidul proprezidențial câștigă cu o majoritate în parlament aceste alegeri, pentru că în cele trei decenii de independență în Republica Moldova s-au perindat la guvernare aproape 30 de cabinete de miniștri și dacă întrebi simplii cetățeni dacă au observat o diferență între felul cum guvernează unii sau alții, ei spun că aproape că nu găsesc deosebire?
Laurențiu Pleșca: „Pe parcursul acestor 30 de ani, Republica Moldova a fost supusă foarte multor seisme, iar pentru că m-ați întrebat care ar fi prioritatea numărul unu a partidului care ar obține majoritatea, cred că deja am observat și în campania electorală tema corupției. Principala temă și de unde trebuie să pornim este tema corupției, pentru că de corupție se leagă tot ce se întâmplă rău în Republica Moldova. Dacă nu am avea corupție și dacă am implementa Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană în anul 2014, acest lucru ar fi destul de benefic și am implementa reforme în justiție, reforme care ar duce la lupta anticorupție, reforme care ar crește economia Republicii Moldova, dar și care ar apropia Republica Moldova de spațiul european, unde am avea și siguranță, și bunăstare, dar și mule alte valori europene.”
Europa Liberă: Cine ar putea și cine ar trebui să se găsească într-o eventuală garnitură guvernamentală?
Avem nevoie de miniștri și de un prim-ministru cu adevărat echidistant...
Laurențiu Pleșca: „Ar trebui să fie cei mai buni specialiști și nu ar trebui să fie neapărat membri de partid, pentru că am observat că în toate aceste guverne în timp de 30 de ani au fost miniștri afiliați politic și care nu erau neapărat, să spunem așa, mari specialiști în domeniu. Însă avem nevoie de miniștri și de un prim-ministru cu adevărat echidistant, care nu face avantaje anumitor partide și care se preocupă, în special, de bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cei mai buni specialiști sunt foarte scumpi, adică ei, având salarii bune, puțin probabil că vor accepta 15-20 de mii, un salariu într-o funcție guvernamentală. Oricum e un sacrificiu pe care trebuie să-l facă cei profesioniști, cei mai buni specialiști care eventual ar putea fi convinși și, mai cu seamă, să accepte funcții importante în Cabinetul de miniștri. Credeți că vot fi atât de mulți doritori? Capitolul resurse umane este capitolul cu cel mai mare deficit.
Laurențiu Pleșca: „Este adevărat, aveți dreptate, chiar reprezintă un sacrificiu să mergi la conducerea guvernului sau, mai mult, să te întorci în Republica Moldova și să lupți pentru acest stat. Să știți că diaspora Republicii Moldova este în totalitate plină de specialiști care nu au plecat de acasă neapărat pentru un confort, au plecat de acasă pentru o viață mai bună, dar și pentru oportunități, pentru că, să spunem, statele europene oferă foarte multe oportunități. În eventualitatea în care am avea un guvern care ar chema înapoi acasă moldovenii, desigur că am avea acești specialiști, pentru că chiar avem foarte mulți moldoveni talentați care lucrează în funcții-cheie chiar și la instituțiile europene, la Banca Mondială ș.a.m.d. De acea, acest sacrificiu o să fie un sacrificiu bine meritat, și anume de a lucra în folosul comunității, în folosul Republicii Moldova și de a aduce o contribuție prin care Republica Moldova s-ar popula încă o dată...”
Europa Liberă: Și cei care vor rămâne în opoziție în parlament le vor face zilele grele celor de la putere?
Laurențiu Pleșca: „Desigur că mereu a existat lupta asta dintre putere și opoziție și opoziția depinde acum și de actori, dar, de obicei, sabota activitatea guvernului. Totuși depinde și de prezența la vot, pentru că dacă am avea o prezență foarte mare la vot, am avea și o majoritate parlamentară, din punctul meu de vedere, mai mare, mai sănătoasă și nu am avea același caz în care avem tot timpul o majoritate simplă de 51, abia luați 51 de deputați, în care avem un vot de „aur” și fiecare deputat se gândește doar la propriile interese. În cazul în care am avea cu adevărat un guvern stabil, care lucrează cu președinția, cum am spus și anterior, lucrează guvernul și parlamentul, ar ieși mult mai multe chestiuni bune și nu ar mai exista această luptă politică și aceste foarte multe bețe în roate.”
Europa Liberă: Dar această campanie electorală a arătat totuși și fărâmițarea forțelor politice cu viziuni prooccidentale. Credeți că după scrutinul de duminică lucrurile se schimbă și dacă această schimbare poate să aibă loc în bine?
Vectorul proeuropean a fost foarte mult fragmentat...
Laurențiu Pleșca: „Este adevărat că vectorul proeuropean a fost foarte mult fragmentat și am regăsit o duzină de partide și partiduțe care, de fapt, împart un bazin electoral de aproximativ până în 60 la sută, dar majoritatea acestor partide de dreapta au, să spunem așa, același stăpân și nu sunt altceva decât proiecte ale unor interese și grupări criminale din Republica Moldova. Și aici putem vorbi despre Vlad Plahotniuc, care ar putea avea câteva proiecte de partide în Republica Moldova, chiar și Veaceslav Platon sau chiar Igor Dodon. Din punctul meu de vedere, această fragmentare este de multe ori una artificială, nu este neapărat faptul că cetățenii Republicii Moldova au nevoie de atât de multe partide de dreapta, pentru că observăm că pe eșichierul de stânga nu există chiar atât de multe fragmentări. Cei de pe stânga sunt mult mai disciplinați, de fapt, chiar s-au și unit, să spunem așa, cei doi foști președinți care se urau atât de mult. Este vorba despre Igor Dodon și Vladimir Voronin. Deci, faptul că dreapta este fragmentată este o chestiune destul de îngrijorătoare, însă pe viitor când o să vedem că un partid care a luat majoritatea sau două partide care au luat majoritatea chiar se ocupă de bunăstarea cetățenilor, cu siguranță vom vedea că acest număr de partide de dreapta, prooccidentale, se va micșora, pentru că ele au apărut, în special, în ajun de alegeri. O să vedeți că, după alegeri, aceste partide vor fi partide moarte, partide fără activitate.”
Europa Liberă: Din observațiile Dvs., cât interes a manifestat Kremlinul pentru această campanie electorală?
Laurențiu Pleșca: „Kremlinul chiar a fost foarte, a fost implicat plenar în campania din Republica Moldova, mai ales că am văzut foarte multe investigații, de exemplu, investigația publicației Bild din Germania, care are o reputație foarte bună, în care au fost prezentate mai multe documente în care se probează implicarea Federației Ruse în alegerile prezidențiale, și anume prin sponsorizarea acestui partid cu suma de 11 milioane de euro, chestiune care este ilegală, conform Codului Electoral din Republica Moldova și care prevede că implicarea factorului extern în campania electorală este interzisă. Recent, chiar zilele acestea a apărut o altă investigație publicată de asemenea de un reputat portal de la Bruxelles, și anume EU Reporter, în care se face referire la mai multe rapoarte financiare ale Partidului Socialiștilor, care au fost trimise sponsorului acestuia, Igor Ciaika, fiul fostului procuror general al Federației Ruse. Desigur că nu există chiar atât de multe probe, însă exisă foarte multe dubii în ceea ce prevede implicarea Federației Ruse în această campanie. Astea sunt doar câteva exemple documentate de implicare a Federației Ruse în jocurile politice din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar cum și-ar dori Kremlinul să dezvolte relația cu Republica Moldova eventual dacă în Parlamentul de la Chișinău majoritatea au s-o formeze forțele politice prooccidentale?
Atunci când a câștigat președinția Maia Sandu, unul dintre primii care a felicitat-o a fost Vladimir Putin...
Laurențiu Pleșca: „Federația Rusă cel mai probabil va fi ostilă, pentru că nu a câștigat aceste alegeri, însă se va conforma. Și am văzut, atunci când a câștigat președinția Maia Sandu, unul dintre primii care a felicitat-o pe aceasta era Vladimir Putin. Deci, cu toate că am avut un candidat prorus, Igor Dodon, am observat că și Vladimir Putin a acceptat acest lucru, adică nu este cea mai mare problemă, pentru că Republica Moldova chiar are nevoie de o majoritate de dreapta, și nu una de stânga, la noi dreapta fiind proeuropeana și stânga prorusă, pentru că avem nevoie de finanțare externă din partea instituțiilor europene. Și cred că și Federația Rusă constată această chestiune, pentru că Republica Moldova suferă de foarte mari probleme economice și nu se poate dezvolta. Noi acum practic trăim doar din finanțare, adică trăim mai mult și putem să mai facem câte ceva din finanțare externă, din fonduri europene nerambursabile și chiar așteptăm cu mare nerăbdare în cazul cum a spus și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cazul în care, dar a fost un cuvânt de penalitate, în cazul în care o să avem un guvern proeuropean, o majoritate parlamentară proeuropeană, vom avea și noi, ca și statele europene, un plan de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro. Aceste 600 de milioane de euro sunt foarte importante pentru viitorul Republicii Moldova, din acești bani ar trebui să implementăm cât mai multe reforme, să fim campioni la reforme exact cum s-a întâmplat și în anul 2014, când am avut o perioadă în care eram povestea de succes a Parteneriatului Estic, în care lucrurile păreau că merg bine, dar după aceea știți ce s-a întâmplat, a apărut furtul miliardului, au apărut tot mai multe personaje politice corupte și țara a intrat în stagnare. Avem nevoie de suportul Uniunii Europene pentru a ne dezvolta, cu siguranță.”
