Comisia parlamentară de cultură, educaţie şi cercetare de la Chișinău a avizat pozitiv proiectul unui grup de deputați de introducere în Constituţie a sintagmei „limba română”. Iniţiativa a fost sprijinită inclusiv de preşedintele de onoare a Partidului Democrat Dumitru Diacov care declara acum câteva săptămâni că deputaţii PD, ale căror voturi sunt cruciale pentru amendarea Constituţiei, nu o vor sprijini, cel mai probabil. Care sunt șansele ca vechea dilemă a denumirii limbii de stat să se tranșeze în favoarea „românei” atunci când va ajunge în dezbaterile din plenul parlamentului?
Cel care a înclinat balanța spre încuviințarea inițiativei de modificare a denumirii limbii în Constituție, după aprinse dezbateri în comisia de profil se pare ca a fost democratul Dumitru Diacov. În cele din urmă, iniţiativa a fost sprijinită de cinci membri ai comisiei, trei au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
„În Parlament va fi altceva”, a atenţionat imediat Dumitru Diacov, cel care cu doar câteva săptămâni în urmă declara că PD nu va sprijini cel mai probabil această iniţiativă şi că prin urmare nu se vor găsi 67 de voturi necesare pentru a amenda Constituţia. Deşi a sprijinit iniţiativa Dumitru Diacov a spus azi că această problemă „delicată” şi „sensibilă” necesită timp pentru a fi soluţionată:
„Pledez pentru aceea ca limba să fie română, să fie stipulată în Constituţie, dar eu înţeleg că aducerea în Parlament a acestui proiect nu face altceva decât să aducă o temă care dezbină şi mai mult societatea. Părerea mea e că iniţiativa nu trebuie adusă acum în Parlament.”
Diacov a fost contrazis de deputata liberal-democrată Maria Ciobanu, una dintre autoarele iniţiativei. Ea a amintit că proiectul vine să execute neîntârziat decizia Curţii Constituționale care a statuat în 2013 că limba oficială în Republica Moldova este limba română, așa cum este scris în Declarația de Independență, care prevalează asupra articolului 13 al Constituției.
Maria Ciobanu: „Nu se poate în Legea Supremă a statului să fie scris limba moldovenească numai de aceea că unii politicieni vor să acumuleze mai multe voturi. E pur şi simplu inadmisibil.”
De altă părere sunt socialiştii, cei care s-au opus categoric de la bun început intenţiei de a redenumi limba în Constituție. Deputatul socialist Vlad Bătrâncea a cerut azi, dar fără succes, colegilor săi din comisia parlamentară să avizeze negativ proiectul:
„Este un proiect care va dezbina societatea. De aceea propun să dăm un aviz negativ şi să nu ajungem să discutăm acest proiect în şedinţa plenară a parlamentului ca să trezim discuţii care vor spulbera şi mai mult această societate.”
Întrucât socialiştii şi comuniştii au anunţat că nu vor sprijini iniţiativa, amendarea Legii Supreme se va produce doar dacă va fi sprijinită de toţi deputaţii democraţi. În rândurile formaţiunii de guvernământ au existat dintotdeauna două curente de opinie, unul în favoarea limbii române, alta optând pentru păstrarea limbii moldovenești.
Faptul că în PD nu există o poziţie univocă la acest subiect s-a văzut şi azi la şedinţa comisiei de profil. Dintre cei patru deputaţi democraţi, doi – Dumitru Diacov şi Vladimir Hotineanu – au votat pentru avizarea pozitivă a iniţiativei, deputata Elena Gudumac s-a abţinut, iar democratul Nicolae Dudoglo s-a pronunțat împotrivă şi a spus că se simte încurajat de 150 de mii de locuitori din autonomia găgăuză, de unde este originar.
Votul de azi din comisia parlamentară pare să anticipeze, aşa cum a sugerat şi democratul Diacov, eşecul iniţiativei care urmează să fie dezbătută în plenul Legislativului la şase luni de la înregistrarea proiectului, adică spre vară.
PD de guvernământ a anunţat marţi că la votarea acestei inițiative nu exista o directivă univoca a partidului şi fiecare deputat al formaţiunii este liber sa voteze aşa cum îi dictează conştiinţa. Ce-i drept, președintele formațiunii, citat solidar de presa care îi mediatizează acțiunile, a precizat ca Vlad Plahotniuc este părtașul glotonimului limba română.
Anterior, președintele Igor Dodon spunea că va bloca inițiativa de modificare a denumirii limbii în Constituție, dar şi-a exprimat speranţa că nu se vor găsi suficiente voturi în Parlament în sprijinul acesteia.
