Linkuri accesibilitate

Liz Truss fără trusă de prim ajutor, motorul franco-german al UE în pană și recrutarea la supermarket în Rusia 


Un preot rus binecuvântează militari

Liz Truss a demisionat joi din fruntea guvernului britanic, după numai 45 de zile la putere. Ea părăsește 10 Downing Street la sfârșitul celui mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, la doar șase săptămâni după ce l-a înlocuit pe Boris Johnson... lucru care ar putea duce la revenirea acestuia la șefia guvernului.

„Este absolut stupefiant.” Jurnalista Beth Rigby nu-și putea ascunde, ieri, joi, consternarea, în direct pe Sky News. La câțiva metri doar de jurnalista vedetă, în fața sediului din Downing Street nr. 10, Liz Truss tocmai își prezenta demisia. La doar șase săptămâni de la venirea la putere.

Recunosc că nu sunt în măsură să îndeplinesc misiunea care mi-a fost încredințată de Partidul Conservator”, a explicat presei politiciana conservatoare în vârstă de 47 de ani, la scurt timp după ora 13:30, “așa încât i-am transmis Maiestății Sale dorința mea de a demisiona”.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, stânga, îi urează bun venit lui Liz Truss în timpul unei audiențe la Balmoral, în Scoția, unde a invitat-o pe noua șefă aleasă a Partidului Conservator să devină prim-ministru și să formeze un nou guvern, marți, 6 septembrie 2022.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, stânga, îi urează bun venit lui Liz Truss în timpul unei audiențe la Balmoral, în Scoția, unde a invitat-o pe noua șefă aleasă a Partidului Conservator să devină prim-ministru și să formeze un nou guvern, marți, 6 septembrie 2022.

După Brexit, «Welcome to Britaly»

«Welcome to Britaly» strigă coperta proaspăt apărutului nou număr al săptămânalului The Economist, aluzie la această instabilitate politică de un tip nou pentru Marea Britanie, cu guverne efemere și miniștri schimbați la câteva zile, situație cu care doar Italia obișnuise continentul.

În doar 45 de zile, șefa guvernului „a provocat o criză financiară, a pierdut doi miniștri cheie și a anihilat încrederea în guvern a întregii majorități parlamentare”, rezumă The Guardian. Si Liz Truss a ieșit din scenă, “ca o notă de subsol pe o pagină din istoria țării”, conchide cotidianul stângii intelectuale londoneze.

Cum o remarcă și conservatorul cotidian The Daily Telegraph, opoziția Labour în acest timp cere insistent alegeri pe care în mod sigur le-ar câștiga în acest moment.

Berlusconi — zvârlit din PPE?

Pe continent în acest timp au loc deplasări tectonice neobișnuite. La Repubblica scrie despre reuniunea de ieri a Partidului Popular European (PPE), creștin-democrații, principala formațiune politică pan-europeană, din care face parte Forza Italia a lui Berlusconi și care, prin germana Ursula von der Leyen și malteza Roberta Metsola, controlează atât șefia Comisiei Europene cât și a Parlamentului European.

La reuniune, detaliază La Repubblica, s-a cerut excluderea lui Silvio Berlusconi, care nu încetează să-și afișeze admirația și prietenia pentru Putin, dând în același vina pe Ucraina pentru declanșarea războiului, cum am arătat-o în revista presei de joi.

La Stampa, cotidianul din Torino, descrie măsurile pe care se pregătește să le ia Giorgia Meloni, șefa coaliției de dreapta și a formațiunii Fratelli d’Italia, pentru a-l face pe Berlusconi să tacă.

Motorul franco-german al UE în pană

Tot la Bruxelles se ține, începând de joi 20 octombrie, un summit UE cu un meniu deosebit de încărcat, constând mai ales din găsirea unor soluții pentru criza prețului energiei și urmările războiului dus de Rusia în Ucraina. Dar, pe acest fundal, Franța și Germania au amânat o întâlnire bilaterală programată inițial pentru săptămâna viitoare. O decizie care slăbește echilibrul european în momentul deschiderii acestui summit crucial al celor douăzeci și șapte.

