Potrivit Apărării Civile din Fâşia Gaza, 26 de persoane, printre care femei şi copii, au murit şi cel puţin 59 sunt date dispărute în urma unei lovituri israeliene asupra unui imobil rezidenţial din Beit Lahia, în nordul teritoriului palestinian.

În urma acestui atac produs în plină noapte, 26 de trupuri, „printre care ale unor copii şi femei”, au fost scoase dintre dărâmături, şi, cel puţin 59 de persoane sunt în continuare prinse sub ruine, a declarat pentru AFP Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile.

Imagini luate de un fotograf al AFP arată imobilul complet distrus, lăsând în loc un morman de ruine pe care bărbaţi îl înlăturau cu mâinile goale.

Forţele israeliene au lansat pe 6 octombrie o operaţiune terestră de anvergură în nordul enclavei, cu scopul declarat de a împiedica o regrupare a luptătorilor Hamas. Operaţiunea a debutat la Jabalia şi s-a extins la Beit Lahia.

Într-un comunicat, mişcarea islamistă palestiniană Hamas a condamnat un „masacru” care se înscrie în „războiul genocidar (...) împotriva civililor neînarmaţi”.

Potrivit Apărării Civile, alţi 20 de palestinieni, printre care femei şi copii, au fost ucişi de bombardamente israeliene la Rafah, în sud, la Nuseirat şi Al-Bureij (centru).

Tot duminică, Ministerul Sănătăţii din Gaza a anunţat cel mai recent bilanţ de 43.846 de morţi şi 103.740 de răniţi în teritoriul palestinian de la începutul războiului cu Israel, acum un an.

Duminică, armata israeliană a bombardat din nou periferia sudică a Beirutului, situată în apropierea aeroportului internaţional, după ce i-a somat pe locuitori să evacueze sectoare ce s-ar afla aproape de „instalaţii ale Hezbollah”.

Vezi și: ONU: 70% din cei uciși în Gaza în 13 luni de război au fost femei și copii

Din Liban, Hezbollah a tras noi salve de proiectile asupra oraşului Haifa, a indicat armata israeliană la o zi după ce tiruri similare au atins o sinagogă din acest oraş, rănind două persoane.

Știre preluată de la Europa Liberă România

Alexandr Bezrukovnîi, căutat de Interpol, a fost reținut în orașul Bosanska Krupa în timpul unei operațiuni a Serviciului de Securitate, după ce s-a aflat de intenția sa de a părăsi statul bosniac, scrie presa din Bosnia și Herțegovina cu referire la Ministerul de Interne din regiunea bosniacă Una-Sana.

Toate informațiile despre cetățeanul rus au fost transmise de poliție Parchetului din Bosnia și Herțegovina, care a transferat cazul spre instanță.

La 17 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției (IGP) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău au anunțat că au reținut patru tineri care ar fi fost antrenați în Bosnia și Herțegovina de grupările militare rusești Wagner și Ferma pentru a destabiliza R. Moldova după alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. Cei patru ar fi făcut parte dintr-un grup de peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați anterior în Rusia de organizații ale oligarhului fugar Ilan Șor.

Vezi și: Pe urmele moldovenilor instruiți de ruși în Balcani – Statele Unite cred că tabăra se află în Republica Srpska

Poliția moldoveană a publicat clipuri video care arată presupusele antrenamente, desfășurate inclusiv într-o tabără din Bosnia și Herțegovina. În imagini, tinerii învață să confecționeze explozibil și să utilizeze drone. De asemenea, SIS a dat publicității o listă cu 11 nume ale instructorilor și gestionarilor taberei.

Autoritățile din Bosnia și Herțegovina au avut reacții contradictorii pe problema antrenamentelor oferite moldovenilor. Ministrul securității, Nenad Nesic, a negat faptul că în țară ar exista astfel de tabere. În schimb, ministrul de externe, Elmedin Konakovic, a confirmat informațiile despre astfel de exerciții, realizate sub conducerea rușilor, și a promis o investigație detaliată.

Actualizare 12:21. O femeie în vârstă de 66 de ani a murit în regiunea Liov din vestul Ucrainei, a declarat Maksym Kozytskyi, șeful regional al zonei.

Femeia era în mașină în momentul atacului rusesc cu rachete și a fost ucisă de fragmentele căzute dintr-o rachetă, spune Maksym Kozytskyi într-o postare pe Telegram, adăugând că, de asemenea, doi bărbați au fost răniți.

„Infrastructura critică” a fost avariată, iar 6000 de oameni au rămas temporar fără încălzire, transmite BBC.

Actualizare 11:20. Kievul, Donețk și Dnipropetrovsk sunt cele trei regiuni în care sunt întreruperi de curent, spun autoritățile ucrainene.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a spus că atacul masiv al Rusiei vizează instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina.

Actualizare 11:15. Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat că atacul rusesc de duminică noapte este „adevăratul răspuns” al lui Vladimir Putin la recentele relații diplomatice ale Moscovei cu țări străine.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civili adormiți, infrastructură critică”, scrie Andrii Sybiha, care a devenit ministru de externe în septembrie, pe X.

„Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război Putin pentru toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent”, scrie Sybiha.

„Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște.”

La începutul acestei săptămâni, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu Putin pentru prima dată în aproape doi ani, în ciuda obiecțiilor Kievului.

Actualizare 11:10. Reprezentanții celei mai mari companii private de energie din Ucraina (DTEK) au declarat că atacurile rusești cu rachete și drone au cauzat „daune semnificative” centralelor de energie termică.

DTEK a spus că acesta a fost al optulea atac la scară largă asupra instalațiilor sale energetice din acest an.

Oficialii ucraineni se tem că atacuri ca cele de duminică dimineață ar putea marca începutul unui alt atac concertat rusesc pentru a elimina elemente cheie ale rețelei electrice pe măsură ce sosește iarna.

Ultimul atac major asupra infrastructurii energetice a avut loc la sfârșitul lunii august.

Ucraina lucrează în prezent cu o treime din capacitatea sa de generare de energie de dinainte de 2022, scrie BBC.

*****Știre inițială*****

Autoritățile poloneze au anunțat că au ridicat avioanele de luptă de la sol.

„Din cauza atacului masiv al Federaţiei Ruse cu rachete de croazieră, rachete balistice şi drone împotriva unor ţinte situate, printre altele, în vestul Ucrainei, aeronavele poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian”, a declarat Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze pe site-ul său.

„Toate forţele şi resursele disponibile (au fost activate)”, au adăugat polonezi.

Ministrul de externe al Kievului, Andriy Sybiha, a declarat că Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică și alte clădiri civile din orașe din întreaga țară.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civililor care dormeau, infrastructurii critice. Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război [președintele Vladimir] Putin față de toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent. Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște”, a scris ministrul ucrainean de externe Andriy Sybiha pe X.

Explozii au fost auzite în oraşul Zaporijjea, în sud-estul Ucrainei, şi în portul Odesa de la Marea Neagră, potrivit martorilor citați de Reuters.

Forţele aeriene ucrainene au emis alerte aeriene în întreaga ţară.

Locuitorii au fost îndemnaţi să se adăpostească, iar forţele aeriene au declarat că un număr de rachete au traversat spaţiul aerian ucrainean.

Autoritățile ucrainene au declarat că au întrerupt electricitatea în mai multe regiuni, inclusiv la Kiev, ca măsură de precauţie.

În urma atacurilor cu drone, acoperișul unei clădiri rezidențiale din Kiev a luat foc din cauza căderii de resturi și cel puțin o persoană a fost rănită, au declarat oficialii orașului în aplicația de mesagerie Telegram.

„Serviciile de urgență au fost trimise la fața locului”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Forțele aeriene ucrainene au emis alerte de raid aerian în toate regiunile țării în jurul orei 6 a.m., ora locală, avertizând asupra atacului.

Ministrul energiei Herman Halușcenko a declarat pe platforma Telegram că „un atac masiv asupra sistemului nostru energetic este în desfășurare” și că forțele ruse „atacau instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina”.

Patru oameni au fost uciși

Bilanțul autorităților din Ucraina arată că două femei de la Nikolaev au fost ucise.

De asemenea, șase persoane au fost rănite - printre ele, doi copii.

Guvernatorul regiunii Nikolaev, Vitalii Kim, spune că dronele au atacat în „mai multe valuri” în primele ore ale zilei de duminică.

Clădirile rezidențiale, mașinile, un centru comercial și infrastructura au fost avariate grav, izbucnind incendii, spune el.

Alți doi oameni au murit și alți trei au fost răniți după un atac asupra căilor ferate din centrul Ucrainei. Este vorba de doi lucrători feroviari uciși în urma atacurilor aeriene ruse asupra căilor ferate și a depourilor feroviare din regiunea centrală Dnipropetrovsk a Ucrainei.

Într-o postare pe X, Căile Ferate Ucrainene spun au transmis condoleanțe.

„Sincere condoleanțe rudelor și prietenilor lor. Suntem recunoscători fiecărui feroviar pentru curajul și munca lor constantă", se spune în postare.

Europa Liberă e pe Google News. Abonați-vă!

Update:

„Nu mai există ambulanțe neechipate în Asistența Medicală Urgentă”, spune ministra sănătății, Ala Nemerenco, într-o precizare făcută în cazul decesului Andreei Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc. Acesta a scris ieri într-o postare că fiica sa nu a putut fi salvată de medicii de pe ambulanță pentru că prima mașină sosită nu era echipată corespunzător. Potrivit ministrei Nemerenco, a doua ambulanță care a venit era o unitate de terapie intensivă, care a fost chemată conform protocolului clinic: „Faptul că s-a solicitat echipa de reanimare denotă gravitatea cazului și nu faptul că prima nu ar fi avut echiparea necesară”.

Ministra sănătății a oferit mai multe detalii despre intervenția medicilor. Serviciul 112 a fost apelat la 21:18 cu menționarea că Andreei Cuciuc „îi vine greu să respire”. Ambulanța a ajuns în 7 minute, timp egal cu timpul de răspuns în țările UE și Marea Britanie. Echipa a realizat manevrele medicale în interiorul ambulanței, având toate echipamentele necesare, inclusiv oxigen și defibrilator. Dar pentru că intervențiile primului echipaj nu se soldau cu succes, a fost solicitată echipa de terapie intensivă, așa cum prevăd protocoalele clinice. Aceasta a continuat manevrele de resuscitare. „Aceasta este procedura, și medicii trebuie să resusciteze până este epuizată ultima șansă.” Măsurile de resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală au durat 52 de minute în conformitate cu protocoalele medicale, dar tânăra nu a putut fi salvată.

Știrea inițială

Andreea Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc, în vârstă de 17 ani, a murit vineri seara, după ce i s-a făcut rău într-un local din Chișinău.

Potrivit unei postări scrise de Igor Cuciuc, tânăra de 17 ani era împreună cu colegii într-o berărie din sectorul Botanica, când a leșinat și a fost scoasă din încăpere de către prietenele ei.

Potrivit interpretului, prima ambulanță a venit în șapte minute, dar nu dispunea de aparatură pentru respirație asistată. De aceea a fost chemată o a doua echipă, cu un aparat respirator, care a ajuns peste 20 de minute, dar a fost prea târziu. De asemenea, Igor Cuciuc scrie că localul era plin de fum de narghilea, de țigări electronice și nu era aerisit. Cauza decesului urmează să fie precizată pe parcursul zilei de sâmbătă.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a reacționat, precizând că toate autosanitarele sunt dotate cu echipamente medicale, oxigen și defibrilatoare. „Iar solicitarea pentru a doua echipă a fost reieșind din specificul și gravitatea cazului concret. Toate acțiunile și măsurile de resuscitare s-au efectuat timp de 52 de minute în conformitate cu Protocoalele Clinice Naționale în vigoare”, se arată în comunicatul Centrului.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat că Scholz a condamnat „războiul de agresiune al Rusiei” împotriva Ucrainei în timpul convorbirii și i-a cerut lui Putin să pună capăt acestuia prin retragerea trupelor care au invadat țara în februarie 2022.

„Cancelarul a îndemnat Rusia să fie gata să negocieze cu Ucraina cu scopul de a obține o pace justă și durabilă și a subliniat hotărârea neclintită a Germaniei de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse atât timp cât va fi necesar”, a declarat Hebestreit într-o declarație citată de Associated Press.

Scholz a vorbit în prealabil cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și urma să îl sune din nou după discuția cu Putin.

Liderul german a condamnat raidurile aeriene rusești asupra infrastructurii civile ucrainene și a avertizat că desfășurarea de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei ar putea marca o escaladare gravă a conflictului.

• Te-ar putea interesa și: Summitul informal UE de la Budapesta, dominat de soarta Ucrainei în al doilea mandat Trump

Statele Unite, Coreea de Sud și Ucraina susțin că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei.

Declarația guvernului german nu a precizat cât timp a durat convorbirea cu Putin, însă agenția germană de știri DPA a afirmat că a durat aproximativ o oră. Guvernul rus nu a făcut imediat niciun comentariu cu privire la convorbire.

Convorbirea are loc în timp ce conflictul se apropie marțea viitoare de împlinirea a 1.000 de zile de la invazia trupelor ruse din 24 februarie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit comunicatului Mitropoliei Basarabiei, documentul semnat vineri, 15 noiembrie, stabilește un cadru de colaborare pentru promovarea valorilor etice, morale și civice, sprijinirea spirituală a personalului MAI și organizarea de activități sociale și culturale.

Acordul semnat de ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei, și Adrian Efros, ministru al Afacerilor Interne, indică drept obiective principale „suport spiritual” pentru angajații MAI, prin slujbe religioase și activități duhovnicești, de rând cu promovarea valorilor morale în rândul personalului, de rând cu colaborarea în „situații de risc pentru ordinea publică”.

Este al doilea acord de colaborare semnat de Mitropolia Basarabiei cu o instituție de stat în ultimele luni. În septembrie anul trecut, un protocol similar a fost încheiat cu Ministerul Apărării, scopul principal fiind „educația moral – spirituală și patriotică a efectivului Armatei Naționale”.

• Vezi și: Mitropolia Basarabiei semnează un prim acord de colaborare cu o instituție de stat din R. Moldova

Ambele inițiative sunt și primele din ultimii 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei în R. Moldova. Acestea relevă un sprijin tot mai mare din partea autorităților de la Chișinău după preluarea guvernării de partidul pro-european PAS.

Pe lângă aceste acțiuni, Mitropolitul Basarabiei a primit dreptul de a deține pașaport diplomatic, la fel ca Mitropolitul Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. De asemenea, deputații PAS intenționau să transmită Mitropoliei Basarabiei din proprietatea statului, prin derogare de la lege, o clădire istorică din centrul Chișinăului, dar proiectul a fost trecut pe linie moartă, după ce a stârnit reacții critice în societate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa israeliană anunțase anterior că armata intenționează să emită aceste ordine de recrutare pentru așa-numiții Haredi.

