Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Oficiul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii „Moldova-Proiect”, a semnat, pe 11 martie, un acord de colaborare pentru repararea celor șapte cămine.

Printre căminele care vor fi reabilitate se numără căminul nr. 2 al USM, situat pe strada Tighina 2, cu o capacitate de 172 de locuri, precum și căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, de pe strada Suceava 154/2, care dispune de 210 locuri. De asemenea, vor fi renovate căminele „Luceafărul” și „ABC” ale Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Anterior, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că prioritate în cazarea în aceste cămine vor avea studenții care urmează specializări cu profil pedagogic, inginerești, în tehnologii informaționale și medicină veterinară.

Potrivit autorităților din educație, în total, circa 730 de tineri din întreaga țară vor beneficia de cămine modernizate, adaptate standardelor europene.

• Te-ar putea interesa și: Cum vrea Ministerul Educației să păstreze 17.000 de tineri în universitățile din Moldova

Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului financiar al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei care a oferit R. Moldova circa 7 milioane de euro sub formă de grant și 20 milioane de euro ca împrumut.

De asemenea, vor fi acordate două granturi, în valoare totală de aproximativ 7 milioane de euro, care vor fi investite în măsuri de eficiență energetică.

Programul de reabilitare a căminelor face parte din proiectul de modernizare și internaționalizare a învățământului superior din R. Moldova, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială în perioada 2020-2025. Valoarea totală a proiectului depășește 35 milioane de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pentru s-au pronunțat 499 de europarlamentari din 660 prezenți. Mecanismul va intra oficial în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

„Votul istoric de astăzi, cu o majoritate clară, arată că suntem uniți la nivelul Parlamentului European în a sprijini și mai mult Republica Moldova în următoarea perioadă”, a declarat după vot europarlamentarul român Sigfried Mureșan, negociatorul-șef privind asistența acordată Chișinăului.

Autoritățile moldovene au salutat votul din Parlamentul European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova.

Premierul Dorin Recean a subliniat că cei 1,9 miliarde de euro vor finanța „proiecte mari cu beneficii importante”, cum ar fi 3.000 de km de drumuri reparate, 35 de școli model, dar și platforme industriale.

În esență, Mecanismul este un plan de creștere economică a R. Moldova, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului despre aderare la UE din octombrie 2024.

Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.

Mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja săptămâna trecută.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a aderat la Sistemul unic de plăți în euro

20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.

Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.

Din suma totală, 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.

Autoritățile moldovene au mulțumit pentru votul Parlamentului European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova. Premierul Dorin Recean a subliniat că banii europeni vor fi investiți în „proiecte mari, cu beneficii importante”, precum 3.000 km de drumuri reparate, 35 de școli-model, dar și platforme industriale.

Primii bani ajung la Chișinău în câteva săptămâni

Primele 300 de milioane din ajutor vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie, a promis la Chișinău președintele Consiliului European, Antonio Costa, care la începutul acestei luni a efectuat o vizită oficială în R. Moldova. El a anunțat că în cursul anului curent, UE va mai oferi suplimentar 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”.

Votarea pachetului de asistență pentru R. Moldova vine la o zi după vizita președintei Maia Sandu la Paris, unde în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, oficialii moldoveni și francezi au semnat câteva acorduri de colaborare, inclusiv un acord de împrumut prin care R. Moldova va primi un credit de 30 milioane de euro din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare Internațională destinat domeniului energetic.

Ceva mai devreme, în februarie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Chișinău o strategie cuprinzătoare pentru independența energetică a R. Moldova.

Embed Răspândește

Comisara pentru Extindere: „Viitorul european al R. Moldova nu trebuie să fie ținut ostatic de conflictul transnistrean”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:47 0:00

Unul dintre obiectivele noii strategii este decuplarea R. Moldova de aprovizionările nesigure cu energie din Rusia și integrarea deplină a acesteia pe piața energetică a UE. Strategia este răspunsul european la criza energetică provocată la începutul acestui an de Gazprom, care a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană, care evitat o criză umanitară cu suportul UE și a Chișinăului.

Documentul prevede că „sprijinul global” european pentru Republica Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro în 2025, dintre care 100 de milioane vor fi oferite până la jumătatea lunii aprilie, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News.

În orașul-port Jeddah de la Marea Roșie, în Arabia Saudită, jurnaliștii au fost lăsați să intre pentru scurt timp într-o încăpere în care o delegație ucraineană de rang înalt s-a întâlnit cu șeful diplomației SUA, pentru discuții privind încheierea celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a zâmbit pentru camerele de filmat și a ridicat degetul mare, sugerând că este optimist.

AP a relatat că de cealaltă parte a mesei, oficialii ucraineni, inclusiv miniștrii apărării și externelor, au așteptat „fără nici o expresie facială” începutul reuniunii, la un hotel de lux.

Consilierul prezidențial ucrainean Andri Iermak, participant la discuțiile de la Jeddah, a declarat reporterilor că cel mai important lucru era „cum să obținem o pace justă și durabilă în Ucraina”. El a declarat că garanțiile de securitate sunt importante pentru a împiedica Rusia să invadeze din nou în viitor.

SUA a spus mereu - pe un ton vehement la întâlnirea Zelenski-Trump din 28 februarie - că nu este dispusă să ofere garanții - cel mult să promită că va apăra investițiile sale economice în Ucraina, dacă vor prinde contur.

Între timp, la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Statele Unite vor informa Rusia cu privire la rezultatele discuțiilor de la Jeddah, ceea ce el a descris ca fiind „o practică normală”.

O șansă de redresare a relațiilor

Întâlnirea de la Jeddah, notează Associated Press, oferă oficialilor de la Kiev oportunitatea de a repara relațiile Ucrainei cu administrația Trump, după cearta fără precedent din timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 28 februarie.

În primul rând, scrie AP, Ucraina trebuie să convingă Washingtonul să pună capăt suspendării de către SUA a ajutorului militar și a unor schimburi de informații după „explozia” din Biroul Oval. Oficialii americani au declarat că dacă discuțiile de la Jeddah vor fi bune, asta ar putea însemna că suspendarea ar putea fi de scurtă durată.

Luni, oficiali ucraineni au declarat pentru Associated Press că vor propune o încetare a focului care să acopere Marea Neagră, ceea ce ar duce la o navigație mai sigură, dar ar aduce și încetarea loviturilor cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei. Altă propunere ar fi legată de eliberarea prizonierilor de război.

Cei doi înalți oficiali au declarat - citați tot de AP - că Kievul este, de asemenea, pregătit să semneze un acord cu Statele Unite privind accesul la mineralele Ucrainei - un acord pe care președintele american Donald Trump dorește mult să îl obțină.

În drum spre Jeddah, Rubio a declarat că delegația americană nu va propune nici o măsură specifică pentru a asigura încetarea conflictului, ci mai degrabă dorește să audă de la Ucraina ce ar fi dispusă să ia în considerare.

„Nu am de gând să pun nici o condiție cu privire la ceea ce trebuie să facă sau trebuie să facă”, a declarat Rubio reporterilor care îl însoțeau. „Cred că vrem să ascultăm pentru a vedea cât de departe sunt dispuși să meargă și apoi să comparăm asta cu ceea ce vor rușii și să vedem cât de departe suntem cu adevărat.”

Rubio a declarat că acordul privind pământurile rare și mineralele critice ar putea fi semnat în timpul reuniunii, dar a subliniat că nu este o condiție prealabilă pentru ca Statele Unite să continue discuțiile cu Ucraina sau cu rușii.

El a spus că ar fi mai logic să se ia ceva timp pentru a negocia detaliile exacte ale acordului, care este acum un memorandum de înțelegere general, care nu conține multe detalii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Duterte, în vârstă de 79 de ani, se confruntă cu acuzații de „crime împotriva umanității prin omor”, conform CPI. El a fost reținut la revenirea sa dintr-o scurtă vizită în Hong Kong. Într-un videoclip postat pe contul de pe rețele al fiicei sale, Duterte a pus sub semnul întrebării „baza legală” a detenției sale.

Reuters a relatat marți, citând surse de la CPI, că mandatul de arestare a fost emis pentru uciderea din ordinul lui Duterte a 43 de oameni între anii 2011-2019.

Avocatul Israelito Torreon din Filipine a anunțat că a contestat la Curtea Supremă arestarea fostului președinte, care a fost reținut alături de fostul șef al Poliției. El a cerut judecătorilor să ordone autorităților încetarea cooperării cu CPI, scrie Reuters.

CPI îl investighează pe Duterte din 2018 pentru „războiul său împotriva drogurilor”, care a dus la moartea a mii de oameni în perioada în care el a fost președinte al Filipinelor între 2016 și 2022 și, anterior, primar timp îndelungat al orașului Davao, din sudul țării. Multe dintre victime erau tineri săraci.

Associated Press a citat un fost ofițer de poliție din Davao, care a declarat că până la 10 mii de suspecți au fost uciși de poliție și de escadroanele morții civile în timpul campaniei brutale a lui Duterte.

Familiile victimelor și organizațiile pentru drepturile omului au salutat arestarea lui Duterte ca un moment istoric, Human Rights Watch descriind-o drept „un pas esențial pentru responsabilitate în Filipine.”

Organizația a cerut, de asemenea, guvernului să „îl predea rapid pe Duterte Curții Penale Internaționale.”

Duterte a retras Filipinele din CPI în 2019, dar instanța afirmă că are jurisdicție asupra presupuselor crime, comise înainte ca țara să părăsească tribunalul.

Duterte a fost primar al orașului Davao timp de 22 de ani, înainte de a câștiga președinția în 2016 cu promisiunea unui război împotriva traficului ilegal de droguri, care afecta profund țara.

El este cunoscut și pentru retorica sa populistă și ieșirile împotriva elitelor și a Occidentului, numindu-l pe președintele rus, Vladimir Putin, „idolul” său.

În timpul președinției sale, Duterte a orientat politica externă a țării către China, îndepărtându-se de vechiul aliat, Statele Unite.

Supranumit „Donald Trump al Estului”, Duterte rămâne popular în Filipine.

În ciuda problemelor sale de sănătate, Duterte s-a înregistrat în octombrie pentru a candida la funcția de primar al orașului Davao. Fiica și moștenitoarea sa politică, Sara Duterte, ocupă în prezent funcția de vicepreședintă a Filipinelor și este considerată o posibilă candidată la președinție în 2028.

Marți, Sara a scris pe rețele că tatăl ei este „dus cu forța” la Haga, pentru judecată și că „asta nu este justiție, ci persecuție politică”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul „condamnă ferm” așa-zisele proiecte de legi „ilegale” care încalcă standardele dreptului internațional și „au menirea de a leza și mai mult drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, au spus Europei Libere, pe 11 martie, reprezentanții Biroului politici de reintegrare al guvernului moldovean.

Cu o zi în urmă, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra faptului că de la începutul lunii martie, Tiraspolul intenționează să adopte mai multe legi „de inspirație rusească”.

Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat șase proiecte de lege similare cu cele adoptate în noiembrie 2024 de Duma de Stat din Federația Rusă, care a interzis „propaganda vieții fără copii”. Promo-Lex a semnalat că proiectele de lege nu definesc clar ce înseamnă „propaganda vieții fără copii”, ceea ce ar putea permite aplicarea lor arbitrară.

• Vezi și: Tiraspolul vrea să introducă sancțiuni pentru „propaganda vieții fără copii”, după modelul rusesc (Promo-Lex)

De exemplu, pentru „organizarea de acțiuni publice sau distribuirea de informații despre viața fără copii”, o persoană va putea fi amendată cu până la 1.600 de lei, iar dacă aceleași acțiuni sunt desfășurate de cetățeni străini, aceștia ar putea ajunge în „arest administrativ” de până la 15 zile.

Biroul Politici de Reintegrare a precizat că a sesizat „de urgență” partenerii internaționali ai R. Moldova, inclusiv Misiunea OSCE în Moldova, cu apelul de a utiliza „toate pârghiile disponibile” pentru a obține anularea acestor inițiative.

Misiunea OSCE în Moldova nu a răspuns imediat solicitării Europei Libere.

Nu este pentru prima dată când Tiraspolul încearcă să reproducă unele legi rusești ce limitează drepturile omului. În ianuarie 2024, autoritățile separatiste au anunțat că vor introduce sancțiuni împotriva „propagandei relațiilor sexuale netradiționale”, care par să copieze legea adoptată în 2013 în Federația Rusă.

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții cerute de Chișinău pentru asigurarea tranzitului de gaze spre regiunea transnistreană. În prezent, regiunea separatistă primește gaze de la firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

În particular, autoritățile moldovene au cerut celor separatiste să „elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze televiziunea publică moldovenească în grilă și să scoată posturile de control, instalate în 2022”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că autoritățile își doresc să extindă acest program în raioane pentru a oferi tinerilor cât mai multe posibilități de dezvoltare, să contribuie la orientarea lor profesională și să-i ajute să capete deprinderi de viață.

„Prin acest program ne dorim să extindem rețeaua centrelor de tineret și să ne asigurăm că serviciile oferite tinerilor în afara școlii sunt relevante și le oferă posibilitatea să își petreacă timpul în mod calitativ”, a spus ministrul în cadrul conferinței de lansare.

Din cele 4,5 milioane de lei oferite de autorități, 3 milioane de lei sunt destinați pentru dezvoltarea resurselor umane și pentru programe de instruire ale lucrătorilor de tineret. Alte 500 mii de lei vor fi alocați pentru îmbunătățirea infrastructurii centrelor, încă 500 mii pentru înființarea de centre noi și aceeași sumă pentru extinderea programelor oferite tinerilor.

Programele oferite sunt gratuite și sunt destinate tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Centrele de tineret existente pot aplica la aceste finanțări prin intermediul consiliilor raionale, care, la rândul lor, vor trebui să vină cu o contribuție financiară nespecificată, inclusiv pentru salarizarea angajaților.

• Vezi și: Granturi de peste jumătate de milion de lei pentru organizațiile de tineret

Nona Mihalcean este directoarea Centrului de Tineret din Bălți, care funcționează deja de 20 de ani. Ea spune că, în toți acești ani, Centrul a reușit să ghideze sute de tineri și să îi implice în diverse proiecte de mentorat și orientare în carieră.

„Un centru de tineret este o comunitate, o oportunitate de socializare pentru tineri. Îi ajutăm să se adapteze la viața de zi cu zi. Organizăm școli de vară, unde își pot găsi un mentor care să îi ajute să se integreze mai ușor în societate”, a precizat Nona Mihalcean.

Printre partenerii programului se numără Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) care, de asemenea, va contribui cu circa 1,6 milioane de dolari până în 2026.

Anul trecut, peste 30 de mii de tineri din R. Moldova au beneficiat de serviciile centrelor de tineret din țară.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zeci de drone au atacat Moscova și regiunea capitalei Rusiei. Clădiri rezidențiale au fost avariate. O persoană a murit și trei au fost rănite, potrivit Serviciului Ucrainean al RFE/RL.

În total, apărarea aeriană a Rusiei a distrus 337 de drone ucrainene peste noapte, a precizat marți ministerul rus al Apărării, scrie agenția de presă Reuters.

Ministerul mai susține, într-o postare pe Telegram, că 126 de drone au fost distruse deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina, în timp ce restul dronelor au fost doborâte peste alte opt regiuni rusești.

Atacul ucrainean, cel mai mare care vizează Moscova în ultimele luni, a avut loc în timp ce o delegație a Kievului urmează să se întâlnească cu șeful diplomației SUA, Marco Rubio, în Arabia Saudită, pentru discuții legate de oprirea războiului.

• Vezi și: Patru lucruri de urmărit la discuțiile SUA-Ucraina, din Arabia Saudită

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe canalul său de Telegram că forțele de apărare aeriană au distrus peste 60 de drone ucrainene care zburau spre Moscova.

Locuitorii Moscovei și din regiunea învecinată publică fotografii și videoclipuri cu clădirilor rezidențiale lovite de drone, notează RFE/RL.

Numeroase videoclipuri cu explozii în regiunea Moscovei sunt publicate pe canalele Telegram ucrainene.

Aeroporturile din Moscova, Jukovski și Domodedovo, au suspendat zborurile din cauza unui atac cu drone, a anunțat marți dimineață Agenția Federală de Transport Aerian.

Reprezentanții Căii Ferate din Moscova au anunțat că infrastructura feroviară a fost avariată la gara Domodedovo.

Lângă Moscova, locuitorii regiunii Riazan au relatat despre un atac cu drone asupra unui aerodrom militar.

Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a scris pe Telegram că apărarea aeriană „a rezolvat” raidul cu drone, nu au existat victime, iar clădirile rezidențiale și facilitățile de infrastructură socială nu au fost avariate.

Distrugerea a opt drone a fost anunțată și de autoritățile din regiunea Kaluga. Nu au existat victime.

Potrivit ministerului rus al Apărării, 337 de drone au fost doborâte deasupra teritoriului Federației Ruse peste noapte:

• 91 deasupra regiunii Moscova,
• 126 deasupra regiunii Kursk,
• 38 deasupra regiunii Briansk,
• 25 deasupra regiunii Belgorod,
• 22 deasupra regiunii Riazan,
• 10 deasupra teritoriului regiunii Kaluga,
• Au fost interceptate drone deasupra regiunilor Lipețk, Orel, Voronej și Nijni Novgorod.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la o conferință de presă comună după o întâlnire de lucru cu președinta moldoveană, pe 10 martie, liderul francez a denunțat tentativele rusești „tot mai neinhibate” de a destabiliza R. Moldova, vizând mai ales instituțiile ei democratice.

Liderul francez a spus că Franța „s-a mobilizat pe deplin alături de Ucraina”, dar că R. Moldova se află și ea, alături de alte țări, „în prima linie a amenințării” rusești.

„Am decis să ne întărim din nou cooperarea pentru a spori rezistența Moldovei în fața ingerințelor externe”, a spus Macron.

Între tentativele rusești de destabilizare, el a inclus și criza gazelor din regiunea transnistreană, spunând că a fost creată de Rusia, dar că UE a sprijinit financiar R. Moldova. Președintele francez a mai promis că „Franța și Europa vor rămâne mobilizate” pentru a o sprijini în problemele energetice „pe termen lung ”.

Maia Sandu s-a pronunțat pentru solidaritate europeană cu Ucraina, spunând că R. Moldova oferă și ea țării vecine sprijin în fața agresiunii rusești, inclusiv prin faptul că rămâne stabilă și orientată spre integrarea europeană.

În prezența celor doi președinți, oficial moldoveni și francezi au semnat câteva acorduri de colaborare, inclusiv un acord privind protecția socială și un acord de împrumut prin care R. Moldova va primi un credit din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare Internațională destinat domeniului energetic. A mai fost semnată o scrisoare de de intenție privind colaborarea împotriva dezinformării.

• _{Citește și: Liderii UE adoptă planuri de apărare noi și-i promit, cu o excepție, sprijin lui Zelenski}

Vizita președintei moldovene la Paris are loc la câteva zile după ce liderii europeni au aprobat la un summmit special creșterea cheltuielilor pentru apărare și au promis să sprijine mai departe Ucraina, în condițiile în care viitorul ajutorului SUA este incert.

Înainte de summitul european, la care s-au aprobat 800 de miliarde de euro pentru „reînarmarea” Europei, Emmanuel Macron a spus într-un discurs televizat că Rusia este o „amenințare” pentru toate țările din Europa și că propune, spre dezbateri, eventuala extindere a „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european.

Macron a spus printre altele, în chiar deschiderea discursului, că Rusia manipulează alegerile din România și R. Moldova.

R. Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, în perioada președinției franceze a UE, iar președintele Macron a sprijinit demersurile moldovene de integrare europeană.

Președintele francez a primit-o pe Maia Sandu la Paris și cu un an în urmă, pe 7 martie 2024, când a spus că Franța va continua să sprijine Moldova încă mai mult decât în trecut și a anunțat trimiterea unui atașat militar la Chișinău, într-o misiune permanentă. Cu câteva luni mai devreme, Franța furnizase Republicii Moldova un radar pentru monitorizarea spațiului aerian.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Mergem împreună până la capăt pentru aceleași valori: pace, democrație, libertate. Mulțumesc poporului român pentru tot ceea ce face, dar vă rog încă o dată, totul în liniște, totul în pace și în bună cunoaștere a realității faptul că nu trebuie să dăm naștere la violențe sau la alte forme de acest gen față de cum a fost ieri seară”, a spus Georgescu în primul său video postat pe rețele după ce Biroul Electoral Central (BEC) a decis ieri că nu va putea participa la alegerile din mai.

În același video, Georgescu, care nu are propriul partid, a spus că de organizarea „politică” a următoarelor acțiuni de vor ocupa liderii a două partide parlamentare ultranaționaliste, POT și AUR. Georgescu nu a precizat ce măsuri anume are în vedere.

BEC a explicat luni că a decis să-l scoată din cursă pe Georgescu pentru aceleași motive pentru care a anulat Curtea Constituțională (CC) alegerile din decembrie, al căror prim tur el l-a câștigat în mod neașteptat. CC a invocat atunci neclarități legate de finanțarea campaniei și imixtiunea posibilă a unei puteri străine, adică Rusia, care l-a propulsat inclusiv prin manipulări pe rețelele sociale.

Georgescu a contestat luni la CC excluderea sa din cursa pentru alegerile repetate, iar aceasta ar urma să dea o decizie definitivă cel mai târziu miercuri.

• Vezi și: Atmosferă tensionată în România după ce autoritățile au respins candidatura lui Georgescu

Liderul AUR, George Simion, un politician cu interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina, a spus după discuțiile de luni cu Georgescu că „nu avem mare încredere că CCR va face dreptate”.

Același Simion a părut să se dezică luni de propria sa declarație făcută duminică, anume că autorii deciziei BEC ar trebui „jupuiți în piața publică” - o afirmație care i-a făcut pe unii să reclame deschiderea unei anchete pentru incitare la ură împotriva fostului microbist „ultra”, ajuns politician.

Decizia BEC a fost condamnată nu doar de aliații români cu vederi de extremă dreapta ai lui Georgescu, dar și de unii din străinătate. Miliardarul Elon Musk, un personaj-cheie în noile structuri de putere de la Washington, a spus că decizia autorităților române este „nebună”.

Igor Dodon a condamnat la rândul lui interdicția anunțată la București, spunând într-o declarație citată de agenția rusă TASS că ar crea „un precendent” periculos și în perspectiva alegerilor parlamentare din R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR), o organizație cu sediul în Marea Britanie, a anunțat pe 8 martie că a identificat 745 de civili alawiți uciși în două zile de confruntări între forțele de securitate și combatanții loiali regimului înlăturat al lui Bashar al-Assad, în provincia Latakia. Aceste cifre nu au fost însă verificate în mod independent.

Președinția interimară a Siriei a anunțat că va crea „o comisie independentă” pentru a „investiga încălcările în privința civililor și identifica pe cei responsabili”, adăugând că vor fi trimiși în justiție, a scris AFP.

ONU, dar și statele occidentale, inclusiv SUA, au condamnat violențele și au cerut autorităților să ia măsuri pentru a le opri.

Reuters a citat surse diplomatice care au spus că SUA și Rusia au cerut Consiliului de Securitate să se reunească în spatele ușilor închise pe 10 martie pentru a discuta despre escaladarea violențelor.

Conform SOHR, bilanțul total al confruntărilor violente a crescut la peste 1.000 de morți, inclusiv cel puțin 125 de membri ai forțelor de securitate și 148 de susținători ai lui Assad.

• Vezi și: Liderii islamiști sirieni se distanțează de modelul de guvernare taliban

Organizația, care se bazează pe o largă rețea de surse pe întreg teritoriul Siriei, a precizat că majoritatea victimelor civile au fost împușcate de aproape de „forțele de securitate și grupuri aliate”.

Confruntările izbucnite pe 6 martie reprezintă cel mai grav episod de violență din țară după înlăturarea regimului lui Assad, aliat al Iranului și Rusiei, în decembrie.

Potrivit Reuters și Al-Jazeera, zeci de persoane, majoritatea femei, copii și vârstnici, s-au refugiat la baza militară rusă Khmeimim din zona rurală a provinciei Latakia. Autoritățile ruse nu au oferit până în acest moment niciun comentariu oficial.

Observatorul pentru Drepturile Omului a mai informat că electricitatea și apa potabilă au fost întrerupte în zone extinse din jurul orașului Latakia, regiune considerată bastionul minorității alawite din care făcea parte și Assad.

Ahmed Sharaa, actualul președinte interimar al Siriei, a lansat pe 9 martie un apel la pace, afirmând că țara trebuie „să păstreze unitatea națională și pacea internă”.

