Lucrurile s-ar putea însă schimba spun experți legali și digitali, mai ales dacă oamenii folosesc invenții precum aplicații de tracking GPS, servicii de dating sau asistenți virtuali controlați prin voce ca Alisa, produsul companiei rusești de net Yandex.
Lukașenka a semnat săptămâna trecută un decret care cere operatorilor de telecomunicații și proprietarilor de website-uri să se conecteze la un sistem nou, conceput de stat, care va permite KGB-ului din Belarus să urmărească aproape orice activitate online.
Ce prevede mai exact decretul lui Lukașenka
Decretul din 18 octombrie cristalizează o lege adoptată anul trecut, care în principiu dădea serviciilor de informații ale statului puteri nelimitate în urmărirea amprentei digitale a cetățenilor, inclusiv dispozitive smart folosite acasă, dar nu oferea încă un mecanism care să pună în practică această „noutate”.
„Dacă (până acum) supravegherea prin resurse de net și baze de date suna ca o amenințare numai potențială, de acum e limpede că vor să o pună în practică”, au declarat două grupări care monitorizează libertatea pe net, Netobservatory și Za BYnet, într-o notă publicată în cooperare cu organizația de sprijin juridic LegalHub.
Infiltrarea statului în viața online nu va începe de îndată pentru că sistemul încă nu este finalizat, iar companiile implicate vor avea nevoie de timp și bani ca să-l instaleze, spun experți juridici și de IT.
Teoretic, explorarea amprentei digitale a cetățenilor poate avea loc numai în cadrul unei anchete juridice, dar în acest caz nimeni nu va supraveghea acțiunile serviciilor de informații.
În combinație cu legea din 2021, noul decret permite KGB-ului să acceseze informațiile personale despre utilizatori stocate de furnizorii de internet, site-uri și baze de date – de la paginile vizitate până la activitatea pe online banking, site-uri de dating etc.
Multe site-uri și servicii online stocheză date ani de zile, iar decretul nu interzice serviciilor statului să caute informație stocată înainte de intrarea lui în vigoare.
Ce vor face firmele străine
Decretul din 18 ocombrie nu specifică tipurile de site-uri, servicii de net și baze de date care vor trebui să se conecteze la noul sistem de supraveghere, dând serviciilor de informații spațiu mai mare de manevră.
El deschide se asemenea posibilitatea influențării nu doar a firmelor și website-urilor din Belarus, ci și străine.
Nota publicată de Netobservatory, Za BYnet și LegalHub sugerează că KGB ar putea lua în cătare mai întâi tocmai marii jucători de pe piață, ca Google, Yandex, Facebook, VK, Instagram, Twitter, TikTok, YouTube sau Telegram.
Se anticipează că firmele străine nu vor face asemenea concesii, cum nu au făcut nici în Rusia, o piață mai mare și mai profitabilă – riscând să fie astfel interzise.
Cetățenii din Belarus nu vor ști care site-uri sunt conectate la sistemul de supraveghere, ceea ce îi va face pe unii să nu mai intre pe nici un site „suspect” de asemenea legături.
În vremea marilor proteste de după ultimele alegeri prezidențiale, belarușii au renunțat în masă la canale de Telegram considerate de stat „extremiste”, de teamă să nu fie arestați.
Netobservatory, Za BYnet și LegalHub cred că de mare interes pentru autorități ar fi sistemele smart din casele oamenilor. Dispozitivele, conectate pentru securitate, încălzire ghidată sau economisirea energiei, pot conține multe informații despre un individ, începând cu locația. Interesante sunt pentru supraveghetori și înregistrările de conversații făcute de asistenți virtuali.
„V-ați instalat deja un sistem smart home de la (operatorul de stat) Beltelecom, cu senzori și camere video, sau încă mai stați pe gânduri?” întreabă, ironic, experții ce monitorizează internetul, sugerând că tocmai asta și-ar dori cel mai mult KGB.