Fostul ministru al apărării Yoav Gallant, care a fost înlocuit în urmă cu zece zile, aprobase măsura înainte de a fi demis. Katz a subliniat vineri că armata va face totul pentru a-i ajuta pe noii recruți să își poată practica obiceiurile lor religioase.

Times of Israel scrie că primele 1000 de avize sau ordine vor fi trimise duminică, iar restul, în lunile următoare.

Mulți evrei ultraortodocși văd serviciul militar ca pe o amenințare la adresa stilului lor de viață pios, în parte pentru că femeile și bărbații servesc împreună.

Liderul opoziției seculare Yair Lapid a lăudat decizia lui Katz, dar s-au auzit critici din partea partidelor ultrareligioase din coaliția de guvernare. Una din aceste formațiuni a spus că partidul Likud, de guvernământ, le declară astfel război ultra-ortodocșilor.

La Ierusalim, unde trăiește o mare comunitate Haredi, au avut loc deja vineri proteste de stradă.

• Te-ar putea interesa și: Un an de la 7 octombrie 2023: Israelul rămâne divizat sub conducerea lui Netanyahu, iar victoria este departe

Bărbații strict religioși au fost scutiți de serviciul militar obligatoriu în Israel timp de decenii. Dar această scutire a expirat de jure în urmă cu câteva luni, când guvernul israelian nu a reușit să adopte o lege care să consolideze privilegiile pentru ultra-ortodocși.

Curtea Supremă a Israelului a emis în cele din urmă o hotărâre în această vară, confirmând că bărbații ultraortodocși ar trebui să fie încorporați în serviciul militar.

Tema este obiect de dispută eternă în societatea israeliană - dar s-a acutizat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de războiul din Gaza.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Amenzile, cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei pentru fiecare caz, au fost aplicate persoanelor care au pretins, acceptat sau primit, direct sau indirect, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje necuvenite, în schimbul votului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, instituția nu deține în prezent date despre câte dintre amenzi au fost contestate sau câte au fost plătite.

• Vezi și: 12 reprezentanți ai blocului „Victorie”, suspectați de corupere electorală. Două persoane au fost reținute

Tot vineri, 15 noiembrie, CNA și procurorii au anunțat că o locuitoare a satului Dubăsarii Vechi din raionul Criuleni, este cercetată pentru corupere electorală.

Aceasta este acuzată că a oferit bunuri în schimbul influențării alegătorilor să voteze pentru un anumit candidat la alegerile prezidențiale. În cadrul investigației, ofițerii CNA au ridicat bunuri utilizate în calitate de obiect al infracțiunii și au inițiat acțiuni pentru identificarea provenienței fondurilor și a posibilelor legături cu grupuri criminale organizate.

Persoana vizată urmează să fie audiată și cercetată în stare de libertate. Conform legii, cei care oferă bani sau alte avantaje pentru influențarea rezultatelor unui scrutin riscă până la 5 ani de închisoare și amenzi de peste 50.000 de lei.

• Poate te interesează și: Serviciile speciale rusești au elaborat schema de transfer a banilor lui Șor în R. Moldova - procuror general

Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei și pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La noile specialități s-au înscris 319 studenți, iar 185 dintre aceștia sunt la masterat. Cei mai mulți studenți au optat pentru disciplina „Știința datelor” de la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde au fost înmatriculați 90 de studenți la licență și 44 – la master.

La un alt program de master „Managementul dezvoltării personale și consiliere organizațională” de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” s-au înscris 37 de studenți, iar programul „Inteligența artificială și știința datelor” de la Universitatea de Stat din Moldova a atras 17 studenți.

Cinci programe noi de licență și opt de master au fost deschise la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova.

Un nou program de master va fi introdus în perioada următoare și la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De asemenea, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, alte 63 de programe din șapte instituții de învățământ superior din țară au fost modernizate ca să asigure o mai bună pregătire a tinerilor pentru ca aceștia să poată ulterior să-și găsească mai ușor un post de muncă.

• Te-ar putea interesa și: A început admiterea în universități. „Profesiile Viitorului” devin profesiile prezentului

Acum doi ani, în mai multe universități din R. Moldova au fost inițiate specialități noi în cadrul programului „Profesiile Viitorului”. Este vorba despre: animație, game design și new media.

În anul de studii 2024-2025 în universitățile din țară au fost înmatriculați peste 13.000 studenți la licență (buget și contract), față de circa 11.000 în 2023. Dreptul, economia și IT-ul au fost cele mai solicitate de tineri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prevederea de a oferi compensațiile sub formă de bani a fost propusă de deputații PAS și au fost adoptate vineri, 15 noiembrie, de Parlament în a doua lectură, cu 71 de voturi.

Guvernul va stabili mărimea compensațiilor folosind datele din Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică”.

Plățile vor fi efectuate prin serviciul guvernamental MPay, banii urmând să fie virați la poștă sau pe cardul bancar. Beneficiarii care nu ridică banii până pe 30 iunie vor pierde dreptul la suma acumulată din compensații.

Legea include și măsuri pentru verificarea corectitudinii ajutoarelor acordate, prin anchete și vizite la domiciliu efectuate de autoritățile competente. Anterior, autoritățile au afirmat că datele introduse de beneficiari vor fi verificate prin 11 baze de date, publice și private.

• Vezi și: Consumatorii care nu-și vor achita facturile riscă să rămână fără compensații

De pe 4 noiembrie și până la 13 noiembrie s-au înscris la compensații peste 380.000 de persoane, potrivit datelor oferite de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Înscrierile pentru luna curentă se încheie pe 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, pe fondul creșterii imense a prețurilor la resursele energetice după începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că o scurtă altercație a izbucnit la meciul de pe Stade de France, în care au fost implicate aproximativ 50 de persoane. Ea a avut loc între fanii aflați într-o secțiune superioară a stadionului, în timpul primei reprize. Forțele de securitate au intervenit rapid și au separat cele două grupuri. Incidentul a durat aproximativ două minute.

Antrenorul Israelului, Ran Ben Shimon, a lăudat Franța pentru măsurile de securitate luate, potrivit presei franceze. „Securitatea a fost extraordinară și fantastică”, a declarat antrenorul, citat de ziarul francez Le Parisien. „Vrem să mulțumim forțelor de securitate care ne-au protejat”.

4.000 de polițiști au fost prezenți în mijloacele de transport public și în jurul stadionului. Alți 1.600 de membri ai personalului de securitate au lucrat chiar în marginea partidei. Potrivit presei franceze, doar aproximativ 16.600 de spectatori au asistat la meci.

După meci, situația din apropierea stadionului a rămas calmă, potrivit radiodifuzorului BFMTV și ziarului Le Parisien. Fanii israelieni, în special evrei francezi, au părăsit stadionul cu autobuze speciale, a mai scris Le Parisien. Poliția i-a escortat.

„A mers foarte bine. Am avut mai multe resurse decât în timpul Jocurilor Olimpice”, a declarat un polițist sub acoperire, citat de ziar.

• Te-ar putea interesa și: Măsuri de securitate sporite la Paris, înaintea meciului de fotbal cu Israelul

Autoritățile franceze au avertizat potențialii scandalagii înainte de meci că vor fi tratați fără menajamente. „Pentru cei care vor să provoace probleme, răspunsul forțelor de securitate sub autoritatea mea va fi decisiv”, a declarat șeful poliției franceze, Laurent Nuñez, la postul de radio France Info.

Meciul s-a încheiat la egalitate, 0-0. El a avut loc după ce, joia trecută, suporterii israelieni ai echipei Maccabi Tel Aviv au fost atacați la Amsterdam de protestatari pro-palestinieni, după ce au sosit pentru un meci cu Ajax.

