Linkuri accesibilitate

Liliana Palihovici: „Retragerea femeilor de pe piața forței de muncă este mult mai mare decât cea a bărbaților”


Este ziua mondială a egalității salariale. În baza datelor de la Biroul Național de Statistică, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a ajuns la concluzia că o femeie din R.Moldova trebuie să facă ce-o face și să muncească 14 luni într-un an, chiar dacă anul are numai 12 luni, ca să aibă aceiași retribuție anuală ca un bărbat care ocupă același post și are aceiași pregătire. Valentina Ursu a stat de vorbă despre această situație cu Liliana Palihovici, fostă vicepreședintă a parlamentului, Reprezentant Special al Președintelui OSCE pe domeniul egalității de gen.

Liliana Palihovici: „Retragerea femeilor de pe piața forței de muncă este mult mai mare decât cea a bărbaților”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:37 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum s-ar explica menținerea acestei tendințe negative pe parcursul mai multor ani, a ultimilor opt ani, când în Republica Moldova diferențele între salarizarea femeilor și a bărbaților e o tendință negativă?

Liliana Palihovici: „Eu cred că nu doar în ultimii opt ani este tendința aceasta negativă, probabil că în ultimii opt ani se fac analize, se studiază aprofundat acest subiect și se colectează date care demonstrează că există această diferență. De exemplu, în 2019 a fost undeva de 14,4 la sută diferența dintre salariul pentru aceeași muncă făcută de o femeie și un bărbat cu aceleași calificări, și explicațiile sunt mai multe. În primul rând, este înțelegerea greșită a acestor diferențe de gen și dacă analizăm din perspectiva cum apar ele, deci, un motiv este negocierea salariului pe care îl face angajatorul. Sunt mai multe dovezi că deseori angajatorii încep negocierile pentru o poziție cu un bărbat cu o sumă inițială din start mai mare cu 10-15, chiar și 20 la sută mai mare decât suma inițială de negociere pentru o femeie.

Totodată, deseori bărbații au mai mari șanse de a fi promovați, avansați în funcție, deoarece angajatorii consideră că femeia are mai puțin timp pentru a-l dedica muncii și consideră că este mai avantajos pentru companie sau pentru organizație să promoveze un bărbat care ar putea dedica mai mult timp muncii, pentru că, chipurile, el nu ar avea anumite responsabilități în gestionarea gospodăriei sau a familiei, în creșterea copiilor. Toate acestea sunt percepții sau stereotipuri care aprofundează diferențele de gen în Republica Moldova și aprofundează această diferență de remunerare a femeilor și bărbaților angajați în câmpul muncii. Dacă la prima vedere se poate zice că diferența e doar de 14 la sută, ea, această diferență se aprofundează și cu vârsta, în timp, fiindcă, dacă ai un salariu mai mic, și contribuția ta pentru pensie va fi mai mică.”

Europa Liberă: Dar s-a făcut un calcul că, mai ales în mediul rural, diferențele de gen în pensii ar atinge cote înalte?

Liliana Palihovici: „Sigur că această problemă nu afectează doar o anumită categorie, afectează femeile și bărbații de toate vârstele, fiindcă, dacă vorbim de bunăstarea unei femei, a unei familii, ea se formează din veniturile pe care le are femeia și bărbatul. În momentul în care să zicem că diferența aceasta de plată salarială afectează doar femeile, nu, ea afectează bunăstarea unei familii per ansamblu. Dacă o femeie cu aceleași competențe, bine pregătită din start începe negocierea contractului ei de muncă cu un salariu mai mic, de exemplu în domeniul IT și în sistemul bancar sunt înregistrate practic cele mai mari diferențe de plată, care ajung la peste 25 la sută. Deci, media pe țară ar fi 14,4, dar avem sectoare unde această diferență este mult mai mare, este peste 25 la sută și sunt cunoscute foarte multe cazuri când femei foarte bune în domeniul IT își încep negocierile pentru salarizare cu 25 la sută mai mic salariul comparativ cu un bărbat și aceasta vine inclusiv din percepția greșită a angajatorilor referitoare la egalitatea de gen.

