Linkuri accesibilitate

Ludovic Orban, prins între interesele PSD și încăpățânarea lui Iohannis de a avea anticipate (Florin Negruțiu / Republica.ro)


Imagine generică
Imagine generică

Revista presei de la București.

G4Media a folosit mai multe surse pentru o analiză despre cum își pierd treptat încrederea în Republica Moldova partenerii ei internaționali. Angajamentul premierului Ion Chicu față de o reformă reală nu mai convinge, scriu jurnaliștii. Sunt trecute în revistă etapele înghețării diverselor forme de sprijin dinspre Uniunea Europeană, cu respiro-ul creat de guvernarea Maia Sandu, pentru a semnala apoi primul mesaj puternic transmis de Statele Unite pe 13 ianuarie, când Plahotniuc și familia sa au aflat că nu pot primi viză de intrare în SUA „din cauza „corupției semnificative”.

„Experții politici, scrie G4Media, au văzut mesajul SUA ca unul adresat tuturor politicienilor corupți din Moldova, mai degrabă decât direcționat doar către Plahotniuc”. Articolul remarcă coincidența de atitudine dintre România și Statele Unite, iar analistul politic Victor Gotișan e citat cu afirmația că România și UE se îndreaptă către o nouă abordare a Moldovei. Ion Tăbârța, analist politic la ONG-ul Viitorul IDIS din Chișinău, citat și el, a taxat drept „echilibristică geopolitică” linia premierului Ion Chicu, care s-a concentrat pe legăturile strânse cu Moscova, „în timp ce speră la finanțarea occidentală”.


Magda Grădinaru, de la ziare.com, vorbește despre o cacealma cam greu de înghițit de către electorat în toată această strategie de a se ajunge la alegeri anticipate. „Dezideratul anticipatelor este propus de președintele Iohannis ca ultimă etapă a depesedizării, un scop mare, spune jurnalista, pentru care mijloacele pot fi scuzate, dar atâta vreme cât vor duce la rezultatul promis”. Deocamdată, alegătorii aud doar că România intră într-o perioadă de criză politică nu se știe pe câtă vreme, pentru că e posibil ca și pesediștii să-și pună în aplicare „cacealmaua lor” – să tergiverseze deciziile necesare din Parlament prin boicotarea la infinit a cvorumului.

Magda Grădinaru crede că președintele Klaus Iohannis avea o alternativă deloc costisitoare: în loc să-l propună tot pe Ludovic Orban să formeze guvernul, putea să-l propună pe Dacian Cioloș, sugerat de cei de la USR și PLUS. La cât e de antipatizat Cioloș de PSD, ar fi fost cu siguranță respins.

Florin Negruțiu, republica.ro, sugerează că tot ceea ce se întâmplă era oarecum obligatoriu să se întâmple: abia acum, la votul pe moțiune, s-a văzut că guvernul PNL nu doar că nu avea majoritate, dar de fapt nu putea guverna, totul i-ar fi fost blocat de către Parlament. Senzația de „blat” între Marcel Ciolacu, președintele interimar al social-democraților, și Ludovic Orban a fost neplăcut de intensă și, spune Negruțiu, nedreaptă pentru Orban. Zvonul a fost alimentat clar de la PSD, iar Orban s-a găsit prins între interesele pesediștilor și încăpățânarea președintelui Klaus Iohannis de a avea alegeri anticipate. Ludovic Orban a avut o tresărire de orgoliu marți seara, când a adoptat cu sete ordonanța „pentru anticipate” – „un bolovan în gura PSD menit să rupă orice înțelegere tacită între cele două partide. Furia pesediștilor în dimineața moțiunii a atins cote maxime”. Negruțiu îl creditează totuși pe președintele Iohannis cu clarviziune sau, mai bine zis, cu mult noroc: este, spune el, norocul acela al insului care rulează cu 60 la oră și prinde toate stopurile pe verde.

Să mai adăugăm că ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckermann, tocmai a declarat la Craiova că România are nevoie de lideri vizionari, cum sunt Klaus Iohannis și Ludovic Orban, informează site-ul digi24.

XS
SM
MD
LG