Consiliul Național de Securitate al Israelului a făcut apoi apel la cetățeni să fie precauți la evenimentele din străinătate și să evite evenimentele sportive și culturale la care participă echipe sau artiști israelieni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prezent, cetățenii țărilor terțe care dețin statutul de rezident permanent pot vota la alegerile locale din Estonia. Modificările constituționale propuse de Guvern vin să limiteze această situație și să păstreze acest drept doar pentru cetățenii din statele membre ale UE și NATO, precum și apatrizilor - persoanele fără cetățenie.

Dacă va trece acest amendament, orice altă persoană care deține cetățenia unui stat terț va pierde dreptul de a vota la alegerile locale, chiar dacă deține rezidența, scrie presa estoniană.

În Parlamentul estonian au ajuns două proiecte de amendamente constituționale. Unul a fost propus de președintele Comisiei pentru afaceri constituționale, Hendrik Terras, iar altul de partidul de opoziție Isamaa.

Principala diferență dintre cele două este că parlamentarii coaliției vor să permite apatrizilor să-și păstreze dreptul de a vota, în timp ce opoziția dorește o interdicție totală. O altă inițiativă a vizat introducerea obligativității de înregistrare a alegătorilor pentru a împiedica „țările ostile” să intervină în alegerile estoniene, dar implementarea ei se așteaptă să fie dificilă.

Pentru a fi adoptat amendamentul, iar Constituția modificată este nevoie ca 80% din deputații Parlamentului de la Tallinn să îl sprijine, lucru imposibil fără sprijinul opoziției.

Vezi și reportajul de la Narva, Estonia, principalul punct de trecere a frontierei cu Rusia

În Estonia, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, inițiativa de a ridica dreptul la vot al cetățenilor din state terțe a fost propusă de mai multe partide politice. Măsura a vizat în special „țările ostile” Estoniei, cum ar fi Rusia și Belarus. Unele formațiuni s-au pronunțat împotriva interdicției, spunând că nu toți cetățenii acestor state ar trebui să-și piardă dreptul la vot, deoarece unii sprijină Estonia.

În țara baltică trăiesc aproximativ 83.500 de cetățeni ruși, dintre care aproximativ o treime au participat la ultimele alegeri locale. Guvernul intenționează să modifice Constituția înaintea următoarelor alegeri locale, preconizate pentru toamna lui 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de modificare la legea privind activitatea farmaceutică - care, mai nou, se va numi legea farmaciei - se află în consultări publice până la data de 19 noiembrie, reglementează autorizarea, cerințele și supravegherea desfășurării activității unităților farmaceutice.

Pe lângă schimbarea denumirii legii, autorii proiectului renunță și la termenul de licențiere, pe care îl înlocuiesc cu autorizarea activității farmaceutice. Aceasta va fi eliberată pe un termen nelimitat și se va reperfecta doar în cazul în care se va schimba farmacistul diriginte, pe numele căruia se atribuie autorizația sau în cazul schimbării locației. Anterior, farmaciile obțineau licența de activitate pentru cinci ani.

Potrivit modificărilor activitatea farmaceutică se va desfășura în:

• farmacii comunitare - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor şi altor produse prevăzute de lege;
• farmacii de spital - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor bolnavilor din spitale;
• instituțiile de învățământ superior cu profil medical și farmaceutic ca bază de învățământ și de activitate didactică, de cercetare, de preparare a medicamentelor și a altor produse farmaceutice.

Legea va fi însoțită de alte trei hotărâri de guvern. Prima hotărâre va fi despre condițiile de licențiere, care va stipula condiții diferite pentru fiecare farmacie.

Potrivit directorului Agenției Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (AMDM), Dragoș Guțu, nu vor mai exista filiale ale farmaciilor, dar toate farmaciile vor fi individualizate. „Fiecare farmacie comunitară va avea anumite cerințe de deschidere, cerințe privind suprafața și încăperile”, explică autoritatea.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii vor avea carduri europene de asigurări de sănătate. Când vor fi disponibile și ce servicii vor acoperi?

O altă hotărâre va fi legată de adaosurile comerciale aplicate pe fiecare sector: importator, distribuitor, farmacie.

Dragoș Guțu specifică cu odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE) prețurile la medicamente eliberate fără prescripție medicală se vor liberaliza, întrucât UE nu reglementează prețurile la acestea.

Hotărârea va stipula și taxele de autorizare, care vor fi stabilite în funcție de tipul de unitate farmaceutică și de localitatea de amplasare a acesteia.

În municipiul Chișinău taxele vor fi foarte mari, „pentru a descuraja deschiderea de noi farmacii, întrucât nu mai este nevoie de alte farmacii”, explică Guțu.

Pentru înființarea unei farmacii comunitare în alte municipii decât Chișinău taxele vor fi mai mici, iar în sate autorizația de deschidere va fi gratuită. „Prin asta vrem să stimulăm agenții economici să deschidă farmacii în sate”, mai spune Dragoș Guțu.

• Te-ar putea interesa și: Tânărul care a deschis o farmacie în satul său natal

O altă hotărâre care va însoți proiectul de lege ține de distrugerea inofensivă prin incinerare a medicamentelor, care va stipula clar modul de colectare și distrugere a medicamentelor. Toate farmaciile vor fi obligate să colecteze medicamentele și dispozitivele medicale expirate pentru distrugerea lor ulterioară.

Legea cu privire la activitatea farmaceutică a fost adoptată în anul 1993, iar de-a lungul anilor aceasta a fost actualizată de 25 de ori.

În R. Moldova activează 1.510 farmacii autorizate, dintre care peste o mie în municipii și centre raionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din cei opt consilieri PAS din Rezina, au fost excluși din partid cinci – Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță – prin decizia Biroului Permanent Național al PAS din 12 noiembrie. Anunțul a fost făcut de deputatul Vitalie Jacot la o televiziune locală. El a spus că cei cinci „nu mai pot reprezenta partidul” pentru că ar fi neglijat „principii și valori care stau la baza activității PAS”.

Jacot a spus vag că decizia de excludere a fost motivată de „unele indicii că s-au comis abateri” de către cei cinci consilieri. Potrivit lui, în prezent PAS examinează cât de „grave” au fost acele „abateri”.

Solicitați de Europa Liberă Moldova, reprezentații PAS din Chișinău au fost și ei laconici, spunând că cei cinci ar fi „atacat public în mod regulat alți membri PAS Rezina, astfel creând o situație de conflict ce afecta activitatea organizației teritoriale”, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Alionei Cuiban, una dintre consiliere excluse, între membrii PAS Rezina și cei din conducerea partidului ar fi existat un conflict din cauza deputaților Radu Marian și Vitalie Jacot.

Cuiban spune că Marian ar fi încercat să propulseze în fruntea organizație locale a partidului o persoană anume, fără a da alte detalii. Deputatul nu a dorit să comenteze conflictul pentru Europa Liberă, reiterând poziția oficială a partidului.

• Vezi și: Fosta deputată PAS Victoria Cazacu aderă la Partidul Nostru condus de Renato Usatîi

Totodată, potrivit consilierei raionale, parlamentarul Vitalie Jacot ar fi organizat slab campania pentru referendumul din 20 octombrie.

„Jacot Vitalie a prăvălit referendumul în raionul Rezina, nu a lucrat, nu a organizat și nu a conlucrat cu echipele locale”, a transmis consiliera. La referendumul privind aderarea la UE, majoritatea alegătorilor din Rezina (51,16%) au votat „Nu”.

Un alt consilier, Sergiu Bagrin, a făcut declarații similare, acuzând deputații PAS că tratează Rezina ca pe „o colonie”.

„Ei cred, că noi în teritoriu suntem niște proști, care nu avem opinii, nu avem dreptul de a decide și nici dreptul de exprimare”, a spus Bagrin.

Conducerea partidului nu a reacționat la declarațiile consilierilor excluși.

În urma alegerilor locale din 2023, în Consiliul raional Rezina niciun partid nu a luat o majoritate clară. Cele mai multe mandate de consilier (8) a obținut PAS, urmat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a lui Ion Chicu – 6 mandate, Partidul Socialiștilor (PSRM) lui Igor Dodon și Partidul Schimbării (PS) condus de Ștefan Gligor – câte 4 mandate; Platforma DA a obținut 3 mandate, iar comuniștii – unul.

În aceste condiții, pentru a alege președintele raionului s-a format o coaliție circumstanțială dintre PDCM, PSRM și Partidul Schimbării care, în 2023, l-a votat ca președinte pe Teodor Cuculescu (PDCM). Atunci, Radu Marian a criticat Partidul Schimbării pentru că nu ar fi acceptat o alianță „pro-europeană” cu PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parchetul Superior din Belgrad a declarat pentru Europa Liberă că a fost informat de poliție cu privire la moartea lui Zimin, în vârstă de 53 de ani.

„A fost dispusă o autopsie și un raport toxicologic pentru a se stabili cauza morții", a precizat Parchetul.

Europa Liberă a aflat din surse, mai devreme, că trupul unui cetățean străin născut în 1971 a fost găsit în seara zilei de 12 noiembrie, fără niciun semn suspect vizibil, într-un apartament din Vracar, cartier din centrul Belgradului.

În ultima sa postare pe Instagram din 4 noiembrie, Zimin a anunțat că pe 7 noiembrie va pregăti o cină specială într-un club din Belgrad și va prezenta cartea sa recent publicată, Anglomania, o privire personală asupra istoriei culturale a Marii Britanii.

Zimin a găzduit o emisiune culinară pe canalul de televiziune rusesc NTV, care a fost întreruptă după ce a postat mesaje anti-război pe rețelele sociale după invazia ordonată de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022.

„Nu vor exista episoade noi din cauza poziției anti-război a autorului emisiunii. Oare regret acest lucru? Nu, regret că am ajuns să mergem la război. Eu nu iau parte la război, războiul vine peste mine", a spus el pe Instagram la acea vreme.

La Londra, Zimin a condus restaurantul rusesc „Zima” și a publicat o revistă cu același nume. Restaurantul a confirmat moartea lui Zimin pe Instagram. „Pentru noi, Aleksei nu a fost doar un coleg, a fost prietenul nostru, o persoană apropiată cu care am avut norocul să trecem prin multe - atât bune, plăcute, cât și triste", a declarat restaurantul.

Zimin a deschis mai multe restaurante în Moscova și a fost redactor-șef adjunct al revistei gastronomice Afișa, ca și redactor-șef la Afișa Food. De asemenea, a scris pentru publicațiile ruse Komersant și Vedomosti.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

PA a anunțat, pe 14 noiembrie, că, pe lângă conturile înghețate, alte două țări urmează să pună sechestru pe alte conturi, care au 40 și, respectiv, 50 milioane de dolari, bani proveniți tot din „Laundromat”. În acest sens, PA urmează să solicite instanței de judecată să autorizeze sechestrarea.

Procurorii anticorupție moldoveni susțin că înghețarea conturilor este un „pas important” spre recuperarea acelor sume de bani.

Ce este „Laundromatul rusesc”?

Așa a fost denumită o schemă de legalizare/spălare a banilor proveniți din Rusia, care a activat în perioada 2011-2014.

Schema funcționa astfel: două companii străine încheiau contracte de împrumut, iar garanții acestora erau unele companii rusești și mai mulți rezidenți moldoveni, de obicei din sate mici. Ulterior, una dintre companii se adresa instanței moldovenești pentru recuperarea banilor și îi cerea de la garanți.

Astfel, banii din Rusia ajungeau la Moldindconbank și de acolo erau transferați în alte țări. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 22 de miliarde de dolari au fost retrași din Rusia în cadrul acestei scheme.

În total de 19 bănci rusești și aproximativ o sută de firme din Rusia au fost implicate în schemă. Potrivit Novaya Gazeta, o parte din banii care au fost retrași în cadrul acestei scheme au fost transferați în Danemarca - 954,5 milioane de dolari, Hong Kong - 929 milioane de dolari, China - 916 milioane de dolari, Cipru - 871 milioane de dolari, Marea Britanie - 738,1 milioane de dolari și Elveția - peste 600 milioane de dolari.

Rusia consideră că organizatorul schemei este omul de afaceri moldovean Veaceslav Platon, care ar fi acționat cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. Ambii neagă implicarea în schemă.

• Vezi și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

În 2021, un tribunal rus a condamnat-o pe sora lui Platon, Elena Platon, la 11 ani de închisoare într-unul dintre cazurile Landromat. În perioada 2013-2014, ea a fost director al trezoreriei Moldindconbank. Proprietarii băncilor rusești Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin sunt, de asemenea, printre organizatorii schemei. În 2021, Kuzmin a fost condamnat la nouă ani de închisoare, iar Grigoriev la 12 ani.

Și Moldova investighează implicarea lui Platon în cazul Landromat. Pe acest caz, Procuratura Anticorupție a raportat că a confiscat, în 2022, bunurile lui Platon și ale intermediarilor săi în valoare de 268 de milioane de lei.

Dosarele judecătorilor moldoveni

Sechestrele ar fi fost aplicate în baza probelor colectate de procurorii moldoveni inclusiv în dosarele în care au fost recunoscuți vinovați judecătorii care au pronunțat hotărâri ilegale.

Mai exact, în 2016, 15 judecători din Moldova au fost acuzați de spălare de bani și de pronunțarea unor hotărâri ilegale. În 2020, procurorii au renunțat la acuzațiile de spălare de bani împotriva a 13 judecători (unul a murit în timpul anchetei, altul este căutat).

• Te-ar putea interesa și: Dosarul „Spălătoriei rusești”: judecătorii scoși de sub urmărire penală cer despăgubiri de peste 3,5 milioane de lei

Dosarele privind hotărâri ilegale au fost examinate separat pentru fiecare dintre cei 13. În acest sens, pe 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat pe fostul judecător Gheorghe Marchitan. Potrivit anchetei, el a ordonat ilegal unei companii din Marea Britanie să plătească 200.000 de dolari unui garant moldovean și a două companii din Rusia. Dar Marchitan a scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.

El este primul inculpat al cărui caz a ajuns la Curtea de Apel. Celelalte cazuri au fost soluționate deocamdată doar de primele instanțe. În ultimii trei ani, șapte foști judecători au fost achitați în aceste cazuri, patru au fost găsiți vinovați de emiterea hotărârilor ilegale, iar dosarul unui judecător încă se examinează.

Niciunul dintre cei patru găsiți vinovați nu a fost condamnat din cauza expirării termenului de prescripție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ruta directă va fi operată de compania aeriană maghiară Wizz Air. Prețul biletelor începe de la circa 600 de lei moldovenești, iar durata călătoriei este de aproape o oră.

Tot astăzi Wizz Air a anunțat lansarea rutei directe Chișinău-Katowice, disponibilă începând cu data de 1 iunie 2025. Zborurile către Katowice, Polonia vor avea loc în fiecare marți, joi, sâmbătă și duminică.

