La Tiraspol s-a anunțat victoria cu aproape 80% a lui Vadim Krasnoselski, care astfel a obținut un al doilea mandat, pentru următorii cinci ani. La precedentele alegeri, care au avut loc anul trecut și unde s-au ales membrii legislativului local, niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în Sovietul SUprem. Astfel încât holdingul Sheriff, care controlează toate fluxurile de afaceri din regiune, deține în prezent și toată puterea politică, prin intermediul Partidul Obnovlenie.
Exercițiul electoral din regiunea separatistă a Republicii Moldova a fost declarat ilegal de autoritățile constituționale de la Chişinău, care au cerut partenerilor internaționali să se abțină de la declarații, mediatizări, desemnări de „observatori electorali” sau alte acțiuni și contacte cu exponenții Tiraspolului pe acest subiect, pentru a exclude orice legitimizare a așa-numitelor „alegeri”. „Asemenea acțiuni vor fi considerate drept sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și ar putea avea un impact contraproductiv asupra procesului de reglementare transnistreană”, se spune într-o declarație difuzată de Biroul de reintegrare de la Chişinău.
În pofida acestor avertismente ale Chişinăului, Federația Rusă a trimis pentru alegerile neconstituționale din stânga Nistrului o întreagă delegație formată din deputați din Duma de Stat și politologi ruși. La Tiraspol au venit și așa-numiți observatori din Nagorno-Karabah și din regiunile separatiste ale Georgiei – Abhazia și Osetia de Sud.
Așa-zisele alegeri prezidențiale din regiune au avut loc pe fundalul unor persecuții fără precedent împotriva reprezentanților opoziției și a vocilor critice, cu arestarea și deschiderea unor dosare penale pe numele celor care critică regimul de la Tiraspol, fie chiar și în postări pe rețelele de socializare.
Larisa Kalik este o tânără scriitoare din regiunea transnistreană și este prima căreia i s-a deschis dosar penal de către administrația separatistă. Acuzațiile „pentru extremism” au venit după ce tânăra, care atunci avea 21 de ani, a publicat cartea „Anul Tinereții”, despre realitățile din armata transnistreană și despre traumele morale și fizice cu care rămân tinerii care sunt înrolați, pentru un an, în această structură paramilitară. Dacă ar merge în stânga Nistrului, Larisa ar fi arestată și judecată, așa că ea este sigură că nici în următorii cinci ani nu-și va putea vizita părinții și buneii.
Larisa Kalik: „Sunt cam pesimistă în această privință, în ultimul an. Și pentru următorii cinci ani voi privi, la fel, cu pesimism situația din Transnistria. Cred că dacă peste cinci ani Vadim Krasnoselski nu va mai fi președinte, poate că ceva se va schimba. Dar cel mai probabil este mai bine să nu țin foarte mult la acest gând, pentru că lipsa unei schimbări la putere și regimul actual sunt prea solid. Și acei câțiva oameni care se vor pronunța împotrivă și vor vorbi în vreun fel despre aceste lucruri vor avea aceeași soartă ca și toți ceilalți. Și într-un final și aceste voci vor fi reduse la tăcere. Și va fi liniște și va continua ceea ce se întâmplă acum – propagandă și toate celelalte.
I-am întrebat pe mai mulți cunoscuți dacă planifică să meargă la alegeri. Nimeni nu merge. Și ei privesc cu toții aceste lucruri cu ironie, ca pe ceva absurd și suprarealist. Ei înțeleg că nimic nu se va schimba. Și acest lucru îi motivează pe oameni să plece în continuare din această regiune”, mai spune scriitoarea Larisa Kalik.
Un grup de locuitori ai regiunii transnistrene au semnat săptămâna trecută o petiție în susținerea democrației. Declarația, una fără precedent, semnalează îngrădirea dreptului de a alege și de a fi ales, în contextul alegerilor de duminică. Declarația contestă retragerea abuzivă a contracandidaților lui Vadim Krasnoselski și susține că acest așa-zis scrutin are rolul de a legitima „regimul criminal de la Tiraspol”.
Politologului Anatoli Dirun, care a vrut și el să candideze, i-a fost refuzată înregistrarea în cursă, iar liderul comuniștilor din regiune, Oleg Horjan, care a încercat să trimită actele pentru a candida la scrutin, este de trei ani în închisoare, după organizarea unui protest pașnic la Tiraspol.
Iată ce ne-a declarat recent într-un interviu un locuitor al regiunii transnistrene, care a rugat să-i protejăm identitatea, din considerente de securitate.
„După cum se știe, la alegerile legislative prezența la urne a fost foarte mică și oamenii practic nu au susținut actuala putere și acest lucru a generat o foarte mare nemulțumire în rândul deputaților subordonați Sheriff-ului. Acum ei au ajuns la concluzia că lucrurile trebuie reorganizate, în așa fel încât să fie asigurară pur și simplu prelungirea atribuțiilor lui Vadim Krasnoselski.
La noi, în republica moldovenească nistreană este instalată dictatura. Iar serviciile speciale alternative controlează de facto și spațiul internetului, și activitatea politică publică care practic nu există. Este imposibil să-ți expui punctul de vedere și să-l faci auzit. Când se vorbește despre cazul Horjan și al comuniștilor de la noi, acestea sunt doar câteva lucruri de la suprafață care au devenit cunoscute, pentru că de fapt nu doar despre Horjan este vorba, ci despre faptul că la noi în general nu există nicio activitate politică, aceasta a dispărut complet.
Populația este extrem de nemulțumită, dar este o nemulțumire ascunsă, nearticulată...
Nu se mai vorbește nici despre pluripartitism, nici despre careva dezbateri publice – toată lumea se teme, este strivită de problemele sociale. Populația este extrem de nemulțumită, dar, repet, este o nemulțumire ascunsă, nearticulată, aceasta este prezentă în fundal.”
Să mai menționăm în final că președinta Maia Sandu a sugerat într-o recentă conferință de presă că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.
Iar la București, Ministerul de Externe a dat publicității o declarație în care spune că nu recunoaşte exercițiul electoral din regiunea transnistreană şi reiterează că România susţine „o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean”.
