Datele prezentate de Departamentul pentru Cetățenie și Migrație al Letoniei relevă faptul că 1.167 de ruși se află în situația de a fi expulzați. Cei mai mulți dintre aceștia, mai exact 789 de persoane, au peste 60 de ani. Legislația letonă prevede că în cazul în care o persoană nu obține un permis de ședere sau o prelungire a termenului de ședere, aceasta poate fi expulzată în mod forțat în termen de 30 de zile de la emiterea ordinului de deportare din țară.
Anterior, numărul prezentat de autorități era de 1213 etnici ruși, însă el a scăzut după ce 46 de cetățeni ruși au părăsit Letonia în ultima perioadă, transmite Current Time, televiziunea de limbă rusă a RFE/RL.
Pe de altă parte, peste 1300 de ruși, care au depășit termenul de ședere în țară, au aplicat deja pentru a obține o prelungire a acestui termen.
Măsuri dure
Președinta Comisiei parlamentare pentru cetățenie, migrație și coeziune socială din legislativul de la Riga, Ingmārs Lidak, a declarat că șase mii de cetățeni ruși din Letonia vor primi scrisori din partea Departamentului pentru Cetățenie și Migrație, în care vor fi informați despre obligația de a părăsi țara.
Lidak a precizat că este vorba de cetățenii ruși care nu au aplicat pentru un permis de ședere și nici nu s-au înregistrat pentru a promova examenul de cunoaștere a limbii letone.
În septembrie 2023, Parlamentul de la Riga a extins pentru încă doi ani termenul limită pentru cetățenii ruși care doresc să aplice pentru a obține un permis de ședere. Noile prevederi se aplică în special rezidenților care au obținut cetățenia rusă după luna mai a anului 2003 și au încercat anterior să susțină examenul de cunoaștere a limbii letone, dar nu l-au promovat din diverse motive.
Solidaritate fără limite cu Ucraina
De la invazia Rusiei în Ucraina, autoritățile din Letonia au înăsprit legislația privind șederea în țară a cetățenilor ruși, în special a celor care au permis de rezidență permanentă. Măsuri similare au fost luate de către autoritățile din Estonia și Lituania. Printre noile condiții impuse etnicilor și cetățenilor ruși, alături de cunoașterea limbilor oficiale și deținerea rezidenței, a fost adăugată și exprimarea dezacordului față de agresiunea Rusiei în Ucraina.
Aceste decizii au fost criticate în repetate rânduri de Moscova, care a acuzat guvernele statelor baltice de „rusofobie” și „acțiuni neprietenoase”. Mai mult, Letonia, Estonia și Lituania au expulzat ambasadorii ruși și au adus relațiile diplomatice cu Moscova la cel mai redus nivel.
Țările baltice se numără printre statele membre NATO cu cele mai ferme poziții de sprijinire a Kievului, manifestate inclusiv prin trimiterea unor cantități mari de armament.