Această amânare arată profunzimea divergențelor dintre cele două maluri ale Rinului pe subiecte existențiale pentru viitorul Uniunii, de la reformarea pieței interne a energiei până la solidaritatea financiară dintre cei douăzeci și șapte, trecând prin Europa apărării, industria militară bilaterală. cooperarea și proiectul gazoductului MidCat.

În presa germană, starea „motorului franco-german” al UE e cercetată foarte atent, odată cu această amânare până în ianuarie 2023 a Consiliului de Miniștri franco-german care trebuia să se țină la Fontainebleau, în Franța. Pentru că, deși au fost menționate probleme de calendar, alte voci subliniază mari divergențe între cele două țări, a căror relație tradițională reprezintă pivotul Europei.

Programată inițial pentru 26 octombrie, întâlnirea urma să permită francezilor și germanilor să-și manifeste unitatea în dosarele principale ale momentului, analizează Die Welt. „Dar ar fi fost dificil să se improvizeze o primă întâlnire față în față după aproape trei ani de pandemie”. Prin urmare, doar o întrevedere restrânsă între Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz a fost organizată joi, 20 octombrie, la Bruxelles, înaintea Consiliului European.

Rezerve și scepticism în Franța

Cei doi nu sunt de acord cu privire la „multe probleme”, explică ziarul conservator german, Die Welt. Printre acestea: apărarea europeană. Franța se teme că Germania va da înapoi în cadrul unor inițiative comune ambelor țări, precum avionul de luptă franco-german SCAF și „tancul viitorului”.

Apoi, recent, în fața crizei energetice, Berlinul a decis brusc să acționeze într-o izolare totală de partenerii săi, anunțând un program masiv de subvenții pentru gaze în valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce a lăsat restul Europei într-o stare de năuceală. Plan mai puțin destinat cetățenilor, cât marii industrii, precum siderurgia sau industria auto.

Faptul că nimeni din guvernul german nu a anticipat reacția negativă a UE la acel plan de 200 de miliarde de euro spune multe despre nivelul de provincialism care domnește în cea mai mare și mai bogată țară a UE - unde miniștrii federali sunt obsedați de alegeri în regiuni precum Saxonia Inferioară sau de declarațiile cutărui lider din Bavaria, dar par să se gândească prea puțin la ceea ce se întâmplă la Paris, Roma sau Varșovia.

Olaf Scholz a fost în mod limpede uşurat de faptul că şi-a asigurat un acord în cadrul coaliţiei sale – dar se pare că a uitat să trimită un avertisment chiar celui mai apropiat şi mai important partener economic al Germaniei: Franța.

Apoi, Europa are și multe alte probleme neașteptate. Astfel, misiunea europeană în Republica Centrafricană a fost suspendată din cauza amestecului amenințător și periculos al structurilor de mercenari din unitățile rusești Wagner.

Recrutare la supermarket în Rusia

În Rusia, în acest timp, poți fi recrutat chiar și mergând la cumpărături. Cum o rezumă, în ultimul său număr, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné (doar în ediția pe hârtie), lanțul de magazine «Piatiorocika» (Пятёрочка, cu peste 18.000 de magazine în toată Federația Rusă) a găsit un mod viclean de a-i înhăța pe tinerii și bărbații care fug de recrutare. In urma unui acord cu Ministerul Apărării, casierele pot acum imprima direct ordinul de convocare, odată cu tichetul cumpărăturilor!

De îndată ce un client își prezintă cardul sau un act de identitate (obligatoriu atunci când se cumpără alcool), datele lui personale sunt comparate cu cele ale centrelor de recrutare și hop! camera de supraveghere fixează clipa fatidică în care documentul administrativ îi este înmânat de către casieră răcanului reticent. Imposibil să mai pretinzi că n-ai primit convocarea!

Pentru ca totul să se petreacă într-o atmosferă de bonomie, la ieșirea unor magazine este afișat: «Vă mulțumim pentru vizită. Serviciu militar plăcut!»… Asta sună mai bine decât Apocalypse Now, încheie cu umor negru Le Canard enchaîné.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG