Curtea Constituțională a admis doar parţial o sesizare din partea unui grup de deputaţi liberali împotriva statutului special de care beneficiază limba rusă în R. Moldova. Curtea a abrogat legea care oferă limbii ruse statut de limbă de comunicare între națiuni, spunând că această lege este depășită de realitatea istorică şi inutilă, dar a respins alte cereri din sesizare. Nemulțumiți de sesizarea liberalilor, socialiştii au protestat la Curte apărând limba rusă.
Protestul la care au participat deputaţi şi simpatizanţi ai Partidului Socialiştilor a început cu puţin timp înainte de sedinţa rezervată pentru examinarea sesizării depuse de liberali. Protestatarii purtau placarde pe care se putea citi: „Jos mâinile de pe limbă rusă” sau „Stop discriminare în funcţie de limba vorbită”. Deputatul socialist Vlad Bătrîncea a condamnat vehement sesizarea liberalilor, apreciind-o drept încercare de a exclude limba rusă din legislaţie, inclusiv din Costituţie:
Vor să blocheze accesul la educaţie, posibilitatea de a participa în administraţia publică centrală şi cea locală a cetăţenilor care vorbesc limba rusă...
„Oamenii aştia vor prin măsuri restrictive şi ilegale să le interzică cetăţenilor să trăiască în acest stat. Vor să blocheze accesul la educaţie, posibilitatea de a participa în administraţia publică centrală şi cea locală a cetăţenilor care vorbesc limba rusă. Peste un milion de cetăţeni din R. Moldova vorbesc limba rusă. Limbă care este consfințită în legea care spune că limba rusă este limbă de comunicare interetnică.”
Examinând sesizarea liberalilor, judecătorii de la Curtea Constituțională au ajuns la concluzia că legea care oferă limbii ruse statut de limbă de comunicare interetnică e demodată şi inutilă, prin urmare au decis abrogarea acesteia. Este vorba de Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, formațiune statală care de facto nu mai exista de 28 de ani. Curtea a mai sugerat că anularea acestei legi nu va produce consecinţe pentru că prevederile acesteia nu aveau de fapt efecte.
Curtea Constituțională a respins însă alte puncte din sesizarea semnată de deputaţii Partidului Liberal, care consideră ca garantarea de către stat a dreptului la educație în limba rusă, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă ar contraveni Constituției. Curtea a constatat că statutul de limbă de stat al limbii române nu este amenințat, aşa cum susţin liberalii. Curtea a mai subliniat importanța respectării prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale şi lingvistice.
Deşi Înalta Curte le-a admis doar parţial sesizarea, deputaţii liberali s-au arătat mulţumiţi de verdictul magistraţilor, ne-a spus deputatul PL Roman Boţan:
E o victorie pentru limba română, care este de fapt limba de comunicare între minorităţile etnice, şi nu limba rusă care era limba oficială a Uniunii Sovietice, iar legea respectivă reglementa nişte relaţii în fosta uniune...
„E un pas înainte şi o victorie pentru limba română, care este de fapt limba de comunicare între minorităţile etnice care locuiesc pe teritoriul R. Moldova, şi nu limba rusă care era limba oficială a Uniunii Sovietice, iar legea respectivă reglementa nişte relaţii în fosta uniune. Asta este important. Restul aspectelor înţeleg că rămâne să le decidă cei care reprezintă fracţiunile politice în parlament, dar deja nu se mai poate face referinţă la o lege veche şi de azi inexistentă. De multe ori în discursuri politice se făcea referinţă la această lege precum că uite avem un anumit statut şi suntem mai privilegiaţi faţă de alte minorităţi etnice, cum ar fi găgăuzii sau ucrainenii.”
În decizia Curţii Constituţionale se spune că problemele legate de respectarea drepturilor minorităților etnice şi lingvistice ţin de competenţă forului legislativ.
Mai mulți observatori cred însă puțin probabilă o dezbatere parlamentară care ar viza diminuarea rolului limbii ruse. Or subiectul limbii în general este extrem de sensibil. Dovadă este reacţia PSRM, care are o aderenţă importantă în societate. Vom mai aminti că aleşii poporului examinează de câteva luni în comisiile parlamentare includerea limbii române în Constituţie, iar dezbaterea în plen a iniţiativei e greu de imaginat în lipsa unui consens predictibil.
