Lideri din peste 40 de țări se reunesc la Praga pentru un summit inaugural al unui forum continental care are ca scop să reunească Europa în fața războiului Rusiei din Ucraina și a crizei energetice rezultate din acesta.
Scopul declarat al Comunității Politice Europene - o creație a președintelui francez Emmanuel Macron - este de a îmbunătăți cooperarea dintre țările Uniunii Europene și cele care nu sunt membre, cum ar fi Marea Britanie, Turcia și statele din Balcanii de Vest și din regiunea Caucazului.
Printre cei care urmează să se întâlnească în Hradčany, castelul istoric din Praga, pe 6 octombrie se numără și lideri din Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Elveția.
Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal va participa personal la summit, în timp ce președintele Volodimir Zelenski va participa printr-o conexiune video.
Reuniunea a fost prezentată de Bruxelles ca o „platformă pentru coordonare politică”, dar, în ciuda retoricii, se așteaptă puține rezultate concrete de la summit.
Rusia, care nu a fost invitată, va domina reuniunea, discuțiile concentrându-se asupra consecințelor economice și de securitate ale invaziei sale în Ucraina.
Reuniunea va fi probabil dominată de divergențele privind modul de plafonare a prețului la gaze pentru a limita creșterea costurilor energetice determinată de război.
Comunitatea de lideri se reunește pentru o sesiune plenară, urmată de o fotografie de familie. Participanții vor participa, mai apoi, la mese rotunde pe teme de securitate, energie, climă și economie. Apoi, participanții sunt așteptați să prezinte concluziile în cadrul unei cine de lucru.
Unii observatori au pus la îndoială utilitatea reuniunii, alții spun că cele mai importante evenimente vor fi întâlnirile bilaterale organizate în marja reuniunii.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat că se va întâlni la Praga cu președintele azer Ilham Aliev, împreună cu Macron și cu șeful UE Charles Michel, pentru a discuta despre conflictul lor actual privind regiunea separatistă Nagorno Karabah.
Țările care fac presiuni pentru a adera la UE - Ucraina, Georgia, Moldova și țările din Balcanii de Vest - au rezerve în legătură cu acest eveniment, pentru că sunt îngrijorate că s-ar putea transforma într-un premiu de consolare pentru a înlocui discuțiile serioase de aderare.
Participarea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a fost privită cu reticență și de Grecia și Cipru, membre ale UE, care au dispute de lungă durată cu Ankara.
