Linkuri accesibilitate

Lituania construiește un gard la granița cu Belarusul acuzat că ar trimite în țara UE un val de imigranți ilegali


Poliția de frontieră lituaniană la granița cu Belarus, iunie 2021
Poliția de frontieră lituaniană la granița cu Belarus, iunie 2021

Lituania a început construcția unui gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Republica Belarus, după ce a acuzat autoritățile de la Minsk că ar aduce cu avionul imigranți din alte părți pentru a-i trimite ilegal în Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului lituanian de grăniceri, Gedrus Mishutis, a declarat la 9 iulie că armata a început deja să instaleze gardul, pentru a întări controlul asupra fluxului de imigranți, care a crescut semnificativ în ultimele săptămâni.

Oficialul a mai spus că bariera din sârmă hexagonală și ghimpată ar urma să se întindă pe o lungime de 30 de kilometri.

Prima porțiune va avea jumătate de kilometru în lungime și 1,8 metri înălțime, a spus agenției Reuters Rūta Montvilė, purtătoarea de cuvânt a șefului armatei lituaniene.

Migranți ilegali, reținuți de poliția lituaniană
Migranți ilegali, reținuți de poliția lituaniană

Țară membră a Uniunii Europene și zonei Schengen, Lituania este unul dintre cei mai acerbi critici ai liderului autoritar de la Minsk, Alexandr Lukașenka. Vilniusul a cerut un răspuns ferm al Uniunii Europene față de reprimarea protestelor pro-democrație în Belarus în urma controversatelor alegeri prezidențiale din august 2020, despre care opoziția belarusă spune că au fost fraudate.

În luna mai, Belarusul a decis să permită migranților să intre liber în Lituania, reacționând la sancțiunile europene. Acestea au fost extinse după ce Minskul a adus forțat la sol un avion european care-i tranzita spațiul aerian și a arestat un blogger disident aflat la bord.

„Dacă cineva crede că ne vom închide granița cu Polonia, Lituania, Letonia și Ucraina și vom deveni o stavilă pentru cei care fug din Afganistan, Iran, Irak, Libia, Siria, Tunisia și așa mai departe din Africa, dacă cineva crede acest lucru, atunci, puțin fie spus, se înșală”, a declarat Lukașenka, săptămâna aceasta.

El a mai spus că autoritățile belaruse păzesc acum granița doar atât cât le convine și cât de mult își pot permite din punct de vedere financiar.

„Dacă cineva dorește mai mult, suntem gata să ne așezăm la masă și să convenim asupra condițiile în care am face acest lucru”, a mai spus Lukașenka, pe 6 iulie.

O zi mai târziu, Lituania a spus că va ridica bariera la graniță și va disloca trupe pentru a împiedica imigranții să intre ilegal pe teritoriul său. Granița dintre Lituania și Belarus are o lungime de 679 de kilometri și trece prin zone slab populate, inclusiv zone dens împădurite sau mlăștinoase.

Peste 1 500 de persoane au intrat ilegal în Lituania în anul curent, dintre care 900 au venit în primele nouă zile ale lunii iulie, potrivit datelor autorităților lituaniene.

Prim-ministra lituaniană Ingrida Simonyte a declarat televiziunii naționale la 9 iulie că nu se aștepta ca fluxul de imigranți din Belarus să dispară de la sine.

Șeful Consiliului European, Charles Michel, și premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, la o întâlnire cu ofițerii Frontex, în Medininkai, Lituania, 6 iulie 2021
Șeful Consiliului European, Charles Michel, și premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, la o întâlnire cu ofițerii Frontex, în Medininkai, Lituania, 6 iulie 2021

„Întrucât regimul din Belarus ia bani de la acești oameni pentru taxe de viză și, cred, obține și alte venituri de la ei, ar fi dificil să ne așteptăm la o tendință pozitivă fără măsuri suplimentare”, a spus Simonyte.

Aproximativ 78 de kilometri de frontieră au fost îngrădiți în anii precedenți și aproximativ 258 de km sunt monitorizați electronic, potrivit ministerului de Interne lituanian.

Invocând documente găsite la cel puțin un imigrant care a ajuns în Lituania, prim-ministra Simonyte a mai declarat că Republica Belarus a oferit imigranților zboruri către Minsk, principalul aeroport de plecare fiind cel de la Bagdad. Ministerul de externe lituanian a spus că o altă rută de tranzit este Turcia.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG