Lituania cere despăgubiri de până la 120 de milioane de euro din partea Belarusului, acuzându-și vecinul estic că a orchestrat imigrarea a mii de persoane, în principal din Africa și Orientul Mijlociu.
Din 2021, când Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva Belarusului și a președintelui său autoritar de mult timp, Alexander Lukașenko, numărul persoanelor care încearcă să treacă în Lituania și să intre în UE a crescut dramatic.
Ministerul de Externe a declarat joi că a înmânat o notă diplomatică Belarusului, cerând compensații.
De la jumătatea anului 2021, Lituania a refuzat intrarea a circa 20 de mii de migranți din Belarus. În august 2021, poliția de frontieră lituaniană a primit din partea guvernului de la Vilnius ordinul de a respinge migranții.
Cele 120 de milioane de euro sunt pentru a acoperi cheltuielile pe care Lituania „le-a suferit nu numai prin reținerea migranților, ci și prin consolidarea controlului nostru de frontieră, infrastructură pe care nu o aveam”, a declarat Dobrowolska reporterilor.
După ce a spus că va instala sute de camere de supraveghere la granița cu Belarusul, guvernul Lituania anunța în august 2022 că a încheiat construcția unui gard de oțel care se întinde de-a lungul frontierei cu Belarus pentru a opri fluxul de migranți ilegali. Zeci de mii de persoane, majoritatea din Orientul Mijlociu, încercaseră în ultimul an să intre în această țară și în alte state membre ale UE, Polonia și Letonia, de pe teritoriul belarus.
Granița, care se întinde pe aproximativ 680 de kilometri și este, de asemenea, granița UE cu Belarus, a fost scena unei crize care implică în mare parte migranți din Orientul Mijlociu pe care UE a spus că Belarus i-a lăsat în mod intenționat să treacă, pentru a ajunge în UE.
Lituania și alte state din Uniunea Europeană susțin că Alexandr Lukașenko , conducătorul Belarusului, a orchestrat criza migranților împreună cu aliatul său, președintele rus Vladimir Putin, ca represalii la sancțiunile impuse împotriva sa și a regimului său pentru reprimarea brutală a disidenței, după protestele în masă legate de alegerile prezidențiale contestate din august 2020 care i-au oferit lui Lukașenko un al șaselea mandat la putere.