Dacă întrebăm angajatorii din Republica Moldova, marea majoritate dintre ei, 90 la sută vor spune că femeile și bărbații în companiile lor au drepturi egale, iar atunci când se duc discuții aprofundate cu ei și sunt întrebați de ce diferența salarială dintre persoana X-femeie și persoana Y-bărbat cu aceeași funcție este diferită, atunci ei spun că negocierile au început, iată, de la așa salariu și noi am ajuns până la așa salariu, cu această diferență. Poate atunci, cu mai multe explicații, angajatorul înțelege că a avut o abordare greșită când a anunțat concursul pentru angajare, înțelegând că drepturile egale pentru femei și bărbați înseamnă să le ofere același fel de masă, același fel de birou sau ele sunt drepturile egale și echitabile și că țin de abordări mult mai complexe, de atitudini echitabile și aprecierea profesionalismului atât al femeii, cât și al bărbatului prin aceleași criterii și nu a considera că, uite, o femeie nu va putea dedica acestei sarcini la fel de mult timp ca un bărbat din cauză că este femeie și este căsătorită, poate va avea copii și o parte din timpul ei se va duce la îngrijirea copiilor. Aceleași criterii pot fi și trebuie să fie aplicate și pentru un bărbat.”

Europa Liberă: Din estimări am înțeles că această criză de pandemie de COVID-19 riscă să transforme diferența de remunerare între femei și bărbați și să se ajungă chiar la o prăpastie?

Liliana Palihovici: „Da, deja sunt semne despre o scădere dramatică a veniturilor femeilor generate de efectele pandemiei cu COVID și vă zic de ce: dacă urmărim statisticile din Republica Moldova pentru trimestrul I, trimestrul II și III ale anului precedent, vom constata că retragerea femeilor din piața forței de muncă este mult mai mare decât cea a bărbaților, iar atunci când analizăm cota persoanelor care și-au schimbat regimul de muncă din cauza pandemiei, fiindcă o parte din persoanele angajate anul trecut au trecut la un program restrâns de muncă, bunăoară, la o jumătate de zi de muncă, alții au muncit de la domiciliu, alții au mers la serviciu, în marea majoritate a cazurilor, femeile, din cauză că s-au închis serviciile de îngrijire a copiilor și școlile, au preluat toată povara îngrijirii copiilor și ele au fost nevoite să abandoneze serviciul sau să ceară un concediu de lungă durată, un concediu din cont propriu. În trimestrul II al anului precedent, din toate persoanele care au avut modificări ale programului de muncă, 33 la sută au fost femeile care au muncit pe program restrâns, comparativ cu 19 la sută bărbați.

Deci, e aproape de două ori mai mare cota femeilor care au avut un program de muncă modificat – muncă la domiciliu sau doar câteva ore pe zi...

În același timp, a crescut numărul orelor de muncă neremunerate ale femeilor comparativ cu bărbații, în care au crescut și responsabilitățile lor de îngrijire, inclusiv a copiilor sau a persoanelor adulte din familie care până atunci ar fi beneficiat de îngrijire în diferite servicii sociale sau medicale care, din cauza pandemiei, au fost închise și altă alternativă nu a rămas. Deci, vedem că situația femeii în Moldova devine mai critică din cauza acestei pandemii și este nevoie de intervenții rapide prin politici publice care ar stimula reîntoarcerea femeii pe piața muncii, reîntoarcerea în angajări depline și cu venituri care să le permită un trai decent. S-au mai făcut și analize la structura veniturilor femeilor și ale bărbaților în perioada pandemică și mai mult de jumătate din femeile intervievate au declarat că ele sunt foarte dependente de remitențele care vin din afara țării, adică de banii transmiși de membrii familiei care se află peste hotare și aceasta le asigură supraviețuirea în perioada pandemică.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG