După ce ministrul Justiției a anunțat că vrea să interzică finanțarea din străinătate pentru anumite organizații neguvernamentale, iar reprezentanți ai societății civile au criticat inițiativa, serviciul de presă al ministerului a explicat, la solicitarea postului nostru de radio, că ar fi vorba de o neînțelegere, iar „propunerea nu este definitivă și nici formulată definitiv”. Aceasta urmează să fie supusă dezbaterilor publice în viitorul apropiat, mai promit reprezentanții de la Ministerul Justiției. Ei au explicat că ministrul Vladimir Cebotari este plecat într-o deplasare și nu poate veni cu o reacție acum în privința acestui caz.
Ministerul Justiției optează pentru limitarea impusă organizațiilor neguvernamentale care are vrea să participe în activități de elaborare de politici publice de natură să schimbe legislația. Asemenea asociații cetățenești nu ar trebui să beneficieze de asistența financiară din străinătate, este propunerea anexată de experții Ministerului Justiției la textul de lege, elaborat împreună cu reprezentanți ai societății civile pe durata unui an de zile. Proiectul agreat de grupul de autori urma să fie propus spre adoptare cu scopul îmbunătățirii legislației care ține de reglementarea activității ONG-urilor, aceasta fiind una depășită după părerea experților avizați.
Inovația lansată de Ministerul Justiției, dacă va fi aprobată mai întâi de guvern, apoi adoptată de Parlament, ar afecta substanțial activitatea organizațiilor nonguvernamentale din Republica Moldova, care depind de finanțări din exterior.
Reprezentanții ai societății civile, printre care și Ilie Chirtoacă, consilier de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, spun că peste 90% dintre ONG-uri vor fi afectate de noile prevederi, dacă vor fi promovate de deputațiii puterii. Cu alte cuvinte, toate aceste organizații vor trebui să aleagă dintre a se ocupa cu altceva decât așa zisele „activități politice”, ori să dispară. Cel puțin, cam așa văd lucrurile cei vizați, printre care și Ludmila Popovici, directorul Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”.
Ludmila Popovici: „De fapt noi suntem totalmente dependenți de suportul extern. În 17 ani de activitate noi am activat exclusiv din granturi din exterior. Chiar dacă Republica Moldova a semnat Convenția ONU împotriva torturii, chiar dacă anul trecut au adoptat o lege cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor, oricum bani pentru reabilitare nu sunt și bani pentru asistență directă au venit din afară. Evident că o asemenea lege este un pericol foarte mare pentru o asemenea organizație”.
Europa Liberă: Asta ar însemna dispariția organizației?
Ludmila Popovici: „Sigur că da, sunt riscuri foarte mari, nu ai cu ce să funcționezi, nu ai bani și ai dispărut ca și organizație. Și așa suntem în crize financiare interminabile în fiecare an și ne vine greu să supraviețuim din cauza instabilității financiare. Dacă pot să fie asemenea tendințe de control cum s-a văzut în Rusia, Ungaria riscul este mare. Deci noi expunem acestui risc și unele organizații care lucrează spre beneficiari. Evident că ceea ce facem noi este vrei nu vrei legat cu politica. Dacă vorbim despre torturi, despre impunitate, despre ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009 și că nu suntem cu multe chestii... la fel cineva poate să spună că asta înseamnă politică.”
Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” este una dintre cele peste 20 de ONG-uri care au semnat o declarație comună prin care cer autorităților să renunțe la limitarea fianțării sectorului neguvernamental și fac apel către partenerii de dezvoltare să ia atitudine. Poziția exprimată de semnatarii declarației pare să fie una categorică și fără drept de negociere, spune Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International-Moldova, în contextul dezbaterilor publice anunțate de reprezentanți ai Ministerului Justiției:
„Noi nu ne relaxăm pentru că au mai fost situații când ni s-a spus că vom fi consultați, dar până la urmă a decis tot altcineva. Poziția societății civile este ca să rămână varianta proiectului de lege care a fost elaborată în cadrul grupului de lucru cu societatea civilă, dar acele clauze cu care a venit pe ultima sută de metri ministrul Justiției să fie retrase.”
Luna trecută, un proiect care limitează finanțarea externă pentru organizațiile neguvernamentale a fost adoptat și în Ungaria. Legea respectivă a stârnit critici atât la nivelul Consiliului Europei, Statelor Unite, cât și a Organizației Națiunilor Unite. Limitarea finanțării organizațiilor neguvernamentale a fost consdierată un abuz al statului, prin care este sporit controlul Guvernului asupra asociațiilor neguvernamentale. Ungaria nu este singurul stat cu o asemenea practică, aici se alătura țări printre care Rusia, China și Azerbaijan.
Președintele Igor Dodon, în cadrul ultimei vizitei în Ungaria, s-a arătat interesat de legea adoptată la Budapesta și spunea că „o asemenea inițiativă ar putea fi pusă în aplicare și în Republica Moldova”.
Pe de altă parte, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola a declarat intr-o recenta aparitie la postul TV8 că „interzicerea finanțării străine pentru organizațiile neguvernamentalre este un motiv de îngrijorare”.
