Igor Dodon consideră că declaraţia şefului spionajului extern al Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, precum că SUA vor să organizeze „o revoluţie colorată” la Chişinău dacă acesta mai obţine un mandat, este un răspuns al Moscovei la unele intenţii presupuse ale Wahington-ului de a destabiliza situaţia politică de la Chişinău. În acest sens, el s-a adresat cu un mesaj către SUA şi Rusia, în care solicită ca cele două puteri să nu se implice în treburile interne ale R. Moldova. Într-un interviu acordat Europei Libere, Iulian Fota, șeful Institutului Diplomatic Român și fost consilier prezidențial, vorbeşte despre posibile interese geopolitice ale marilor puteri şi impactul lor asupra alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie.
Europa Liberă: Când și cum se intersectează interesele marilor puteri aici, în zona unde se află Republica Moldova?
Iulian Fota: „Întotdeauna s-au intersectat interesele marilor puteri în zona asta. Din păcate, în ultimii ani competiția geopolitică s-a intensificat în special din cauza țărilor revizioniste, țărilor nemulțumite de modul în care ordinea sa liberală pe ele le dezavantaja și exemplul pe care îl dau și la facultate cel mai des este anul 2008. Începând cu 2008, cu războiul pe care Rusia l-a făcut împotriva Georgiei, pentru mine acela a fost semnalul că, din punct de vedere geopolitic, Rusia nu e mulțumită de ce se întâmplă și contestă ordinea, inclusiv prin mijloace militare și de atunci au tot urmat războiul împotriva Ucrainei, anexarea ilegală a Crimeii, anexarea de facto a mării Azov. Competiția geopolitică, din păcate, s-a relansat din cauza faptului că asta a urmărit și asta a vrut Rusia și e firesc de partea cealaltă și Occidentul să trebuiască să ia în calcul această nouă realitate și să se adapteze la ea, dovadă toate deciziile astea pe care NATO le-a luat în ultimii ani.
De aici încolo, dacă competiția asta radiază și asupra unor spații care sunt așa, între Est și Vest, cum e Republica Moldova, e de discutat. Însă știți ce vreau să spun? Eu cred că dl Narîșkin ori chiar nu înțelege, ori se face că nu înțelege ce se întâmplă în momentul acesta, hai să zic așa, în fosta URSS și chiar dincolo de ea, oamenii au căpătat ușor-ușor, prin acces la informație, prin televiziune, prin educație – conștiință. Dl Narîșkin nu cred că poate să pună tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, tot ceea ce se întâmplă în Belarus, tot ceea ce se întâmplă în Kârgâzstan, tot ceea ce se întâmplă în alte părți ale fostei Uniuni Sovietice, inclusiv în Rusia, apropo de estul Rusiei, pe seama Occidentului, pentru că Occidentul nu-i atât de puternic și de potent și nu-și propune, nici n-are nevoie să facă așa ceva. Problema e că oamenii din ce în ce mai mult văd, înțeleg, pricep minciuna, își dau seama și fac o serie întreagă de comparații și își trag propriile concluzii, au propria căutare a adevărului și, la un moment dat, când se simt nedreptățiți, mințiți, când își dau seama că conducătorii își bat joc de ei – oamenii din ce în ce mai des pun piciorul în prag, se revoltă și protestează. Deci, eu cred că problema nu e în Occident și nici în faimoasele și vestitele, o fază demult depășită, trecută a revoluțiilor oranj, pur și simplu, elita conducătoare din Rusia nu vrea să accepte și să înțeleagă că oamenii gândesc cu capul lor, că au devenit din ce în ce mai independenți, că sunt din ce în ce mai rețelizați, conectați și se influențează unii pe alții. Și în definitiv, atunci când vor o viață mai bună au căpătat curajul să și spună chestia asta.”
Europa Liberă: Am să suprapun declarațiile lui Serghei Narîșkin și ale lui Serghei Lavrov care spun că Occidentul ar pregăti o „revoluție colorată” în Republica Moldova și declarațiile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care a declarat că el contează pe faptul că poporul Moldovei va aprecia la apropiatele alegeri prezidențiale eforturile președintelui Igor Dodon de apropiere de Federația Rusă. Cum se împacă aceste declarații?
Iulian Fota: „Declarația președintelui Putin este de bun-simț, acolo e vorba de opțiune politică. Președintele Putin în mod corect speră că poporul din Republica Moldova va face o opțiune politică conformă cu interesele Rusiei, aici n-am nimic de comentat. Ca în orice competiție politică internă sunt și opțiuni de politică externă, nu? Doar ce ne-am uitat la dezbaterea Trump cu Biden să vedem un pic cum vrea fiecare să-și formuleze politica externă în următorii patru ani. Deci, în ceea ce spune președintele Putin, OK, e o competiție deschisă, problema este să fie evident corectă competiția și evident în final, dacă rezultatul nu e cel dorit de tine, să fie în aceeași măsură acceptat, asta ar fi poate de discutat aici. În ceea ce îi privește pe ceilalți doi, afirmațiile astea fără niciun fel de susținere, suntem în epocă de fake news, de manipulare, de post-truth, adică pentru mine nu au nicio valoare. Afirmațiile care nu au și un element de susținere, o dovadă, ceva concret acolo cât de cât ca să înțeleg despre ce e vorba, vă spun, pentru mine n-au niciun fel de valoare, adică nu mai sunt de luat în calcul, pentru că nu sunt utile, n-ai ce face cu ele.”
Europa Liberă: Nu a întârziat o reacție din partea actualului președinte, Igor Dodon, care a spus că nu ar trebui disputele geopolitice dintre SUA și Rusia în privința Republicii Moldova să aibă loc în această perioadă când e campanie electorală.
Iulian Fota: „Dar nu e vorba de o dispută geopolitică, președintele Dodon se face că nu înțelege. Președintele Dodon are în fața sa un popor nemulțumit de modul în care conduce, are în fața sa un popor, cel puțin într-o anumită măsură, că rămâne să vedem la alegeri de fapt procentele, are în fața sa oameni, cetățeni de-ai domniei sale, nemulțumiți de faptul că dl Dodon nu e capabil să respecte integritatea teritorială și suveranitatea propriei țări, dl Dodon are în față cetățeni care sunt nemulțumiți de faptul că îl văd o anexă a lumii interlope și că știm foarte bine conexiunile dânsului ș.a.m.d. Adică, eu nu cred că... Iarăși, aici este un discurs foarte abil de a da vina pe altcineva când, de fapt, problema e mult mai complicată și trebuie abordată frontal. Și în Republica Moldova, ca și în Belarus, ca și prin alte părți ale fostei Uniuni Sovietice, ca și în Rusia, cetățeanul nu mai e dispus să înghită minciuna care vine de la oficial, cetățeanul nu mai e dispus să facă pe prostul și să se facă că nu pricepe.
Nu suntem în Uniunea Sovietică ca oamenii să nu aibă curaj să ridice vocea sau să pună întrebări, suntem totuși la 30 de ani, aproape 30 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, oamenii au curajul să se uite în ochii conducătorului și să-l întrebe: cucoane, ce faci cu țara noastră? Adică de ce trăim mai prost ca balticii, care erau la același nivel cu noi acum 30 de ani? De ce trăim mai prost? În Republica Moldova se trăiește mai prost și decât în Belarus, fie vorba între noi, adică Belarusul măcar a avut o brumă de mai bună administrare în treburile țării comparativ cu mulți dintre conducătorii de la Chișinău. Deci, nu Occidentul este problema dlui Dodon, cum nu Occidentul este problema dlui Putin, propriii cetățeni sunt problema și a dlui Dodon, și a dlui Putin, și a dlui Lukașenka. Asta nu o să se rezolve blamând Occidentul și inventând tot felul de acțiuni false pentru ca să iasă mai frumos seara la emisiunea de știri cu socoteala realizatorilor și a celor care încearcă să vopsească gardul, știți proverbul.”
Europa Liberă: Cum ați descrie imaginea Republicii Moldova actualmente pe plan extern?
Iulian Fota: „Republica Moldova este un stat prăbușit, în primul rând, e un stat capturat de o elită care nu are niciun fel de dorință de a avea și interesul public în atenție. Republica Moldova este o țară capturată de o mână de vorbitori și de rusă, și de moldovenească, și de românească, și de ce vreți, că, din păcate, astfel de personaje găsim și pe o parte, și pe alta. Și efectiv este o țară care își pune în pericol însăși statalitatea, că mie uneori îmi vine și greu să vorbesc de Republica Moldova ca țară, aproape că aș defini-o ca un teritoriu, pentru că conștiința statalității, cel puțin la elita conducătoare, este din ce în ce mai subțire și din ce în ce mai străvezie. Și pot să dau exemple și din partea cealaltă, că uitați-vă ce situație absolut tristă, deci sunt oameni care clamează că sunt unioniști și ăia sunt împărțiți în vreo trei partide, adică vă dați seama ce situație de tot hazul – ai o parte din populația Republicii Moldova care se declară de origine română și clamează ca și obiectiv politic Unirea și ei nu sunt în stare să se adune unii cu alții spre același obiectiv politic pe care îl clamează toți.
Deci, efectiv în momentul acesta eu cred că Republica Moldova devine atât de particulară în toate aceste aspecte politice și sociale, încât nici nu mai știi în ce categorie de țări să o încadrezi. Și uitați-vă ce antiteză se dezvoltă între Republica Moldova și Ucraina sau Georgia. Georgia și Ucraina sunt două țări care și-au regăsit statalitatea, care-și apără statalitatea, care luptă pentru statalitatea lor și liderii ușor-ușor, și acolo cu niște erori și greșeli în trecut, s-au aliniat pe o atitudine relativ majoritară, care presupune inclusiv apropierea de Occident, iar în Republica Moldova nici nu știi cum să încadrezi și să descrii situația de acolo.”
Europa Liberă: Ce povară politică cade pe umerii celui care va ajunge la cârma Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că mandatul îl obține un politician cu viziuni pro-ruse sau, invers, dacă acest mandat e câștigat de un politician cu viziuni pro-occidentale?
Republica Moldova în continuare pare cea mai artificială construcție dintre toate
Iulian Fota: „După 30 de ani de la câștigarea independenței, Republica Moldova încă nu-și merită titulatura de stat. Dacă toți ceilalți au reușit să-și consolideze mai bine sau mai rău statalitatea, și uitați-vă la baltici ce statalitate splendidă au și cum se dezvoltă economic; uitați-vă cu câtă demnitate, în ciuda unor greșeli din trecut, totuși georgienii și ucrainenii, repet, își apără țara. Și din zona Asiei Centrale s-au făcut pași înainte. E adevărat, nu uniform și nu la fel de mult ca peste tot, dar și acolo parcă statele au reușit să-și mai consolideze statalitatea cât de cât. Republica Moldova în continuare pare cea mai artificială construcție dintre toate, pentru că elita conducătoare și aici, din păcate, vina aceasta o poartă și vorbitorii de limbă română, și vorbitorii de limbă rusă, nu e capabilă să pună interesele colective sau interesul public deasupra intereselor individuale. Deci, asta este povara acelui care va prelua Republica Moldova, va trebui să garanteze statalitatea unui stat și dacă e Dodon – asta mi se pare cel mai greu de obținut când el e primul care neagă statalitatea, integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. El e primul care se anexează, ca să zic așa, unor cercuri de interese străine și pe față, și acum lucrurile îs mai mult decât evidente, plus că are o populație care merită să trăiască mai bine, trebuie să treacă iarna, are nevoie de căldură, are nevoie de salarii, are nevoie de medicamente, suntem în perioadă de COVID și COVID-ul acesta încă mai durează, nu trece. Deci, efectiv sarcina conducătorului Republicii Moldova va fi monumentală și nu va putea să și-o asume și să și-o ducă la capăt cu bine fără aliați, fără prieteni, ori la capitolul cine e, frate, prietenul Moldovei în momentul acesta ca să ajute țara asta să supraviețuiască? Eu cred că dinspre Vest se mai poate da răspunsul acesta, dinspre Est nu văd Moldova să aibă prea mulți prieteni pe acolo, are dl Dodon prieteni, dar nu Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât de mult va conta pentru Republica Moldova o relație bună cu vecinii, statele vecine - România și Ucraina?
Iulian Fota: „Toate statele vecine sunt în continuare interesate și doresc să întindă mâna Republicii Moldova. Și nu e numai România sau numai Ucraina, avem și Polonia, avem și Ungaria, și state care nu sunt la granița cu Republica Moldova sunt doritoare să ajute Republica Moldova ca Bulgaria sau Slovacia. Problema este că de multe ori nu înțelegi ce fel de ajutor vrea Republica Moldova, pentru că ajutoare importante sunt irosite, oportunități importante sunt pur și simplu anulate prin gesturi de-astea politice gratuite care denotă lipsă de respect pentru interesul public și doar o preocupare pentru interesele personale. Știți foarte bine că Uniunea Europeană la un moment dat, mirată de iresponsabilitatea și de minciuna continuă venite dinspre Chișinău, a pus în discuție toate acele ajutoare și le condiționează și pe bună dreptate e bine ce face, le condiționează totuși de niște mecanisme de reformă care să aibă măcar o funcționare minimală dacă nu una satisfăcătoare, mai ales că reformele alea sunt cerute nu pentru binele Uniunii Europene care se descurcă și singură, ci, în primul rând, pentru binele populației de acolo.”
