Procesul de reformare este încă unul lent, estimează experții, principalul succes fiind obținerea statutului de țară candidată într-un timp record.
Gloria europeană a R. Moldova, în umbra Ucrainei
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei vecine a adus R. Moldova statutul de țară candidată la aderare cu o viteză expres, un lucru neobișnuit pentru Uniunea Europeană, explică editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, Rikard Jozwiak.
„Ucraina este acum alfa și omega în toate politicile UE, dar împreună cu Ucraina, în umbra Ucrainei, R. Moldova și-a luat cele zece minute de glorie. Chiar și atunci când a avut loc summit-ul UE-Ucraina, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre un posibil plan privind o lovitură de stat în R. Moldova. Deci, R. Moldova nu este în centrul atenției, dar a devenit mai vizibilă. Oficialilor din UE le pasă acum mai mult de R. Moldova”, a spus Jozwiak.
Deși R. Moldova în doar trei luni de la depunerea cererii statutul de țară candidată la aderare la UE, cel mai probabil, de acum încolo, lucrurile nu se vor mișca la fel de repede, pentru că autoritățile de la Chișinău au de făcut multe reforme care nu se pot realiza într-un an sau doi, mai spune jurnalistul Europei Libere.
Lentoarea reformelor europene
Procesul de reformare menit să apropie R. Moldova de UE este unul complicat și va dura, apreciază și analistul politic Veaceslav Berbeca de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. El remarcă lentoarea transformărilor, explicată prin nevoia „de expertiză și de resurse umane competente, care să poată și elabora și implementa aceste prevederi”.
„Pe lângă faptul că trebuie elaborate și adoptate legi, ele mai trebuie și aplicate”, continuă Berbeca, care crede că principalul succes al Republicii Moldova este că a reușit să obțină statutul de țară candidată la aderare.
Pentru expertul în politici europene de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, Chișinăul mai are probleme legate de aproximarea legislației naționale la cea europeană.
„Iar asta înseamnă că sunt unele domenii-cheie pentru economie, legislație, mediu, transport pentru care legislația noastră nu e conformă cu standardele europene. Acest element contează foarte mult pentru parcursul de aderare la UE, pentru că anual vor exista evaluări din partea UE”, precizează Mogîldea.
Expertul subliniază nevoia de reforme tangibile în sectorul justiției și în ceea ce privește combaterea corupției și de acțiuni ferme din partea autorităților de la Chișinău pentru a obține rezultate în termenii propuși.
R. Moldova este încă la o etapă timpurie în toate domeniile la a corespunde la standardele europene, a declarat, într-o conferință de presă la un an de la depunerea cererii de aderare la UE, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.
Potrivit lui, cel mai mult de muncă este în domeniul justiției: „Cea mai mare dificultate pentru noi este gradul de capturare și de corupție pe care noi toți l-am moștenit”.
Un an istoric pentru R. Moldova
Anul în care R. Moldova a depus cerere de aderare la UE și a obținut statutul de țară candidată a fost unul istoric, consideră Mihai Mogîldea. „Fără îndoială obținerea statutului de țară candidată este cea mai bună realizare a politicii externe a Republicii Moldova de la independență încoace”, susține expertul.
R. Moldova are perspectivă europeană, ceea de ce nu se putea bucura acum un an, susține și jurnalistul Europei Libere Rikard Jozwiak. „Este o lumină la capătul tunelului, deși mă tem să zic, tunelul va fi lung. Tot ce ține de extinderea UE este o chestiune politică. Desigur, R. Moldova trebuie să-și temele pentru acasă, dar, până la urmă, este vorba despre voința politică, despre cele 27 de state membre care o vor aduce mai aproape de UE”, punctează jurnalistul.
Editorul Europei Libere mai spune că în capitalele europene, în special în cele vestice, „există un sentiment că R. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din UE” și, chiar dacă instituțiile europene și țările-membre nu vor oferi R. Moldova imediat statutul de membru, vor recunoaște că „trăim în timpuri extraordinare, de aceea este nevoie de pași extraordinari”.
Când s-ar putea deschide negocierile de aderare pentru R. Moldova?
Obiectivul autorităților de la Chișinău este ca R. Moldova să fie gata de aderarea la Uniunea Europeană către anul 2030, spune Nicu Popescu, referindu-se la un termen trasat de președinta Maia Sandu.
Urmărind acest țel, autoritățile moldovene vor să îndeplinească cele nouă măsuri înaintate de Comisia Europeană până la sfârșitul acestui an, „astfel ca R. Moldova să fie un stat care și-a făcut temele de acasă și să poată spune la Bruxelles că este gata să lanseze negocierile de aderare”, a precizat Popescu.
Pentru acest an, autoritățile de la Chișinău au și obiective „de ordin practic”, spune ministrul de Externe, Nicu Popescu, dând drept exemple liberalizarea prețurilor la roaming, achiziția comună a gazelor naturale și conectarea R. Moldova la spațiul unic de plăți în euro.
Editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, crede că, cel mai probabil, Comisia Europeană va deschide negocierile de aderare pentru Ucraina pe la sfârșitul lui 2023 - începutul lui 2024, „dar rămâne de văzut dacă R. Moldova va sări în acel tren”.
R. Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, urmând Ucraina și Georgia, la scurt timp după ce Rusia a început războiul împotriva Ucrainei.