„Vom reuși să trăim împreună în această țară”, a spus Sharaa într-un discurs susținut într-o moschee din Damasc. Anterior, Sharaa îi acuzase pentru violențe pe cei pe care i-a numit „rămășițe” ale regimului Assad, însă nu a comentat acuzațiile că propriile forțe ar fi ucis civili.

Reuters a citat pe 9 martie o sursă siriană care a spus că ciocnirile au continuat peste noapte în mai multe orașe, unde grupuri înarmate au deschis focul asupra forțelor de securitate și au organizat ambuscade pe drumurile care duc spre principalele localități din zona de coastă.

În orașele Homs, Latakia și Tartus a fost impusă starea de asediu.

„Operațiune încheiată”

Pe 10 martie, ministerul sirian al Apărării a anunțat încheierea operațiunii sale militare pe coasta țării. „Forțele noastre au reușit să neutralizeze celulele de securitate și rămășițele regimului" într-o serie de orașe din provinciile Latakia și Tartus, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Hassan Abdul Ghani, adăugând că „după ce am realizat acest lucru, anunțăm încheierea operațiunii militare".

Analiștii afirmă că luptele ilustrează dificultățile cu care se confruntă Sharaa în eforturile sale de a menține controlul în Siria post-Assad – spre satisfacția Iranului, Israelului și chiar a extremiștilor Statului Islamic (IS).

Colin Clarke, director de politici și cercetare la Soufan Group, o firmă de consultanță în domeniul informațiilor cu sediul la New York, a declarat că evenimentele din Latakia reprezintă „pur și simplu un rezultat inevitabil” în orice context post-conflict.

Luptele din Latakia au izbucnit la circa o săptămână după ce șeful diplomației turce, Hakan Fidan, a cărui țară este unul din principalii aliați ai guvernării lui Sharaa, a avertizat Iranul să nu conteste noul guvern sirian prin sprijinirea grupurilor care i se opun.

Unii observatori au sugerat, de asemenea, că Teheranul ar putea încerca să sprijine Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, pentru a nu contesta doar autoritatea lui Sharaa, ci și influența tot mai mare a Turciei.

Comandatul SDF, Mazloum Abdi, a spus pentru Reuters pe 9 martie că facțiunile „sprijinite de Turcia și de extremiștii islamici” sunt principalii responsabili pentru recentele violențe din Latakia.

De la preluarea puterii de către rebeli, noul guvern s-a confruntat cu numeroase provocări în materie de securitate.

Grupări loiale fostului dictator Bashar al-Assad, care aparține comunității alawite, au atacat sporadic forțele de securitate ale noului guvern, în timp ce Statul Islamic rămâne activ în diferite regiuni din țară.

Între timp, forțele israeliene și-au extins controlul teritorial în sudul Siriei, existând informații că acestea sunt poziționate la aproximativ 20 de kilometri de capitală. Israelul a vizat obiective militare și cere demilitarizarea sudului Siriei.

„Statul Islamic este extrem de oportunist, așteptând momentul potrivit pentru a lovi. Israelul va profita și el de situație pentru a intensifica atacurile în sudul Siriei,” a spus Clarke.

„Este adevărat că Sharaa se luptă să mențină controlul, dar mare parte din aceste probleme sunt de așteptat,” a adăugat el.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat șase proiecte de lege similare cu cele adoptate în noiembrie 2024 de Duma de Stat din Federația Rusă, care a interzis „propaganda vieții fără copii”, în contextul declinului demografic.

Guvernul de la Chișinău nu a reacționat deocamdată la inițiativele anunțate de așa-zisele autorități de la Tiraspol.

Asociația Promo-Lex atrage atenția că proiectele de lege nu definesc clar ce înseamnă „propaganda vieții fără copii”, ceea ce ar putea permite aplicarea lor arbitrară. Aceste proiecte prevăd amenzi și, în unele cazuri, arest administrativ, o practică pe care organizația o consideră folosită abuziv în stânga Nistrului.

De exemplu, pentru „organizarea de acțiuni publice sau distribuirea de informații despre viața fără copii”, o persoană va putea fi amendată cu până la 1.600 de lei, iar o firmă – cu 4.000 lei, cu posibilitatea suspendării activității pentru trei luni.

Pentru așa-numita „propagandă a vieții fără copii” desfășurată prin intermediul mass-mediei sau al rețelelor sociale, amenzile variază între 1.600 lei și 5.700 lei, iar dacă aceleași acțiuni sunt desfășurate de cetățeni străini, aceștia ar putea ajunge în „arest administrativ” de până la 15 zile.

Promo-Lex a subliniat că introducerea celor șase legi va „restrânge libertatea de exprimare, dreptul la respectarea vieții private, precum și drepturile reproductive” în stânga Nistrului.

Asociația a cerut Chișinăului să depună eforturi pentru a asigura sistarea „imediată și necondiționată” a inițiativelor care încalcă drepturile omului în stânga Nistrului și informarea partenerilor de dezvoltare despre aceste acțiuni. Promo-LEX mai cere condiționarea anumitor ajutoare economice și comerciale, ori finanțări pentru regiunea transnistreană cu „garantarea și respectarea reală a drepturilor omului”.

Nu este pentru prima dată când Tiraspolul încearcă să reproducă unele legi rusești ce limitează drepturile omului. În ianuarie 2024, autoritățile separatiste au anunțat că vor introduce sancțiuni împotriva „propagandei relațiilor sexuale netradiționale”, care par să copieze legea adoptată în 2013 în Federația Rusă.

• Citește și: Tiraspolul anunță legislație anti-LGBT+ după model rusesc

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții înaintate de Uniunea Europeană pentru ca regiunea separatistă să primească 60 milioane de Euro pentru continuarea livrărilor de gaze în regiunea. UE și Chișinăul și-au asumat responsabilitatea pentru depășirea crizei de gaze din regiunea transnistreană după ce corporația rusă Gazprom a sistat livrările de gaze spre Tiraspol, pe 1 ianuarie 2025.

Tiraspolul a refuzat oferta europeană, acceptând în schimb să plătească Chișinăului pentru tranzitul de gaze livrat spre regiunea separatistă de firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

Tranzitul prin dreapta Nistrului de asemenea este condiționat printr-o serie de măsuri care prevăd respectarea drepturilor omului.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul vrea să fie eliberați toți deținuții din stânga Nistrului
  

În particular, autoritățile moldovene au cerut celor separatiste să „elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze televiziunea publică moldovenească în grilă și să scoată posturile de control, instalate în 2022”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Contoarele vor fi instalate pe parcursul acestui an la consumatorii din perimetrul rețelei de distribuție Centru-Sud de către Premier Energy Distribution și în zona de distribuție Nord de către RED Nord, a anunțat PNUD Moldova care sprijină proiectul-pilot de contorizare inteligentă pentru energia electrică desfășurat de Ministerul Energiei și finanțat de Italia.

Autoritățile au instalat, anul trecut, 3.000 de contoare inteligente, dar speră ca anul acesta să instaleze cel puțin 25.000, iar până în 2027 să doteze 60.000 de gospodării din R. Moldova cu contoare inteligente, ceea ce reprezintă 4,3% din totalul de 1,4 milioane de consumatori de electricitate.

Potrivit PNUD, în Uniunea Europeană peste jumătate din contoare sunt de tip inteligent, ceea ce a permis reducerea consumului comercial în rețea cu până la 15% și cu 5% a celui tehnic.

Locurile de consum a energiei electrice care urmează să fie dotate cu contoare inteligente sunt selectate în funcție de localizarea geografică, densitatea populației, nivelul de vulnerabilitate energetică, statutul socio-economic și disponibilitatea infrastructurii tehnice existente.

Ce sunt tarifele diferențiate?

La începutul acestui an, în R. Moldova au intrat în vigoare tarifele diferențiate pentru energia electrică, pentru consumatorii care au contoare configurate astfel încât să înregistreze consumul energiei electrice pe ore.

Consumatorii casnici ai „Premier Energy Distribution” vor plăti 3,31 lei per kWh în timpul nopții, adică după ora 23 și până la 7 dimineața, în vreme ce pe parcursul zilei, adică de la 7 dimineața și până la 23:00, vor achita 4,32 lei per kWh.

• Vezi și: Contoarele inteligente: Cât costă, unde se găsesc și când merită să ai unul

Consumatorii deserviți de FEE Nord au un tarif de 4,89 lei per kWh pe timp de zi și 3,90 lei per kWh pe timp de noapte. Cei care nu au contoare care citesc consumul energiei electrice pe ore vor achita prețul universal al energiei electrice de 4,10 lei pentru un kWh.

Contoarele inteligente măsoară consumul de energie electrică pe intervale de ore și transmit datele în timp real, automat, securizat și fără greșeli către distribuitorul de energie, fără a fi nevoie să fie citite fizic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 23:10

Mașina postului de televiziune DIGI24 a fost răsturnată de susținătorii lui Călin Georgescu.

Actualizare 23:00

Manifestanții au incendiat mobilierul stradal și au aruncat cu bucăți de caldarâm în jandarmi. Mai mulți protestatari au folosit chiar materiale pirotehnice, a transmis Jandarmeria București.

Instituția solicită ca persoanele de bună-credință să se delimiteze de grupurile violente și să meargă într-o altă zonă, unde nu se comit fapte antisociale.

Pentru a dispersa mulțimea violentă, jandarmii au folosit gradual pulverizatoare cu substanță iritant-lacrimogenă, doar împotriva persoanelor care comit violențe, spun forțele de ordine.

Actualizare 22:35

În motivarea deciziei, membrii Biroului Electoral Central explică de ce au respins candidatura lui Călin Georgescu. Potrivit BEC, candidatura sa nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, așa cum a stabilit Curtea Constituțională în decembrie 2024. În consecință, la reluarea procesului electoral, membrii BEC consideră că este inadmisibil să considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la Președinția României.

Embed Răspândește

Protest la București după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

• Auto
• 240p
• 360p
• 480p
• 720p
• 1080p

Nici o sursă media

0:00 3:10 0:00

• Auto
• 240p
• 360p
• 480p
• 720p
• 1080p

Știrea inițială

Patru din membrii Biroului Electoral Central de la București au votat pentru, iar 10 s-au exprimat contra candidaturii.

În fața sediului BEC s-a produs o busculadă creată de susținătorii lui Călin Georgescu și a fost nevoie de intervenția jandarmilor.

Cele patru voturi pentru candidatură la Călin Georgescu date în Biroul Electoral Central au venit de la reprezentanții partidelor AUR, SOS, POT și USR, a anunțat la Digi24, Marius Lulea, de la AUR.

Invitată într-o emisiune la televiziunea B1TV, Elena Lasconi, președinta Uniunii Salvați România (USR) a explicat de ce reprezentantul partidului pe care îl conduce a votat „pentru”.

„Reprezentantul USR în BEC a votat pentru candidatură, adică să candideze și democratic românii să-l voteze sau nu”, a precizat Lasconi.

Călin Georgescu poate contesta la Curtea Constituțională decizia BEC sau să își depună din nou dosarul de candidatură – depinde de situație”, a explicat pentru Europa Liberă, fostul judecător al Curții Constituționale (CCR), Augustin Zegrean.

„Dacă lipsește o semnătură de pe un document, aduce semnătura și redepune dosarul. Dacă este așa, atunci și BEC ar fi trebuit să fie mai indulgent și să amâne pronunțarea până la prezentarea documentului respectiv. După depunerea semnăturii, BEC se pronunță din nou.

O altă variantă ar fi să atace direct la CCR, dacă nu este vorba doar de o semnătură lipsă. Dar să vedem mai întâi motivele respingerii. Trebuie să vedem dacă nu sunt motive ce țin de nerespectarea Constituției”, explică procedura Augustin Zegrean.

• Vezi și: Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, în ziua când și CEDO îi spune „nu”

Călin Georgescu a avut o primă reacție pe X (Twitter), duminică seară: „O lovitură directă în inima democrației mondiale! Mai am un singur mesaj! Dacă democrația din România cade, întreaga lume democratică va cădea! Acesta este doar începutul. Este atât de simplu!”

„Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!”, a mai afirmat Georgescu.

Jandarmeria capitalei României a trimis un comunicat, după incidentele din fața sediului Biroului Electoral Central (BEC).

„Pe fondul unei decizii a Biroului Electoral Central, participanții la adunarea publică nedeclarată au forțat cordonul de jandarmi, cu scopul de a intra în sediul instituției.

În acest context, pentru aplanarea situației, jandarmii au folosit un pulverizator de mână cu substanță iritant-lacrimogenă”, se arată în comunicat.

La aceeași ședință, Biroul Electoral Central a validat candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai.

1.200 de contestații față de candidatura la Președinție a lui Călin Georgescu și aproximativ 300 de contestații care vizează candidatura lui Nicușor Dan au fost depuse până sâmbătă la ora 16:00 la Biroul Electoral Central, spun surse din instituție pentru Europa Liberă. Până duminică, numărul contestațiilor mai crescuse dar nu semnificativ, spun aceleași surse.

Ambii candidați și-au depus documentele vineri, pe 7 martie, iar BEC avea termen de validare 48 de ore.

Duminică, la prânz, BEC a înregistrat candidatura lui Crin Antonescu, din partea Alianței Electorale „România Înainte”.

Știre preluată parțial de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Armata rusă a încercat să recucerească orașul Sudja, aflat sub control ucrainean, în regiunea Kursk din vestul Rusiei, trimițând soldați printr-o conductă de gaz, au anunțat autoritățile militare ucrainene.

Statul major ucrainean a declarat sâmbătă seara că forțele ruse au fost „descoperite la timp” de o echipă de recunoaștere aeriană și respinse cu rachete, artilerie și drone.

Această informație nu a putut fi verificată în mod independent. Bloguri militare ruse raportaseră anterior atacul eșuat asupra Sudja.

Conducta folosită ar fi fost parte a unui sistem care furniza gaz rusesc către Europa până la începutul acestui an. Țevile au un diametru de 1,4 metri.

Ucraina se apără de invazia totală a Rusiei de trei ani. Vara trecută, forțele ucrainene au cucerit părți din regiunea Kursk într-un contraatac surpriză. În ultimele luni, însă, luptele intense le-au împins înapoi.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski ar fi dispus să schimbe teritoriul ocupat în Kursk cu zone cucerite de ruși. Kremlinul spune „nu”

Trupele ucrainene din regiune se confruntă cu dificultăți tot mai mari, posibil din cauza opririi furnizării de informații de către SUA, inclusiv a imaginilor de pe sateliți.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a numit ofensiva din Kursk un atu important în eventualele negocieri cu Moscova.

Forțele ruse continuă să ocupe aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei.

Sursa: Reuters. Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima femeie-președintă a R. Moldova, Maia Sandu, a felicitat moldovencele cu prilejul zilei în care se celebrează „curajul, determinarea și puterea femeilor”.

„Zi de zi, femeile din Moldova demonstrează că pot reuși în orice domeniu – educație, sănătate, afaceri, știință, politică sau sport. Ele cresc generații, dezvoltă comunități și inspiră prin tot ceea ce fac. Când femeile reușesc, întreaga societate devine mai puternică”, se arată în mesajul șefei statului.

„Din numele tuturor bărbaților”, primarul Chișinăului Ion Ceban a felicitat femeile - „cele care dau viață și care reușesc să îmbine perfect rolurile de acasă și la serviciu”. Edilul capitalei spune că femeile „reușesc să facă totul concomitent cu o energie și o frumusețe deosebită”.

La rândul său, premierul Dorin Recean a transmis un mesaj prin care a încurajat femeile „să acționeze și să își atingă potențialul maxim în orice domeniu”. Șeful guvernului spune că „femeile nu au nevoie de permisiunea nimănui” pentru a fi ce-și doresc, dar au nevoie de „o societate în care să se simtă în siguranță”.

Pentru președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernare (PAS), 8 martie este „despre siguranță, respect și drepturi”. Potrivit lui, membrii Legislativului muncesc pentru „egalitatea de gen și protejarea drepturilor femeilor”.

Ex-președinte al R. Moldova și liderul principalului partid de opoziție (PSRM), Igor Dodon, a urat femeilor „să strălucească de frumusețe, gingășie și bunătate”, dar și să aibă parte de „dragostea și aprecierea bărbaților”.

• Te-ar putea interesa și: Profilul femeilor din R. Moldova: Trăiesc mai mult, învață mai mult, dar câștigă mai puțin

Expertă în politici publice de gen, Alina Andronache, a spus Europei Libere că în acest an discursurile politicienilor s-au schimbat. „Progresul este unul remarcabil. Nu la toți, însă. Mulți încă perpetuează stereotipurile legate de rolul femeii în societate, în viața publică și privată”, a conchis experta.

Potrivit ei, în anii precedenți discursurile erau numai despre „ființe gingașe și sensibile”, iar acum mesajele sunt legate de adevărata simbolistică a acestei zile, adică de „drepturile femeilor și inegalități”. Alina Andronache a sugerat politicienilor să nu se promoveze astfel de discursuri doar în ziua de 8 martie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Organizatorii spun că pledează pentru ca elevilor să li se predea lecții de educație sexuală, în care să le fie explicat ce înseamnă relații sănătoase, identitate de gen, sănătatea reproductivă și cum pot fi prevenite infecțiile cu transmitere sexuală.

Participanții la marș merg prin centrul Chișinăului cu pancarte inscripționate cu slogane precum „Bătaia nu este ruptă din rai”, „Cea mai mică lovitură nu e dragoste e ură” și „Noi suntem vrăjitoarele pe care nu le-ați putut arde”.

Aceștia fac popasuri în fața mai multor instituții publice - inclusiv Primăria, Guvernul și Președinția - care se află de-a lungul traseului manifestației, care a început în fața centrului comercial „Unic” și are ca punct final Parcul Dendrariu.

• Silvia Rotaru
• Veaceslav Ceban

Câteva sute de oameni au mers prin centrul capitalei la marșul feminist cu genericul „Educația sexuală e vitală, nu opțională”, organizat de Ziua Internațională a Femeii. Manifestanții au cerut introducerea obiectului de educație sexuală în școli.

Într-un comunicat difuzat înaintea marșului, organizatorii au cerut să fie creat un grup de lucru pentru dezvoltarea curriculumului la disciplina educație sexuală, din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, ai Ministerului Sănătății, dar și psihologi, cadre didactice și elevi.

„Educația sexuală nu este despre sex, e despre siguranța fetelor și femeilor, băieților și bărbaților, este despre libertatea să facem alegeri cu responsabilitate”, au spus aceștia.

Marșul feminist se desfășoară de peste zece ani în capitală și este organizat de mai multe ONG-uri care apără drepturile femeilor. Anul precedent, participanții au pledat împotriva violenței sexuale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În urma atacului, au fost ucise 11 persoane și alte 30 au fost rănite, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei (DSNS).

Au fost distruse sau avariate opt clădiri rezidențiale cu cinci etaje, o clădire administrativă și 30 de mașini, conform aceleiași surse.

În timp ce pompierii lucrau pentru stingerea incendiilor, forțele ruse au atacat din nou, cel mai probabil cu o dronă „Șahed”, și au lovit o mașină de pompieri, spun autoritățile ucrainene.

În ciuda pericolului, echipele de salvare au continuat operațiunile de salvare și au reușit să stingă incendiile izbucnite în urma atacului.

Rusia a continuat să atace, în ultimele zile, mai multe regiuni ale Ucrainei cu drone, rachete și bombe ghidate.

În noaptea de 6 spre 7 martie, Rusia a efectuat lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, într-un „atac masiv” cu rachete și drone.

• Vezi și: Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei, după ce Zelenski a anunțat noi discuții cu SUA

Atacul a avut loc la câteva ore după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că noi discuții cu SUA vor avea loc săptămâna viitoare.

Conducerea Rusiei neagă permanent că atacurile armatei sale ar fi îndreptate asupra infrastructurii civile din orașele și satele Ucrainei.

Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale consideră aceste atacuri crime de război comise de Rusia, subliniind că acestea sunt intenționate și sistematice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La sediul Biroul Electoral Central, din centrul Bucureștiului, Georgescu a fost întâmpinat vineri după-masă de alți naționaliști: liderii AUR – George Simion și POT – Anamaria Gavrilă, dar și de câteva sute de susținători.

La ieșire, Călin Georgescu a spus că „în 2024 a fost ucisă democrația, iar astăzi, pe 7 martie 2025, poporul a înviat”.

Georgescu s-a mândrit și cu sprijinul pe care i-l arată în ultima vreme membrii administrației SUA, inclusiv vicepreședintele JD Vance.

• Te-ar putea interesa și: Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, în ziua când și CEDO îi spune „nu”

Ceva mai devreme, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care se prezintă ca un candidat progresist, dar anti-establishment, și-a depus și el candidatura pentru alegerile prezidențiale din mai 2025.

„În campania electorală care urmează, e vorba de o largă categorie de români care sunt onești, care muncesc, care își plătesc taxele, care au bun simț și care cer foarte, foarte puține lucruri”, a spus Nicușor Dan.

Candidata clasată pe locul al doilea la alegerile de anul trecut, Elena Lasconi (USR) a spus zilele trecute că ar fi gata să renunțe la candidatură ca să-i lase locul președintelui interimar, Ilie Bolojan, de la liberali, care însă nu a spus că ar vrea să candideze. Coaliția de la guvernare, alcătuită din liberali, democrați și maghiari, îl susține însă pe liberalul veteran Crin Antonescu.

Georgescu conduce în sondajele de opinie, dar nu este limpede dacă gravele acuzații care i-au fost aduse recent, de înființare a unei organizații criminale și propagare a fascismului, îi vor permite să candideze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Spre consultări publice a fost plasat proiectul de meniu pentru 10 zile, care poate fi accesat pe platforma de consultări publice a Guvernului, iar părinții pot veni cu sugestii și comentarii.

Spre exemplu, într-o zi elevii vor primi mere, o chiflă cu magiun și un iaurt, în altă zi, pere, hamburger cu pui și legume și ceai.

„Ne-am asigurat că în majoritatea zilelor elevii să primească în pachetele alimentare produse locale. Ca în mare parte cele 600 de milioane de lei care vor fi alocate din bugetul de stat în acest scop să meargă spre producătorii locali”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-o intervenție live pe rețele.

Aproape 160.000 de elevi din clasele a V-IX-a vor beneficia de mic dejun gratuit, începând cu 1 septembrie 2025.

• Te-ar putea interesa și: Elevii din clasele gimnaziale vor lua micul dejun gratuit

Dan Perciun spune că decizia reprezintă o extindere a programului de alimentație gratuită, care până acum era destinat doar copiilor din clasele primare.

De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V-XII din raioanele de est ale R. Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.

În prezent, circa 135.000 de copii din clasele primare (I-IV) beneficiază de alimentație gratuită. De la 1 septembrie, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 295.000.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tusk a declarat în fața Sejmului de la Varșovia, camera inferioară a parlamentului, că pregătirea militară va crea o forță de rezervă care să fie „adecvată posibilelor amenințări", fără să intre în alte detalii.

Discursul a fost axat pe situația de securitate internațională, scrie AP. Polonia este în flancul estic al NATO, vecină cu enclava rusă Kaliningrad, și este profund îngrijorată de războiul din Ucraina. Mai mulți politicieni polonezi și străini au formulat temeri că, dacă Ucraina ar fi învinsă, Rusia își va îndrepta ambițiile imperiale către țări precum Polonia, pe care le-a controlat în secolul al XIX-lea și în timpul Războiului Rece.

Îngrijorarea a crescut odată ce președintele Donald Trump a schimbat poziția SUA din apărător al Ucrainei într-un mediator între țara atacată și cea agresoare, F. Rusă.

„Dacă Ucraina pierde războiul sau dacă acceptă termenii păcii, armistițiului, capitulării într-un mod care îi slăbește suveranitatea și care îi facilitează lui Putin preluarea controlului asupra Ucrainei, atunci într-un mod incontestabil - și suntem cu toții de acord asupra acestui lucru - Polonia se va afla într-o situație geopolitică mult mai dificilă" - a declarat prim-ministrul, citat de agenția de presă poloneză PAP.

Tusk a respins din nou ideea trimiterii de soldați polonezi într-o eventuală forță de pace în Ucraina, dar s-a declarat optimist că Europa va avea câștig de cauză, invocând un calcul... aritmetic: „500 de milioane de europeni imploră 300 de milioane de americani să-i protejeze de 140 de milioane de ruși care nu au fost în stare să facă față la 40 de milioane de ucraineni timp de 3 ani. Nu există niciun motiv (...) pentru ca Europa în ansamblu să aibă complexe față de Rusia", a spus Tusk.

Reintroducerea serviciului militar, într-o formă sau alta, este discutată de când cu invazia rusă în multe alte țări, inclusiv cele baltice, aflate în imediata vecinătate a Rusiei.

În Cehia, un aliat apropiat al Ucrainei, președintele Petr Pavel, fost comandant NATO, a spus și el într-un interviu cu televiziunea națională, joi, că ar putea fi nevoie, pentru început, de un registru al cehilor care ar fi „apți și dornici” să meargă la oaste.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe 26 februarie, o instanță judecătorească din capitala Bosniei l-a condamnat pe Dodik, președintele Republicii Srpska, la un an de închisoare și l-a interzis din viața politică pentru șase ani, pentru că nu respectase niște decizii ale emisarului internațional care veghează la respectarea acordului de pace din anii 1990.

Dodik a respins verdictul, iar a doua zi parlamentul regional sârb a adoptat o lege care interzice forțelor naționale de poliție și sistemului judiciar accesul pe teritoriul său, a scris Reuters.

Dodik, un naționalist pro-rus, a semnat legile separatiste miercuri seară, 5 martie. Joi, biroul procurorului de stat al Bosniei a anunțat că investighează ceea ce a descris drept un atac criminal asupra ordinii constituționale a Bosniei și Herțegovinei.

• Vezi și: Sârbii bosniaci amenință cu secesiunea după ce liderul lor, Milorad Dodik, a fost condamnat

Dodik a cerut vineri tuturor sârbilor care lucrează în Agenția de Informații și Protecție a Statului (SIPA), în instanțele de stat, în biroul procurorilor și în Consiliul superior al Magistraturii să demisioneze, promițându-le locuri de muncă în instituțiile Republicii Srpska.

Într-o conferință de presă susținută vineri la Banja Luka alături de premierul demisionar al Serbiei, Milos Vucevic, Dodik a fost întrebat despre intervenția poliției regionale la sediul SIPA din oraș.

„Dacă situația este așa cum spuneți, înseamnă că legile adoptate de Republica Srpska sunt puse în aplicare”, a spus el.

Șeful SIPA, Darko Kulum, a respins însă relatările presei locale despre intervenția poliției regionale sârbe la sediul agenției din Bajna Luka. Oficialul a spus că angajații instituției au primit „doar o cerere ordinară” de eliberare a sediului de la Ministerul de Interne al Republicii Srpska.

Din cauza situației tensionate din Bosnia, Centrul memorial Srebrenica, dedicat memoriei miilor de musulmani uciși de sârbi, și-a suspendat activitatea pentru prima dată de la deschiderea sa, în 2003, a anunțat administrația instituției.

Dodik susține că sistemul judiciar, procurorii și forțele de poliție naționale sunt neconstituționale, deoarece nu au fost prevăzute în Acordul de la Dayton, care a pus capăt războiului din 1992-1995 dintre sârbii bosniaci, croați și musulmanii bosniaci, conflict în care au fost ucise 100 de mii de persoane.

O altă lege nouă adoptată în timpul sesiunii etichetează organizațiile non-profit finanțate din străinătate drept „agenți străini”. Grupările pentru drepturile omului au declarat că a fost modelată după o lege rusă din 2012, utilizată pe scară largă pentru a suprima grupurile pro-democrație și mass-media independente.

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei vecine, pe care mulți dintre sârbii bosniaci o consideră țara lor mamă, și premierul ungar, Viktor Orban, au criticat, ca și Rusia, condamnarea lui Dodik de către tribunalul de la Sarajevo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Atacul rusesc a avut loc la câteva ore după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că noi discuții cu SUA vor avea loc săptămâna viitoare.

Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a spus că „atacul masiv cu rachete și drone” a avut ca ținte „instalațiile de producție de energie electrică și gaze”. Cel puțin 10 persoane, inclusiv un copil, au fost rănite, au spus autoritățile de la Kiev.

Președintele Zelenski a confirmat că armata ucraineană a folosit în premieră avioanele franceze Mirage-2000, primite în urmă cu o lună, pentru a doborî rachetele de croazieră. Ucraina mai are și avioane F-16 furnizate de statele occidentale pentru doborârea rachetelor rusești.

Moscova a atacat frecvent rețeaua electrică a Ucrainei pe parcursul războiului. Aceste atacuri au redus capacitatea de producție a energiei electrice și au perturbat aprovizionarea populației cu energie termică și apă. Oficialii ucraineni au acuzat Rusia că „folosește iarna ca armă” pentru a demoraliza populația civilă.

Detaliile atacului din noapte de 6-7 martie

Reprezentanții forțele aeriene ucrainene au afirmat că Rusia a lansat 67 de rachete din aer, de pe uscat și de pe mare, precum și 194 de drone de atac și de diversiune. Ținta principală a fost reprezentată de instalațiile de extragere a gazelor naturale din Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a confirmat vineri că forțele sale au bombardat infrastructura energetică a Ucrainei, despre care spune că este folosită la „sprijinirea complexului militar-industrial ucrainean”, relatează Reuters.

Compania ucraineană de stat Naftogaz a declarat că atacurile rusești au avariat instalațiile de producție de gaze naturale, dar nu au fost înregistrate victime. Autoritățile din regiunea Ternopil au anunțat posibile restricții la aprovizionarea cu gaze, după acest incident.

• _{Vezi și: Liderii UE adoptă planuri de apărare noi și-i promit, cu o excepție, sprijin lui Zelenski}

Forțele ucrainene spun că au doborât 34 de rachete și 100 de drone. Până la 10 rachete nu și-au atins ținta, iar 86 de drone au fost pierdute de pe radare, fiind probabil bruiate prin mijloace electronice.

Sistemele de apărare aeriană furnizate de Occident sunt esențiale pentru Ucraina, însă ajutorul din partea SUA rămâne incert sub președintele Donald Trump, care și-a exprimat dorința de a pune capăt războiului și a suspendat pe 3 martie ajutorul militar american pentru Kiev, încercând să-l forțeze pe Zelenski să se așeze la masa negocierilor cu președintele rus, Vladimir Putin.

Reacția lui Donald Trump la noile atacuri rusești

Președintele american a reacționat la ceea ce a numit „faptul că Rusia lovește puternic Ucraina pe câmpul de luptă în acest moment” și a amenințat că va lua noi măsuri punitive împotriva Rusiei.

Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social în dimineața de 7 martie că ia în considerare inclusiv „sancțiuni bancare de mare amploare” pentru a forța Kremlinul să accepte un armistițiu și un acord de pace care să pună capăt războiului. El nu a dat detalii despre sancțiuni.

Președintele Zelenski tocmai ceruse și el aliaților Ucrainei să exercite presiuni asupra Rusiei, propunând ca prim pas un armistițiu în aer și pe mare.

„Ucraina este cea care dorește pacea din prima secundă a acestui război. Sarcina este de a forța Rusia să oprească războiul”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a salutat un plan adoptat de UE de a întări apărarea continentului și și-a exprimat speranța că o parte din noile cheltuieli europene pentru producția de armament ar putea fi direcționate către industria de apărare a Ucrainei.

În fine, Zelenski a mai anunțat că va călători luni în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu liderul saudit, în timp ce echipa sa va rămâne acolo pentru a purta discuții cu oficiali americani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Magistrații care au primit aviz pozitiv din partea comisiei sunt Denis Băbălău, Victoria Sîrbu și Marcel Jugănari. Aceștia au răspuns în scris la întrebările comisiei și au participat, la începutul lunii februarie, la interviuri pentru a clarifica anumite aspecte.

În cazul judecătorului Denis Băbălău, a fost vorba despre motivele pentru care folosește mașinile tatălui său, iar cu Victoria Sârbu, membrii comisiei de vetting au discutat despre o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Magistratul Marcel Jugănari a trebuit să explice comisiei de ce nu s-a abținut de la examinarea unor dosare în care era implicat cumnatul său. Judecătorul a răspuns că în primul caz, din anul 2016, încă nu-și cunoștea viitoare rudă.

În al doilea caz, din 2018, a dispus retragerea dosarului din examinare, după ce cumnatul său, în calitate de pârât, a achitat în mod voluntar datoria către reclamant și a rambursat cheltuielile de judecată.

Rapoartele privind promovarea evaluării de către cei trei judecători urmează să fie examinate, potrivit legii, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

• Te-ar putea interesa și: Salarii mai mari și noi membri în comisiile de vetting

Vettingul este procedura de evaluare a integrității financiare și etice, desfășurată de o comisie formată din trei experți moldoveni și trei străini. Potrivit legislației, rapoartele emise de comisie ajung pe masa membrilor CSM.

