La 10 ani de la adoptarea legii cu privire la întruniri, organizația neguvernamentală Promo LEX a examinat cum au respectat autoritățile această lege și mai ales prevederea care permite orice întrunire pașnică, fără autorizație prealabilă.
După protestele din aprilie 2009, când poliția a intervenit de o manieră calificată drept abuzivă, lucrurile s-au îmbunătățit considerabil, constată experții. Numai că totuși există situații în care forțele de ordine au acționat provocator și au restricționat nejustificat demonstrațiile.
Experții au invocat incidentele din august 2016, când de Ziua Independenței Republicii Moldova mai mulți protestatari au fost atacați cu gaze lacrimogene în Piaţa Marii Adunări Naționale.
Poliția a invocat comportamentul violent al manifestanților, experții au considerat însă excesive acțiunile oamenilor legii.
O altă situație pomenită a fost cea din luna mai a anului trecut, când poliția a întrerupt marșul comunității LGBT, din pretinse motive de securitate.
Florin Gâsca, expert Promo LEX, atrage atenția că limitări apar atunci când există și contramanifestații:
„În cele mai multe cazuri nu se înregistrează abateri de la standardul de exercitare a libertății de întrunire. Problema apare atunci când intervin situații excepționale. Ca exemplu general a fost manifestația anuală pe care o desfășoară Centrul Genderdoc-M, prin intervenția poliției care a considerat că evacuarea manifestației de bază ar duce la o calmare a spiritelor, din punctul de vedere al organizatorilor, ei au interpretat această intervenție a poliției ca limitarea drepturilor lor de manifestare.”
Momentan, nu există hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului care să constate violarea dreptului la întruniri în Republica Moldova. Experții optează însă pentru completări legislative care ar limita intervenția polițiștilor cu mijloace speciale în timpul întrunirilor publice.
Igor Stoica, coordonator de programe în cadrul Amnesty Moldova consideră că mai este nevoie de umanizarea comunicării dintre forțele de ordine și organizatori manifestațiilor pașnice. În susținerea poziției sale el a făcut refere la reținerea unui participant la protestul antiguvernamental din septembrie anul trecut:
„Este cazul Alexei Alexeev, șoferul care nu era nici un fel de terorist, ci pur și simplu stătea în mașină, nu făcea nimic și a fost reținut și arestat pe nedrept. Noi sperăm că legislația va fi îmbunătățită în sensul comunicării cu organizatorii, comunicării cu contramanifestanții. Acesta este un aspect foarte important și atunci multe întrebări vor dispărea de la sine, nu va fi necesar nici un fel de gaze lacrimogene, dacă se comunică.”
În raportul despre „Starea drepturilor omului în lume”, Amnesty International Moldova semnalează tentative de a îngrădi dreptul la asociere și exprimare. Experții au invocat protestul din 14 mai 2017 împotriva modificării sistemului electoral, când mai mulți participanți și reprezentanți ai societății civile au raportat tentative de intimidare.
Despre asta au pomenit în timpul discuțiilor de vineri și reprezentanții unor partide de opoziție, nemulțumiți că forțele de ordine solicită informații despre numărul de participanți și traseele de deplasare.
Răspunzând criticilor de intervenție nejustificată a oamenilor legii, Marin Maxian, șeful Direcției generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliţiei, a spus că este acceptată orice critică, dacă este una constructivă:
„Sunt și niște poziții personale, pe alocuri subiective, dar noi luăm act de acestea, ele sunt utile pentru orice autoritate care vine să aibă cooperare cu comunitatea. Am reușit să statuăm situația de dialog și abordare constructivă ca să creștem și gradul de instruire a polițiștilor în sensul aplicării legii și respectiv, să educăm societatea în a cunoaște drepturile la libera exprimare, la întrunire, să știe ce le este permis.”
Marin Maxian a prezentat azi un proiect de lege cu privire la Arma de Carabinieri, care presupune că trupele de carabinieri vor prelua responsabilităților de menținere, asigurare și restabilire a ordinii în timpul întrunirilor publice. Participanții la discuție au ajuns la concluzia că pentru a avea efectul scontat, modificările trebuie puse în practică, polițiștii probându-și deschiderea și implicarea perspicace în menținea ordinii în timpul manifestațiilor publice.
