La Chișinău are loc în premieră un festival de filme documentare premiate la renumitul Festival Millenium de la Bruxelles. Lansat în 2009, acest Festival vine să pună în valoare pelicule ce abordează subiecte legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Începând de miercuri şi până diseară sunt proiectate şase filme selectate pe sprânceană, filme ce abordează probleme globale ale omenirii cum ar fi migrația, refugiați, deţinuţi, conflicte, ecologie. Începând de miercuri şi până diseară sunt proiectate şase filme selectate pe sprânceană, filme ce abordează probleme globale ale omenirii cum ar fi migrația, refugiați, deţinuţi, conflicte, ecologie. Detalii în interviul cu una dintre organizatoare, Leontina Vatamanu, directorul artistic al Festivalului Internațional de Film Documentar „Cronograf”.
Leontina Vatamanu: „Festivalul Internaţional de Film Documentar Millenium de la Bruxelles este unul dintre cele mai bine cotate din spaţiu european. El a fost lansat în 2009. Specificul său este că promovează filme de impact social care abordează probleme globale sau sunt conectate la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Sunt documentare cu atitudine. E vorba despre un cinema angajat. De aceea am considerat că este util şi frumos să aducem cele mai bune filme, care au participat la acest Festival, la Chişinău. Am reuşit să stabilim nişte legături de prietenie. Acest schimb cultural a fost uşor de realizat mai ales că am avut şi sprijinul ONU.”
Europa Liberă: Presupunem că a fost dificil să selectați doar şase documentare. Cum găsiți echilibrul între ce v-ați dori să includeți în programul festivalului și ce puteți aduce, atât din punct de vedere tehnic, dar mai ales financiar?
Leontina Vatamanu: „Noi am selectat aceste filme dintr-un număr de 20 pe care ni le-au propus organizatorii Festivalului. Le-am selectat pe cale care ar reprezenta interes pentru publicul nostru, dar nu doar. Am fi
Ne vizează în mod direct problemele ecologice, cele geopolitice şi fenomenele sociale precum migraţia, refugiaţii, sclavia modernă...
vrut să facem pe publicul moldovean să deschidă noi orizonturi spre lumea în care trăim. Trebuie să conștientizăm că facem şi noi parte din ea şi ne vizează în mod direct problemele ecologice, cele geopolitice şi fenomenele sociale precum migraţia, refugiaţii, sclavia modernă. Trebuie şi noi să ştim ce se întâmplă pe mapamond şi să avem şi noi o atitudine faţă de aceste fenomene.”
Europa Liberă: Aceste filmele, cum spuneaţi, au nişte teme globale: migrație, refugiați, deţinuţi, conflicte, ecologie. Nu aveţi impresia că am fost bombardaţi cu aceste teme într-atât de mult timp încât mulţi nici nu mai reacţionează la ele?
Leontina Vatamanu: „Poate suntem bombardaţi cu noutăţi la televiziune, dar vreau să vă spun că aceste filme sunt selectate din mii de filme. La acest Festival e ca şi cum aţi veni la un restaurant select. Aveţi un meniu select aici. filmele au fost filtrate şi selectate aşa încât chiar să prezinte interes şi chiar să incite la discuţii. Eventual chiar să schimbe mentalităţi. Eu cred în această forţă a filmelor de a schimba mentalităţi, de a-i face pe oameni să-şi schimbe atitudinile sau cel puţin să descopere, să cunoască nişte lucruri noi să nu aibă prejudecăți referitor la ele. ”
Europa Liberă: Vorbim despre documentare. Are un documentar despre migraţie, de exemplu, un impact mai mare asupra cetăţeanului decât un film de ficţiune despre migraţie?
Leontina Vatamanu: „Sigur, documentarul este o felie din realitate şi cred că aici este secretul forţei lui. Ne prezintă nişte poveşti reale, cu oameni adevăraţi, cu emoţii reale. Documentarul te face să empatizezi cu personajele. Astfel cred că ajunge la inimile noastre mai uşor. Cred că aici este secretul puterii documentarului.
A propos de migraţie, joi seara a fost un film despre o familie din Honduras a căror mamă este plecată şi a fost luată prizonieră şi închisă la închisoare. E o familie în care doi adolescenţi îşi cresc fraţii mai mici. Când am văzut acest film am făcut legătura cu miile de cazuri din R. Moldova unde părinţii sunt plecaţi să câştige o bucată de pâine undeva peste hotare, iar fraţii mai mare îşi cresc fraţii mai mici. Avem aceste statistici, poate ne dor undeva, ne ating, dar când vedem un astfel de film şi intrăm în viaţa lor, stăm în casa lor, alături de ei pe parcursul unei ore şi ceva îi înţelegem mult mai bine şi nu putem rămâne indiferenţi faţă de ceea ce li se întâmplă. Care sunt următorii paşi după ce vezi un film? Ce ai putea tu să faci să schimbi lumea spre bine? Ţine de conștiința fiecăruia.”
Europa Liberă: Aţi remarcat un interes mai mare a publicului de aici pentru filme documentare în ultimii ani?
Leontina Vatamanu: „Organizăm Festivalul Internaţional de Film Documentar „Cronograf” din 2001. Cred că unul dintre obiectivele noastre la începuturi a fost atins, cel de cultivare a gustului pentru documentar la publicul local. noi am început cu 20 de oameni în sală. Pe parcurs observ că la „Cronograf” vine un public din ce în ce mai numeros. M-am bucurat şi aseară să văd o sală plină. Am văzut şi tineri interesaţi.
Sper că totuşi avem oameni care gustă din documentar şi care dincolo de a avea plăcerea de a viziona aceste filme le şi mai discută. Încercăm să-i provocăm pe oameni să şi scrie despre filme. În acest context am iniţiat şi un concurs pe pagina de Facebook a evenimentului unde oamenii pot posta comentarii, iar cele mai interesate vor fi premiate.”
Europa Liberă: Ce pot vedea spectatorii la acest festival și nu pot vedea acasă, pe internet?
Leontina Vatamanu: „Sunt şase filme documentare alese dintr-un amalgam de zeci de filme premiate la acest Festival Millenium care este în buricul Europei, la Bruxelles. Sunt filme care circulă pe la festivaluri, deci există şi în lumea filmului nişte reguli. Distribuitorii nu prea pun filmele acestea pe Internet decât după ce îşi consumă cumva viaţa sau noutate, nu pot să spun actualitatea pentru că ele rămân actuale mai mult timp. Nu se prea pot găsi pe Internet decât poate cu plată pe anumite site-uri. Aici am încercat să le aducem noi aşa într-o doză concentrată la Chişinău pe parcursul acestor zile. Filmele sunt subtitrate în limba română. Din păcate pot fi văzute doar o singură dată. E o singură proiecţie pentru fiecare film. Este o ocazie rară de care ar trebui oamenii să beneficieze, să-şi găsească timp şi să vină să le vadă.”
Europa Liberă: Contează şi experiența vizionării în sală, la marele ecran?
Leontina Vatamanu: „Absolut. Este altă percepţie şi filmul curge altfel. Îmi amintesc cum filmul eu „Te iubesc, Ion şi Doina” l-am remontat după ce l-am văzut pe marele ecran. Marele ecran este o altă albie. Filmele bune, filmele de forţă trebuie văzute pe marele ecran.”
Europa Liberă: În ultimii ani avem tot mai multe şi mai diverse festivaluri de film. Cum se face ca avem festivaluri, dar nu avem cinematografe moderne, în provincie acestea lipsesc cu desăvârșire, dar şi în capitală au rămas doar câteva?
Leontina Vatamanu: „Iată ne-ați pus sare pe rană. Într-adevăr este o mare problemă unde să proiecteze aceste filme ca spectatorul să se poată bucura de calitatea lor. Nu mai avem cinematografe în general, nu mai vorbesc de cele dotate tehnic. Regizorii știu ce înseamnă să faci color correction la fiecare cadru, iar pe marele ecran să nu să se sesizeze acest lucru. Asta este una din marele probleme ale Chișinăului
Suferim pentru că nu găsim spațiul adecvat unde să proiectăm filmele...
și ale Moldovei în întregime faptul că au dispărut cinematografele, că au fost scoase la privatizare, cineva le-a cumpărat şi le-au transformat fie în case de nunți sau în altceva, au altă destinație deja. Noi cei care facem filme acum suferim pentru că nu găsim spațiul adecvat unde să le proiectăm. Cinematograful Odeon a rămas unicul unde mai au loc astfel de evenimente și e mare păcat.”
Europa Liberă: Trebuie să vă mai pun o întrebare poate şi mai incomodă ca precedenta - la acest festival ca şi la altele intrarea este liberă. Ce ar fi dacă s-ar intra cu bilete care ar avea un anume preţ, ar mai fi atât de frecventate aceste evenimente?
Leontina Vatamanu: „Este paradoxal că lumea cumva nu se grăbește la asemenea evenimente chiar dacă intrarea este liberă. În acelaşi timp, spre seara sala este plină. Probabil e şi mijlocul săptămânii şi oamenii sunt mai ocupaţi ne străduim să punem fie preţuri simbolice, fie să
Scopul nostru nu este unul comercial e unul mai curând social, intelectual...
optăm pentru intrarea liberă ca oamenii să aibă acces la aceste filme. Filmele au o importanţă şi o conotație morală şi este bine să le vadă. Scopul nostru nu este unul comercial e unul mai curând social, intelectual. Din moment ce mai găsim încă posibilităţi de finanţare aşa încât să organizăm aceste evenimente, iar intrarea să rămână liberă ar fi păcat să nu vină lume şi să nu vadă aceste filme.”