În cazul unui aviz pozitiv, CSM poate aproba raportul, fără examinări suplimentare. Dacă magistratul primește aviz negativ, atunci el riscă să fie demis de CSM și să aibă interdicție de a activa în sistem timp de până la 7 ani. Aceste decizii pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție.

Declanșarea procedurii de vetting în privința judecătorilor din Curțile de Apel din țară a produs un val de demisii în cadrul acestor instanțe. În primăvara anului trecut, 21 de judecători ai Curții de Apel Centru au demisionat, refuzând să participe la procedura de vetting.

Din cei 19 rămași, judecătorul interimar al instanței, Ghenadie Mîra, a primit aviz pozitiv din partea comisiei de pre-vetting, iar alți 17 judecători au participat la interviuri în luna februarie, în vreme ce interviul unui alt judecător a fost amânat.

În paralel, comisia a început evaluarea a opt judecători din cadrul Curților de Apel Nord și Sud. Și aici, 15 judecători din rândul acestor instanțe au ales să se retragă din sistem, refuzând să treacă această evaluare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La summit-ul lor special ținut după o schimbare radicală de poziție a Statelor Unite, care au suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina, liderii au salutat pe 6 martie propunerea Comisiei Europene de a oferi țărilor UE o mai mare libertate fiscală și să le permită ia împrumuturi comune de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și finanța armatele.

Într-o declarație comună, liderii tuturor celor 27 de țări membre au spus că guvernele lor vor analiza de urgență aceste propuneri.

„Europa trebuie să își asume această provocare, această cursă a înarmării și trebuie să o câștige", a declarat premierul polonez Donald Tusk, adăugând că Europa, în ansamblu, este capabilă să învingă Rusia „în orice confruntare militară, financiară sau economică”. „Pur și simplu suntem mai puternici", a spus Tusk.

În sprijinul Ucrainei, dar fără Orban

Liderii UE și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, financiar și militar, însă declarația lor finală a fost adoptată fără participarea premierului ungar Viktor Orban, un aliat al lui Donald Trump, dar considerat și „omul lui Putin” în UE.

Într-un text atașat declarației finale, se spune că nu poate exista nicio negociere privind Ucraina fără participarea Kievului.

„Suntem aici pentru a apăra Ucraina”, i-a spus președintele Consiliului European, Antonio Costa, președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, în timp ce l-a întâmpinat călduros la summit împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderul ucrainean a fost îmbrățișat de mulți lideri europeni într-o atmosferă total diferită de cea de la primirea sa recentă la Casa Albă, de către președintele Trump.

Zelenski a salutat planul european și și-a exprimat speranța că unele investiții vor putea fi folosite pentru întărirea industriei de apărare din țara sa, care produce arme mai ieftin decât orice țară din UE și mai aproape de câmpul de luptă, unde este nevoie de ele.

„Suntem recunoscători că nu suntem singuri și acestea nu sunt simple cuvinte” a spus președintele ucrainean.

Dar Ucraina are nevoie și de sprijin american, NATO spunând că UE nu poate înlocui așa de simplu armele și sprijinul informațional oferit până acum de Statele Unite.

„Trebuie să ne asigurăm, în mod calm și rațional, că sprijinul SUA va continua în lunile și anii care vin, pentru că Ucraina depinde de acest ajutor”, a declarat la summit cancelarul social democrat al Germaniei, Olaf Scholz, care se află la final de mandat.

Creștin-democratul Friedrich Merz, care îi va urma cel mai probabil în funcție după recenta sa victorie electorală a discutat cu Costa căi pentru fortificarea apărării europene într-un termen restrâns. Merz a avansat deja planuri pentru a relaxa restricțiile din constituția germană contra împrumuturilor, așa încât Germania să-și poată finanța cheltuieli mai mare pentru înarmare.

În ciuda atmosferei de la summit, declarația finală nu a inclus, remarcă Reuters, un apel al apelul lui Zelenski către liderii UE de a sprijini un armistițiu parțial între forțele ruse și cele ucrainene în aer și pe mare. Președintele ucrainean a spus că o astfel de măsură poate fi un test care ar arăta cât de dispusă este Moscova să pună capăt invaziei din Ucraina.

Umbrelă nucleară franceză?

Într-un semnal despre cât de gravă este situația după schimbarea de poziție a Statelor Unite, președintele Franței, Emmanuel Macron, a sugerat că țara sa este deschisă să discute despre o extindere asupra partenerilor din UE a protecției pe care o oferă arsenalul său nuclear.

Vorbind cu o seară înainte de summit, Macron a insistat că Rusia a devenit o amenințare pentru întreaga Europă, iritând Moscova. „Vreau să cred că Statele Unite vor rămâne alături de noi, dar trebuie să fim pregătiți pentru cazul în care acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Macron în discursul său televizat dinaintea summitului.

Într-o reacție, la summit, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de exemplu a spus că o umbrelă nucleară a Franței ar reprezenta o descurajare foarte serioasă împotriva Rusiei. Polonia s-a declarat dispusă să analizeze propunerea, în timp ce Cehia a subliniat că este necesară mai departe implicării SUA în securitatea europeană.

Președintele Donald Trump a insistat în repetate rânduri că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și că SUA nu vor apăra un aliat NATO care nu cheltuie suficient pentru apărare.

Decizia lui Trump de a întoarce Statele Unite dinspre sprijinirea fermă a Ucrainei înspre o atitudine mai conciliantă față de Moscova a alarmat liderii europeni, care consideră Rusia cea mai mare amenințare la adresa securității continentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Banca Națională spune că în următoarele luni, băncile moldovene vor face ajustările tehnice necesare pentru a asigura funcționarea mecanismului de plăți rapide, sigure și accesibile în euro.

„Aderarea la SEPA marchează un moment istoric și o dovadă clară că R. Moldova este pregătită să se alinieze la cele mai înalte standarde financiare europene”, a spus guvernatoarea BNM, Anca Dragu, aflată în vizită de lucru la Bruxelles, unde a și fost luată decizia.

Delegația Uniunii Europene a salutat decizia luată de Consiliul European de Plăți, care a dat undă verde aderării la SEPA și Macedoniei de Nord.

Reprezentanții misiunii diplomatice a UE în Moldova spun că aderarea la SEPA este un „exemplu concret” al impactului Planului de Creștere pentru R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care joi a fost adoptat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

• Te-ar putea interesa și: UE majorează cu 100 de milioane de euro asistența pentru R. Moldova

Vestea a fost salutată și de premierul Dorin Recean, care a spus într-o postare pe rețele, că urmare a aderării la SEPA, transferurile de bani între R. Moldova și Uniunea Europeană vor fi „fără comisioane mari sau întârzieri”. Oficialul a adăugat că este „o veste bună” pentru cetățenii din diasporă care trimit bani acasă, dar și pentru întreprinzători.

„Acum, oamenii de afaceri vor putea efectua plăți și încasări internaționale cu costuri de tranzacționare reduse și fără fluctuații valutare, devenind, astfel, mai competitivi pe piața europeană”, a scris Recean.

Premierul susține că băncile trebuie să se „adapteze rapid” la acest sistem, astfel încât cetățenii să poată beneficia în următoarele luni de oportunitățile oferite de SEPA.

Banca Națională a Moldovei a explicat, într-un comunicat de presă, că un transfer internațional în euro, care astăzi costă între 20 și 200 de euro pentru moldoveni, va ajunge, după aderarea la SEPA, la „doar 1-2 euro sau chiar 50 de cenți”.

Instituția mai afirmă că Moldova va economisi imediat circa 12 milioane de euro anual, iar pe termen mediu suma ar putea ajunge și până la 20 de milioane de euro.

Zona Unică de Plăți în Euro (Single Euro Payments Area – SEPA) este o zonă geografică în care plățile fără numerar în euro sunt efectuate prin intermediul unor instrumente de plată standardizate.

Zona include în prezent cele 27 statele membre ale Uniunii Europene plus Marea Britanie, Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția, Monaco, San Marino, Andorra și Vatican.

În SEPA este posibilă efectuarea de plăți în euro între orice conturi deschise la bănci din această zonă geografică, cu aceeași ușurință și la același nivel de servicii și securitate cu care acest lucru se poate face în cadrul granițelor naționale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te