Pronosticuri prea puțin optimiste din partea analiștilor politici de dincolo de Prut sunt grupate de Iurii Botnarenco pentru Adevărul. Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuţă, comentatorul politic Valeriu Paşa și directorul executiv al Promo-Lex Ion Manole înțeleg că „liderul de la Kremlin şi-a propus restabilirea vechilor hotare ale Uniunii Sovietice, fapt ce reprezintă un scenariu sumbru pentru Republica Moldova”. Spotmedia.ro a preluat apoi via Rador considerațiile lui Anatol Țăranu, care înclină spre ideea că Rusia „va încerca să impună Chișinăului federalizarea Republicii Moldova ca să arate comunității internaționale soluții diplomatice de succes”.
Rusia a declanșat războiul împotriva occidentalizării spațiului est-european
Se face analiza, în presa de la București, a discursului de luni al președintelui rus Vladimir Putin. Valentin Naumescu (contributors.ro) spune că Putin s-a raliat déjà la seria liderilor „ideologi revoluționari și dictatori” care „au operat cu istoria ca instrument ideologic și «argument» al agresiunii armate, distopiilor revoluționare sau represiunii totalitare”. În acest discurs, „Ucraina a fost negată, practic, ca stat suveran, care ar trebui să beneficieze de prevederile dreptului internațional. A fost prezentată ca un construct sovietic artificial, ca un cadou al Rusiei bolșevice către un popor nerecunoscător”. Dar, spune Naumescu, pe termen lung Rusia va pierde „războiul din Ucraina”, pentru că nu are nimic de câștigat , „nici resurse, nici cine știe ce teritoriu strategic, nici prestigiu internațional”. De fapt, „Rusia a declanșat războiul împotriva occidentalizării spațiului est-european și ordinii de securitate post-Război Rece” și, din păcate, consideră analistul,răspunsul Occidentului este iarăși „timid”, „ezitant”. „Nici vorbă de «sancțiunile devastatoare» la adresa Rusiei (…). Ba mai mult, citesc undeva o știre care sper să fie falsă, că SUA se gândesc să impună ceva sancțiuni economice în relația cu cele două regiuni separatiste”. „Cu alte cuvinte, în acest scenariu de coșmar, execuția Ucrainei ar fi «perfectă». Ciuntită teritorial de Rusia și nesusținută de Occident. Dacă Ucraina își va apăra militar teritoriile care îi aparțin, Rusia va spune că «Ucraina este agresorul», iar «Kievul atacă două țări independente și armata rusă, chemată de acestea în ajutor», pentru a le garanta securitatea”.
Occidentul tot „nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv. Complicităţile şi solidarităţile subterane ţesute de diplomaţia energetică sunt cu mult prea profunde”, scrie și Ioan Stanomir pe contributors.
O analiză segment cu segment a discursului lui Putin e publicată pe blogurile Adevărul sub semnătura lui Matei Blănaru, de la Centrul de studii sino-ruse. Firul conducător din alocuțiunea lui Putin ar fi insistența pe „artificialitatea construcţiei statale a Ucrainei”. Putin infirmă de fapt orice drept al țărilor încorporate în URSS, adică în „Noul Imperiu Rus” (Ţările Baltice, Ucraina, Republica Moldova, Kazakhstan, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Georgia, Armenia etc.), de a avea ceva de spus despre propria lor soartă. Jonglând cu formula „țara noastră”, liderul rus ar fi transmis ideea că toate aceste state sunt de fapt „țara lui” și ar trebui să revină la matcă. Pe scurt, în ajunul invadării Ucrainei, Vladimir Putin a vorbit pentru toate ţările foste comuniste sau foste sovietice sau chiar şi din alte părţi ale lumii” și a exploatat din plin „slăbiciunile sau greşelile societăţilor occidentale”.
