Cum sunt văzute la Kiev alegerile prezidențiale din R. Moldova și ce schimbări ar putea să aducă victoria unui sau altui candidat în relațiile dintre cele două țări? Valentina Ursu discută cu Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europă din Kiev.
Europa Liberă: Vorbim despre data de 15 noiembrie, când urmează să se dueleze cei doi finaliști - Maia Sandu și Igor Dodon - pentru a câștiga mandatul de președinte. Cât interes în statul vecin, Ucraina, există pentru aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova?
Leonid Litra: „Este un interes sporit, pentru că avem doi candidați care deja s-au întâlnit în 2016 și există o istorie, există o diferență mare între ei, între ce fel de politicieni sunt, cum își creează campania, care sunt obiectivele. De aceea există un contrast între ei și depinde cine câștigă alegerile prezidențiale, iar asta ar avea și un impas asupra viitoarelor relații dintre Republica Moldova și Ucraina. Anume din cauza aceasta există un interes sporit și am văzut foarte multă atenție după primul tur. Acum, când va fi turul doi pe 15 noiembrie, va exista și mai multă atenție, pentru că, din perspectiva intereselor Ucrainei, cei doi candidați reprezintă modele diferite de dezvoltare a relațiilor.”
Europa Liberă: Cum și-ar putea dezvolta relația Ucrainei cu Republica Moldova, dacă, eventual, Maia Sandu câștigă președinția sau cu Igor Dodon, dacă el va obține al doilea mandat?
Igor Dodon nu a reușit să aibă nici o întrevedere cu omologul său ucrainean...
Leonid Litra: „Probabil o să încep cu Igor Dodon, pentru că dumnealui este președinte deja de patru ani și putem înțelege cum vor fi următorii patru ani, dacă câștigă Igor Dodon. După primul său mandat, 2016-2020, Igor Dodon nu a reușit să aibă nici o întrevedere cu omologul său ucrainean, fie că este vorba despre Petro Poroșenko, fie că este vorba despre Volodimir Zelenski, din cauza acelei declarații care pune sub semnul întrebării cui aparține Crimeea - declarația care a fost făcută de Igor Dodon când candida la președinție în anul 2016...”
Europa Liberă: Dar, ulterior, el a spus că recunoaște integritatea și independența statului Ucraina?
Leonid Litra: „Da, dar nu e ceea ce se aștepta la Kiev. La Kiev se aștepta nu o declarație voalată care cumva ar sprijini integritatea teritorială a Ucrainei, dar o declarație precum că Crimeea este parte integrală a Ucrainei. Pentru că felul în care a rectificat el declarația anterioară era cumva să împăcăm și Ucraina, dar și să arătăm că suntem în continuare de acord cu poziția Rusiei. Deci, nu-i ceea ce ar fi vrut să existe la Kiev și, neoficial vorbind, eu cred că Igor Dodon se află într-o listă neagră, vorbind metaforic mai mult. Deci, nu există o listă, dar faptul că Igor Dodon nu s-a putut întâlni în acești patru ani cu omologul său ucrainean, deși știu că au fost solicitări de a organiza astfel de întâlniri, există în Ucraina o interdicție într-un fel, iarăși, neoficial, de a nu se întâlni până când nu-și va revedea pozițiile sau până când nu va fi alt președinte. Și aici vorbim despre șansele dnei Maia Sandu. Dacă dânsa va deveni președintă, putem să ne așteptăm la o îmbunătățire pe plan bilateral la nivelul dialogului dintre cei doi președinți, pentru că Maia Sandu, spre deosebire de Igor Dodon, a avut ocazia să se întâlnească cu președintele Zelenski atunci când dna Sandu era prim-ministru și, mă rog, a fost mai degrabă o primă întâlnire, dar nu a urmat altceva, pentru că a primit acel vot de neîncredere din partea parlamentului și nu știm ce ar putea urma, dar oricum domnia sa are mai multe șanse de a avea un dialog mai bun, mai previzibil cu Ucraina, decât președintele Dodon.”
Europa Liberă: Și atunci, lăsați să se înțeleagă că schimbarea de politicieni la cârma țării înseamnă și o schimbare a imaginii statului?
Leonid Litra: „Republica Moldova este percepută în Ucraina ca fiind o țară prietenoasă, la nivel de societăți nu există probleme de percepție, de anumite clivaje, dar la nivel de atitudine politică Republica Moldova este văzută ca fiind pe orbita Federației Ruse, sub influența Federației Ruse, anume din cauza a ceea ce a făcut președintele Dodon în ultimii patru ani, cele 35 de vizite la Moscova sau câte au fost, neputința de a organiza vizite și întâlniri cu omologii săi din Ucraina și România ș.a.m.d. Din cauza asta, Republica Moldova era văzută ca fiind sub influența Rusiei și acest scrutin poate schimba acest lucru, pentru că totuși în Ucraina Maia Sandu este percepută ca o persoană care își dorește aprofundarea relațiilor cu Vestul, în primul rând. Și cel puțin până acum în Ucraina asta și este poziția oficială a Ucrainei, tot aprofundarea relațiilor cu Vestul, integrarea în Uniunea Europeană și integrarea în NATO. Bine, NATO nu stă pe agenda Republicii Moldova, dar integrarea în Uniunea Europeană este declarată la fel o prioritate, așa cum este și în Ucraina.”
Republica Moldova era văzută ca fiind sub influența Rusiei și acest scrutin poate schimba acest lucru...
Europa Liberă: Dacă ar exista un dialog la nivel înalt între liderii de la Chișinău și Kiev, ce acțiuni comune ar putea avea cele două state - Republica Moldova și Ucraina - pe calea eurointegrării?
Leonid Litra: „Multe din activitățile care țin de integrarea în Uniunea Europeană sunt mai degrabă în competența guvernului, și nu în competența președintelui. În Ucraina, președintele are totuși mai multe posibilități; în Republica Moldova, președintele are competențe mai reduse în comparație cu Ucraina, dar la nivel de președinte poate da tonul anumitor reforme care ar apropia cele două țări. Și pot adăuga aici și Georgia, pentru că aceste 3 țări de obicei sunt invocate ca fiind cele mai ambițioase din regiune și calea spre Uniunea Europeană este legată, în primul rând, de reforme și, în al doilea rând, de percepția că statele care aspiră să devină membre se mișcă înainte. Noi ne amintim foarte bine că nu toate țările care au aderat la Uniunea Europeană erau gata să adere, dar această senzație că ele își doresc acest lucru și s-au angajat să îndeplinească până la urmă acele reforme începute în acel moment cumva le-a sporit șansele de a deveni membre. Și dacă o să avem în Republica Moldova, în Ucraina și în Georgia președinți care își doresc același lucru și care vor pune umărul ca acest proces să se întâmple mai repede, atunci aceste lucruri se pot întâmpla. Totuși, chiar dacă au competențe mai limitate, președinții au un cuvânt de spus în domeniul politicii externe chiar și în Republica Moldova și cred că asta cumva o să ajute acest dialog să fie mai productiv.”
Europa Liberă: Ținând cont de conflictele înghețate care există în spațiul post-sovietic și se insistă pe ideea că anume conflictul transnistrean ar fi cel mai ușor de soluționat, în următorii 4 ani ar putea să apară șansa reglementării transnistrene, ținând cont de interesele celor două state vecine - Republica Moldova și Ucraina - pe acest dosar?
Leonid Litra: „Această șansă există și acum. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au declarat de nenumărate ori că sunt gata să sprijine orice proces care se va sfârși cu reintegrarea acestui teritoriu în cadrul Republicii Moldova și Republica Moldova va căpăta integritatea teritorială, dar problema este că Republica Moldova nu poate încheia un conflict pe care nu l-a început. Așa cum Ucraina nu poate încheia un război cu Rusia din cauză că este nevoie de două părți ca să fie încheiat conflictul, așa și în Republica Moldova. Republica Moldova cred că este destul de transparentă, clară, sinceră atunci când spune că vrea ca problema transnistreană să fie rezolvată, ținând cont de acele norme care sunt prevăzute în Constituția Republicii Moldova.
Republica Moldova nu poate încheia un conflict pe care nu l-a început...
Din păcate, nu avem același interes de cealaltă parte, vorbesc de Rusia, nici în Republica Moldova, nici în Ucraina, nici în Georgia. Timpul, bineînțeles, are un impact asupra la ceea ce se întâmplă în regiune. Eu cred că următorii 4 ani, dacă va exista dorință și la Kiev, și la Chișinău, condițiile pentru rezolvarea acestui conflict se pot îmbunătăți, dar importantă rămâne poziția Rusiei, pentru că conflictul nu se poate rezolva dacă cealaltă parte nu-și dorește acest lucru.”
Europa Liberă: Și pe final, pentru că tot mai multe voci din mediul de experți, din care faceți parte și Dvs., sugerează că, înainte de votul din 15 noiembrie, multă lume își pune întrebarea privind alegerea care trebuie făcută spre Uniunea Europeană prin voință politică fermă și reforme adevărate sau Uniunea Euroasiatică, care, deocamdată, nu este de înțeles ce reprezintă, chiar credeți că în al doilea tur se alege între Est și Vest?
Leonid Litra: „Nu cred că este neapărat o alegere geopolitică în al doilea tur. În această campanie au dominat foarte multe subiecte care țin de agenda internă a Republicii Moldova, sunt subiecte și de ordin socio-economic, și lupta cu corupția, și identificarea celor care în ultimii ani au depus efort ca să slăbească Republica Moldova. Eu cred că problemele oamenilor sunt acum mult mai presus decât noțiuni care cumva sunt abstracte pentru o mare parte din populație legate de vectorul extern. Vectorul extern apare foarte clar și este definit foarte clar în funcție de reformele care se fac și în funcție de atitudinea politicului care este în interior, în țară. Republica Moldova are nevoie de o relansare politică, de o înnoire a clasei politice și mă refer nu doar la alegerile prezidențiale, ci și la alegerile parlamentare. Să vedem după turul doi, s-ar putea să avem condiții pentru ca acest lucru să se întâmple, dar totul va fi decis de fiecare dintre noi, cei care vom merge la vot și eu chiar îndemn toată lumea să participe, pentru că cei care nu participă cred că au un drept mai redus de a se văicăra în următorii patru ani.”