Anunțul vine la scurt timp după ce la 17 octombrie, operatorul aerian a spus că va redeschide baza de la Chișinău și a anunțat lansarea a alte opt curse noi spre mai multe orașe europene, cum ar fi Berlin, Paris și Dortmund. Toate acestea vor fi disponibile din luna decembrie curent.

La începutul lunii martie anul trecut, Wizz Air și-a suspendat zborurile din și spre Chișinău invocând riscuri de securitate, dar a revenit pe piață în decembrie același an, după mai multe discuții cu autoritățile de la Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii din Paris au cerut o pedeapsă sub forma unei amenzi de 300 de mii de euro și 5 ani de închisoare cu executare, inclusiv pe durata unui eventual apel, ceea ce ar putea afecta serios șansele lui Le Pen de a candida la prezidențialele din 2027, unde este văzută drept favorită, scrie Reuters.

Procesul va avea loc până la 27 noiembrie, după care judecătorii se vor retrage în deliberări și vor anunța o sentință, cel mai probabil la începutul anului viitor.

Judecarea cauzei are loc la aproape un deceniu de la demararea investigațiilor inițiale, în care este vizată Le Pen alături de alți 24 de membri ai partidului său, printre care foști deputați și asistenți parlamentari – toți acuzați că au utilizat banii Parlamentului European pentru persoane fără legătură reală cu UE din propriul partid, care la acea vreme de Frontul Național.

Presupusa schemă de joburi false a avut loc între 2004 și 2016. Membri de partid erau angajați oficial ca asistenți parlamentari în Parlamentul European, dar în realitate aceștia activau exclusiv pentru partid.

În prezent, Marine Le Pen și partidul său RN, pe care l-a condus între 2011 și 2021, la fel ca alte formațiuni de extremă dreapta de pe continentul european, se află într-o perioadă în care au înregistrat o serie de victorii în alegerile din acest an, în special europarlamentarele și anticipatele din Franța.

• Te-ar putea interesa și: Marine Le Pen apare în fața judecătorilor, fiind acuzată de deturnarea fondurilor europene

În ședința de judecată, procurorul Nicolas Barret a cerut judecătorilor să emită o sentință de 5 ani de închisoare pentru Le Pen, însă cu posibilitatea eliberării condiționate înainte de termen. Lidera extremei drepte a acuzat, în pledoaria sa în fața instanței, că procurorii vor să priveze cetățenii francezi de dreptul de „a vota pentru cine vor ei”.

Le Pen, care se așteaptă la o sentință de condamnare, a pledat nevinovată și a spus că nu are nici cel mai mic sentiment că ar fi comis vreo ilegalitate, scrie presa franceză.

Întrebată luna trecută despre cum mai exact și-a selectat presupușii asistenți parlamentari și care erau sarcinile acestora, Le Pen a dat răspunsuri generale, ori a zis că nu-și amintește.

Dacă va fi găsită vinovată și condamnată, Le Pen va putea contesta sentința, care ar putea include și o interdicție de a ocupa anumite funcții publice și elective pentru o anumită perioadă. Un caz similar care a avut loc la începutul anului, a vizat un politician francez dintr-un partid centrist s-a soldat cu amenzi și pedeapsă cu închisoarea, fără executare însă.

Parlamentul European a spus că a pierdut trei milioane de euro prin această schemă. RN a întors un milion de euro, dar a insistat că gestul nu echivalează cu o recunoaștere a vinovăției.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atribuțiile diplomatului moldovean includ verificarea eficienței și performanțelor organizațiilor din ONU, adică cum modul cheltuie banii, cum sunt administrate, ce rezultate au etc.

Moraru a fost ales în urma alegerilor desfășurate pentru locul atribuit țărilor est-europene din cadrul CCI în Adunarea Generală a ONU din New York. El a obținut suportul a 107 țări din cele 185 participante, învingând contracandidați din Bulgaria și Slovacia.

„Realegerea ambasadorului Victor Moraru la CCI reprezintă o dovadă a aprecierii și recunoașterii internaționale a experienței și expertizei candidatului promovat de Republica Moldova”, a transmis ministrul moldovean de Externe.

• Te-ar putea interesa și: Funcționarii moldoveni vor putea fi trimiși la stagii în Uniunea Europeană

Moraru va activa ca inspector până în 2030, totodată el este ambasadorul R. Moldova la ONU – organizația internațională, cu 193 de țări membre, care promovează pacea și drepturile omului.

R. Moldova mai este reprezentată la ONU și de către Tatiana Molcean, care anul trecut a fost numită în funcția de Secretar Executiv al Comisiei Economice pentru Europa (UNECE) a ONU.

Din rețeaua ONU fac parte organizații precum UNICEF, UNESCO și Organizația Mondială a Sănătății.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții celor două mari blocuri electorale ale opoziției - Mișcarea Națională Unită (MNU) și Coaliția pentru schimbare - au cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să le anuleze listele cu candidați - o mișcare procedurală care ar face imposibilă distribuirea mandatelor către candidații opoziției care au obținut locuri în Parlament.

„În numele Mișcării Naționale Unite, declarăm că nu recunoaștem legitimitatea acestor alegeri și refuzăm mandatele de parlamentari. Astăzi, fiecare dintre noi care a câștigat pe listele de partid a trimis o notificare oficială Comisiei Electorale Centrale, astfel încât niciun candidat să nu fie înregistrat”, a spus lidera MNU, Tina Bokuciava, într-o conferință de presă.

Nika Gvaramia, liderul Coaliției pentru Schimbare, a afirmat că toți candidații de pe lista blocului electoral își vor semna oficial refuzul ori de câte ori va fi necesar dacă CEC, sub presiunea autorităților, va încerca să-i înregistreze în Parlament prin proceduri birocratice.

„Acest parlament este ilegitim, iar participarea noastră la activitățile sale este exclusă. Nu vom ajuta autoritățile să-l legitimeze cu prezența noastră”, a spus Gvaramia.

În replică, partidul de guvernământ, Visul Georgian, a anunțat că va depune o sesizare la Curtea Constituțională pentru a scoate în afara legii partidele de opoziție, acuzând în special MNU de trădare.

„Nu excludem că ne vom ocupa în primul rând de MNU care a comis acte de trădare împotriva țării”, a declarat secretarul general al Visului Georgian, Kakha Kaladze, adăugând că autoritățile dețin „destul dovezi” pentru a scoate blocul de partid în afara legii, fără a oferi însă alte detalii.

Te-ar putea interesa și: Miting pro-european la Tbilisi. Președinta Georgiei spune că partidul de guvernământ a „capturat” Georgia

Demersurile vin după ce președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat să recunoască validitatea rezultatelor alegerilor din 26 octombrie și a cerut organizarea unui nou scrutin. Opoziția a organizat de atunci proteste zilnice la Tbilisi, în care a contestat victoria partidului Visul Georgian, favorabil Moscovei și aflat la putere în ultimii 12 ani, care afirmă că a obținut 54% din sufragii.

Cel mai recent protest a avut loc miercuri, 13 noiembrie, când un grup de femei au protestat la sediul CEC, unde au cerut autorității electorale să anuleze rezultatele alegerilor.

Rezultatele scrutinului nu sunt recunoscute de cele mai multe țări din Uniunea Europeană, deși premierul maghiar Viktor Orban, a cărui stat deține președinția semestrială a blocului comunitar, a vizitat Tbilisi și felicitat Visul Georgian.

