Linkuri accesibilitate

Legea anti-separatism: Riscă Krasnoselski și Ignatiev să fie arestați? Și ce va fi cu procesul de negocieri?


Vadim Krasnoselski, liderul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene.
Vadim Krasnoselski, liderul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene.

Legea anti-separatism, votată în parlamentul de la Chișinău, a îngrijorat autoritățile de la Tiraspol. În spațiul public apar tot mai frecvent opinii precum că liderul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, Vadim Krasnoselski, ar risca să cadă sub incidența noilor prevederi sau că negociatorul principal al acesteia, Vitali Ignatiev, „ar putea fi arestat când vine la Chișinău”.

Potrivit noilor prevederi din Codul penal, „acțiunile separatiste, comise în scopul separării unei părți a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani.

Prevederile definesc, de asemenea, separatismul ca fiind „producerea și/sau difuzarea, sub orice formă și prin orice mijloace, de materiale și informații care incită la astfel de acțiuni”.

Mulți se întreabă dacă, în consecință, orice oficial din regiunea transnistreană, începând cu „președintele” Krasnoselski și „șeful diplomației” Ignatiev, poate cădea sub incidența acestor amendamente.

Cei doi, bunăoară, au declarat de nenumărate ori că „Republica Moldovenească Nistreană” este un stat independent care-și va construi relațiile cu „statul vecin”, Moldova, și e puțin probabil să nu mai susțină acest lucru în continuare.

Ignatiev: „Oricine ar putea fi urmărit penal”

Chișinăul nu recunoaște autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană” și niciodată nu a încetat să considere regiunea transnistreană ca fiind parte a teritoriului Republicii Moldova.

La fel este percepută regiunea și de celelalte state ale lumii – autoproclamata RMN nu este recunoscută de niciun stat, inclusiv Federația Rusă.

Comentând legea anti-separatism pentru presa transnistreană, Vitali Ignatiev a declarat că, după adoptarea acesteia, oricine „care împărtășește ideologia de stat a Transnistriei”, care „recunoaște sub aspect juridic, politic și identitar existența poporului și statului transnistrean” ar putea fi urmărit penal.

„Pentru toate acestea, am putea fi supuși unor represalii din partea Moldovei vecine. Acest lucru va deveni posibil dacă proiectul de lege va intra în vigoare”, a subliniat Ignatiev.

Unul dintre autorii amendamentelor la Codul Penal, deputatul partidului „Acțiune și Solidaritate”, Vasile Grădinaru a explicat Europei Libere că orice persoană care săvârșește faptele prevăzute în Codul penal, indiferent că este din regiunea transnistreană sau din teritoriile controlate de autoritățile moldovene, este pasibilă să fie trasă la răspundere penală.

„Dar trebuie să atragem atenție la două aspecte: nu orice expresie poate fi calificată ca instigare la separatism. Instigarea la separatism are componentele de bază: mesajul de separare a unei părți a teritoriului R. Moldova prin acțiuni ilegale”, explică deputatul.

Întrebat dacă noile prevederi ar putea influența procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol, care și așa este destul de complicat, Grădinaru a spus: „Acest lucru nicicum nu poate afecta procesul de negocieri”.

Nantoi: „Procesul de negocieri trebuie aruncat la coșul de gunoi”

Deputatul aceluiași partid, Oazu Nantoi nu vede un progres în procesul de negocieri sau ceva care ar da măsura acestui progres și susține că modificările la Codul penal „fac încă un pas spre demontarea regimului de la Tiraspol”.

„Pe durata așa-zisului proces de negocieri Republica Moldova a mers pe calea cedărilor unilaterale, care au permis regimului din stânga Nistrului să se simtă confortabil, strigând că este un stat independent. Așa-zisul proces de negocieri a fost o farsă în spatele căreia se ascundea și corupția celora din Chișinău, și cărdășia lor cu cei de la Tiraspol”, afirmă Nantoi.

Odată cu declanșarea războiului în Ucraina, Tiraspolul a afișat o poziție neutră, însă asta, zice Nantoi, nu înseamnă că Chișinăul „trebuie să păstreze acest statu-quo și să nu întreprindă acțiuni pro-active pentru ca procesul de demontare pașnică a acestui regim să fie odată și odată pornit”.

Deputatul susține că „pe interior” s-ar purta discuții cu experți privind renunțarea la negocierile în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina și OSCE participă în calitate de mediatori).

„Cert este că așa-zisul proces de negocieri („5+2”), care timp de 20 de ani a dăunat suveranității Republicii Moldova, trebuie aruncat la coșul de gunoi. Dialogul unilateral cu Tiraspolul va continua cu condiția că ei renunță la demagogia de separare”, spune Nantoi.

„Vor îmbunătăți procesul de reglementare transnistreană”

Vice-președintele parlamentului Mihai Popșoi a spus într-o convorbire cu Radio Europa Liberă că n-ar dori să se pronunțe în privința cui ar putea fi aplicată legea anti-separatism: „Persoanele vor fi trase la răspundere de către procurori, judecători. Legea nu este făcută pentru a trage la răspundere un om sau un număr de oameni anume, dar este pentru cei care ar putea să încalce prevederile ei”.

În același timp, vice-speakerul parlamentului speră că noile prevederi „vor îmbunătăți procesul de reglementare transnistreană” și îl vor facilita, așa încât cei care sunt parte a procesului „să se pătrundă” de importanța negocierilor.

Oficialii de la Biroul de Reintegrare la fel consideră că recentele amendamente nu au nicio legătură cu procesul de negocieri și că nu-l vor afecta.

„Scopul acestor modificări constă în fortificarea securității statului și în prevenirea, combaterea riscurilor și amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Respectiv, pasibili de răspundere penală vor fi subiecții care vor săvârși infracțiunile incriminate, inclusiv persoanele cu funcții de demnitate publică”, precizează Biroul într-un răspuns Europei Libere.

Respectiv, următoarea rundă de negocieri cu Tiraspolul, care a fost anunțată pentru mijlocul lunii februarie, ar putea avea loc. Chișinăul și-a exprimat disponibilitatea în acest sens și așteaptă o confirmare din partea Tiraspolului.

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

XS
SM
MD
LG