• Vezi și: Puterea și opoziția moldoveană – dezbinate și în cazul alegerilor din Georgia

Și la Chișinău, opiniile au fost împărțite, între președinta Maia Sandu care și-a anunțat sprijinul pentru șefa statului georgian, Salome Zurabișvili și opoziția socialistă în frunte cu ex-președintele Igor Dodon, care a felicitat Visul Georgian pentru rezultatele alegerilor.

Georgia s-a ales cu procesul de aderare la UE „înghețat”, după ce formațiunea de la guvernare a adoptat o legislație a „agentului străin” împotriva ONG-urilor, de rând cu o serie de măsuri anti-LGBT, similare cu cele adoptate de Moscova. Deciziile au stârnit critici din partea Bruxellesului și Washingtonului, care acuză țara din Caucaz de regres democratic.

De cealaltă parte, premierul georgian, Irakli Kobakhidze, a acuzat de mai multe ori Uniunea Europeană de o „atitudine diferită” în cazul Georgiei și R. Moldova, afirmând că autoritățile de la Chișinău ar fi mai favorizate. Declarațiile similare ale acestuia de la Budapesta, au atras convocarea la Ministerul moldovean de Externe a însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Georgiei în R. Moldova.

Autoritățile moldovene i-au transmis diplomatului georgian „nemulțumirea profundă” cu privire la „maniera deformată și neconformă” în care premierul georgian abordează în discursul său public tematica integrării europene a R. Moldova și procesul electoral din țară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul se află în consultări publice până la data de 26 noiembrie. Acesta stabilește condițiile detașării funcționarilor din instituțiile de stat din R. Moldova la cele ale Uniunii Europene (UE), ca Parlamentul European sau Consiliul European.

În particular, ar putea pleca la studii angajații care activează de cel puțin un an la o instituție publică din Moldova. Aceștia pot pleca în UE doar cu avizul șefului lor și după ce vor parcurge o procedură de selecție. Durata detașării nu trebuie să depășească la doi ani, iar scopul ar fi „formarea și dezvoltarea profesională”.

Funcționarii care vor pleca în UE, numiți în proiect „experți naționali detașați”, își vor păstra salariile și alte plăți din R. Moldova, dar vor activa în interesul organismului UE care îi va găzdui. Totodată, ei pot obține diurne pentru călătorie și indemnizații pentru subzistență lunară și pentru concediu anual.

Cancelaria de Stat nu indică în proiect costurile pe care le va suporta bugetul de stat pentru detașări, spunând că „determinarea exactă a acestora este dificilă” pentru că funcționarii au salarii diferite. În schimb, autorii susțin că sumele ar fi „justificate prin creșterea profesionalismului” funcționarilor, care ar moderniza conform standardelor UE sectorul public din Moldova.

În timp ce vor fi plecați, funcționarii respectivi nu vor putea fi eliberați din funcție, iar poziția lor din Moldova va fi suplinită temporar.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

După finalizarea detașării, instituția din UE la care va activa funcționarul îi va evalua performanța. În funcție de aceasta, funcționarii ar putea primi sporuri salariale sau să fie avansați în funcție.

Proiectul mai prevede „răspundere disciplinară” pentru nerespectarea datoriilor de serviciu, dar nu spune clar ce consecințe vor exista dacă funcționarul va avea o prestație slabă în cadrul instituției europene.

Recent, Guvernul a hotărât că peste 1.000 de funcționari publici din 44 de instituții publice din Republica Moldova vor primi sporuri salariale de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Paris au izbucnit miercuri seară, în ajunul meciului de fotbal, proteste împotriva unei gale controversate, organizată de personalități de extremă dreapta în sprijinul Israelului. Unii participanți s-au ciocnit cu forțele de ordine.

Șeful poliției franceze, Laurent Nuñez, a declarat că 4.000 de ofițeri de poliție și personal de securitate vor fi desfășurați în jurul stadionului Stade de France joi seară, iar alți 1.500 de polițiști vor fi prezenți în mijloacele de transport în comun. Măsurile extreme vin la o săptămână după violențele împotriva fanilor israelieni în marginea unui meci de fotbal din Europa League, la Amsterdam, în atacuri condamnate pe scară largă în întreaga Europă ca fiind antisemite.

La trei luni după ce metropola a găzduit ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice, atmosfera la Paris a trecut de la sărbătoare la teamă, iar stadionul național urma să fie pe trei sferturi gol pentru meci.

Președintele francez Emmanuel Macron și ministrul francez de interne Bruno Retailleau vor fi prezenți.

Doar 20.000 din cele 80.000 de bilete au fost vândute, iar aproximativ 150 de suporteri israelieni se află în oraș, fiind escortați de poliție.

„Am încercat să ne pregătim pentru acest meci cât se poate de normal. Dar, evident, nimeni în echipa noastră nu poate fi insensibil la un context atât de greu”, a declarat miercuri antrenorul Franței, Didier Deschamps.

Meciul din deplasare cu Israel din 10 octombrie - pe care Franța l-a câștigat cu 4-1 - s-a jucat la Budapesta, în Ungaria.

Numărul scăzut de fani vizitatori vine după ce Consiliul Național de Securitate al Israelului a avertizat cetățenii din străinătate să evite evenimentele sportive și culturale, în special meciul de la Paris.

Unitatea tactică de elită a Poliției Naționale Franceze, cunoscută sub numele de RAID, va fi prezentă pe stadion, iar unii polițiști vor fi în civil și se vor amesteca cu fanii. De asemenea, vor fi păzite locurile de cult evreiești din oraș.

Joia trecută, Amsterdamul a fost martorul unor scene haotice, când suporterii israelieni au fost atacați de tineri aparent incitați de apelurile lansate pe rețelele de socializare de a „căuta” evreii, potrivit autorităților olandeze.

Pe de altă parte, înainte de meciul de la Amsterdam, un grup mare de suporteri ai echipei israeliene a putut fi văzut pe o înregistrare video scandând sloganuri anti-arabe în timp ce se îndreptau spre stadion, escortați de poliție. Israelienii au ars un steag palestinian și au distrus un taxi, potrivit poliției olandeze.

Miercuri, liderul extremei-drepte olandeze Geert Wilders, care este total de partea israelienilor în această dispută, a cerut deportarea localnicilor care au participat la violențe, despre care susține, fără dovezi, că ar fi fost „predominant marocani”. Wilders a fost condamnat în trecut pentru insultele sale la adresa întregii comunități marocane din Olanda.

Meciul din Saint-Denis, suburbia din nordul Parisului unde se află stadionul, este programat să înceapă joi la ora locală 20:45 (21:45, ora Moldovei).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump se află miercuri la Casa Albă, pentru prima dată de când a pierdut alegerile în 2020, la 1.393 de zile după ce a părăsit clădirea simbol a președinției SUA, sărind peste învestirea lui Biden într-un acces de furie.

Președintele în exercițiu Joe Biden l-a primit pe Trump în sanctuarul democrației, ca să demonstreze, după cum a promis, tranziția pașnică a puterii după victoria decisivă a republicanului de săptămâna trecută.

De altfel, primul lucru pe care i l-a spus președintele Joe Biden lui Donald Trump a fost că urmărește o „tranziție lină” a puterii.

Președintele ales Trump i-a spus lui Biden că politica este „dură” înainte de a-i mulțumi pentru o tranziție ușoară a puterii

„Apreciez foarte mult o tranziție atât de lină, va fi cât se poate de lină”, a spus Trump.

„Ei bine, domnule președinte ales și fost președinte, Donald, felicitări. Așteptăm cu nerăbdare să avem o tranziție fără probleme, făcând tot ce putem pentru a ne asigura că sunteți cazat și obțineți ceea ce aveți nevoie. Vom avea ocazia să vorbim despre unele dintre acestea astăzi. Deci bine ai venit, bine ai revenit”, i-a spus Biden lui Trump.

Întâlnirea de la Casa Albă este un gest de curtoazie tradițională al președinților în funcție pe care Trump, republican, nu i-a oferit-o lui Biden în 2020, când a câștigat alegerile. Atunci, susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul exact în momentul în care Congresul american trebuia să-l învestească în funcție pe Joe Biden.

Trump a făcut atunci afirmații false de fraudă chiar înainte de atacul asupra Capitoliului într-un miting cu susținătorii săi, pe care i-a și îndemnat să ia cu asalt sediul Congresului SUA.

Deși Biden intenționează să folosească întâlnirea pentru a arăta continuitate, tranziția în sine este parțial blocată. Potrivit Casei Albe, echipa lui Trump nu a semnat încă acordurile de preluare a spațiilor de birouri și de echipamente guvernamentale, precum și de acces la facilități și informații pentru oficialii guvernamentali.

„Avocații din tranziția Trump-Vance continuă să se angajeze constructiv [în discuții] cu avocații Administrației Biden-Harris cu privire la toate acordurile prevăzute de Actul de tranziție prezidențial”, a declarat Brian Vance, purtător de cuvânt al tranziției Trump, referindu-se la legea care guvernează transferul de putere.

Prima doamnă Jill Biden s-a alăturat președintelui Joe Biden pentru a-l saluta pe președintele ales Donald Trump.

Jill Biden i-a trimis o invitație viitoarei prime doamne Melania Trump la întâlnirea tradițională a primelor doamne, dar Melania Trump a refuzat să participe, potrivit unor surse spun că ar fi avut programat înainte un angajament legat de cartea ei.

Jill Biden i-a dat lui Trump o scrisoare de felicitare scrisă de mână pentru Melania Trump, în care și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea echipei sale de a ajuta la tranziție.

Biden și Trump s-au criticat aspru unul pe celălalt de ani de zile, iar echipele lor au poziții foarte diferite cu privire la politicile SUA, de la schimbările climatice, la Rusia sau comerț.

Ultima dată când Donald Trump s-a aflat în Biroul Oval, a mâzgălit o scrisoare de două pagini către Joe Biden, cu caligrafia sa zimțată, inconfundabilă, pe care a strecurat-o în sertarul biroului Resolute și – în ciuda tonului surprinzător de amabil al biletului – s-a îndepărtat de clădire trist și supărat, refuzând să recunoască victoria lui Biden.

Miercuri, el s-a întors la Casa Albă de pe cu totul alte poziții, încurajat de votul popular la alegerile de săptămâna trecută, bucurându-se de revenirea sa la putere.

Trump nu mai este personajul paria despre care chiar și mulți republicani au spus că nu se va mai întoarce niciodată la Casa Albă după rolul său în instigarea la revolta din 6 ianuarie 2021.

Trump a stat alături de Biden la doar câțiva metri de sufrageria din care a urmărit în direct, în 2021, atacul asupra Capitoliului, refuzând să intervină pentru a calma lucrurile, în ciuda insistenței consilierilor săi.

_{Știre preluată de la Europa Liberă România}

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press relatează că primirea este un moment tradițional al predării pașnice a puterii - un ritual la care Trump însuși a refuzat să participe în urmă cu patru ani

Trump urma, de asemenea, să se întâlnească cu republicanii din Congres, iar vizita sa, pe fondul alegerilor pentru conducerea republicană a Congresului, ar putea pune amprenta sa asupra rezultatului.

Într-o evoluție neobișnuită, Trump este însoțit în călătorie de miliardarul Elon Musk. CEO-ul Tesla și SpaceX, care a fost numit marți de Trump într-un rol consultativ privind „eficientizarea” guvernului, nu era inclus printre participanții la ședința de la Casa Albă, dar se va alătura întâlnirii lui Trump cu republicanii din Cameră înainte de aceasta.

• Vezi și: Trump anunță primele nume din noul cabinet și sugerează primele direcții politice

Musk și-a petrecut ultimele zile la Mar-a-Lago, proprietatea lui Trump din Florida, și a participat la reuniunile „de tranziție”.

Trump i-a anunțat numirea într-o postare pe X, rețeaua al cărei proprietar este Musk, numindu-l „Marele Elon Musk”.

După victoria sa în alegerile din 2016, Trump s-a întâlnit cu președintele Barack Obama în Biroul Oval, numind atunci invitația „o mare onoare”. Dar după scurt timp - amintește AP - a revenit la insultele la adresa lui Obama, inclusiv acuzându-l pe predecesorul său - fără dovezi - că l-ar fi urmărit ilegal în timpul campaniei din 2016.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că Biden se angajează „să se asigure că această tranziție este eficientă”.„Vrem ca lucrurile să meargă bine”, a adăugat Jean-Pierre.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden, după victoria lui Donald Trump: „Să reducem temperatura!”

Consilierul pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a avut o declarație similară, afirmând că administrația va susține „transferul responsabil de la un președinte la altul, care este în cea mai bună tradiție a țării noastre”.

Trump nu a recunoscut niciodată că a fost înfrânt de Biden la alegerile din 2020, el și suporterii lui insistând, fără nicio dovadă, că ar fi fost „furate”.

La 6 ianuarie 2021, o mulțime pro-Trump a atacat clădirea în care Congresul urma să aprobe rezultatul alegerilor, în ceea ce mulți consideră a fi cel mai mare incident de violență politică din istoria recentă a Statelor Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Investigația Public Record arată că aproape toate aceste conturi și pagini au fost înființate anul acesta, unele au la profil fotografii preluate de pe internet sau realizate cu Inteligență Artificială. În paralel, paginile false, fără urmăritori sau aprecieri, pretind că sunt jurnaliști, doctori, cântăreți sau medici veterinari.

Jurnaliștii Public Record dau exemplul unui cont demonstrat fals, cu numele Andrei Popescu, care are o fotografie preluată de pe internet și îl laudă pe social-democratul Marcel Ciolacu.

„România are un om capabil, determinat și eficient! Felicitări și să luați în continuare măsurile cele mai bune pentru români!”, scrie Andrei Popescu într-un comentariu pe pagina de Facebook a lui Marcel Ciolacu, potrivit Public Record.

Un alt cont fals este sub numele Suzana Popa, care îi scria prim-ministrului că „Împreună putem construi o economie mai puternică! Parteneriatul este cheia succesului”. Suzana Popa nu există în realitate iar fotografia de profil este de fapt o femeie din Rusia.

Aproape toți trolii identificați de Public Record au început să fie activi anul acesta. Pe profilurile false există doar o poză sau două, au foarte puține interacțiuni cu alte conturi. O mare parte dintre ei nu publică nimic, iar cei care o fac distribuie postări cu PSD sau Marcel Ciolacu.

• Te-ar putea interesa și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Investigația Public Record vine după ce, săptămâna trecută, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD), susținea că echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu apelează la ferme de boți, în condițiile în care alți candidați la prezidențiale ar folosi asemenea instrumente.

„Echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu folosește astfel de tehnici pentru că noi suntem oameni corecți”, a declarat Bogdan Ivan.

Ancheta ministerului Digitalizării a venit după ce Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, candidată Uniunii Salvați România (USR) la prezidențiale, l-au acuzat pe Mircea Geoană, candidat independent, că folosește o așa-numită fermă de troli pentru a se promova politic online.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te