ONG-urile de media și jurnaliștii sunt îngrijorați de modul în care autoritățile înțeleg să ofere presei și cetățenilor informații de interes public. Concluzia se regăsește în cel mai recent studiu al Freedom House Moldova, care constată că funcționarii și-au făcut un paravan din legea privind protejarea datelor cu caracter personal pentru a evita întrebările incomode din partea presei sau pentru a dosi informații privind modul în care se cheltuie banul public.
Experții Freedom House au analizat activitatea a 65 de instituții publice folosind o grilă de trei indicatori: respectarea legislației, transparența paginilor web și disponibilitatea funcționarilor de a răspunde la cererile privind accesul la informație. Din o sută de puncte, autoritățile moldovene au primit un scor de 46 de puncte, ceea ce reprezintă un rezultat „nesatisfăcător” a explicat experta Freedom House în domeniul reformelor în sectorul mass-media, anticorupție și justiție, Stela Pavlov.
Deși n-au nicio problemă să ofere informațiile tehnice, instituțiile de stat nu se grăbesc când trebuie să prezinte date despre concursurile pentru achizițiile publice, cine sunt învingătorii acestora sau salariile pe care le au funcționarii, constată Stela Pavlov:
La adoptarea deciziei de restricționare a accesului la informație a autorităților publice nu se ține cont de interesul public
„Receptivitatea redusă a autorităților la solicitările publice de informației corespunde rezultatelor modestelor modeste care au fost obținute în rezultatul analizei gradului de transparență, fiind astfel demonstrată o problemă sistemică a lipsei unei culturi a transparenței. O îngrijorare și mai mare ține de înțelegerea și interpretarea cadrului legal. Argumentele care stau la baza refuzului autorităților sunt discutabile. La adoptarea deciziei de restricționare a accesului la informație a autorităților publice nu se ține cont de interesul public.”
Ce efecte păguboase are această practică e de la sine înțeles - dosirea nejustificată a informațiilor de interes public privează cetățeanul de dreptul de a monitoriza cum se cheltuie banii din bugetul de stat. Jurnalista Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă și redactor la portalul Moldovacurata.md, susține că cel mai adesea funcționarii invocă legea privind datele cu caracter personal pentru a dosi informații de interes public:
„Vă atrag atenția că există așa un portal Actelocale.md, este o durere a noastră, a jurnaliștilor. Pe acest portal sunt publicate toate deciziile autorităților locale: consilii raionale, consilii locale din sate etc. Ce caut eu acolo de fiecare dată e să aflu cum răspund aceste autorități la controalele inspecției financiare, mă interesează banul public. Deci, practic toate deciziile sunt blurate, până și numele primarului, numele secretarului, tot. Am găsit și primării care au blurat numele primăriei... Am impresia că funcționarii înțeleg greșit sau abuziv modul cum trebuie de protejat datele personale.”
Experții Freedom House au ajuns la concluzia că toate guvernările au avut restanțe la capitolul transparență. Liliana Nicolăescu Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură și mass-media, admite că nu întotdeauna instituțiile publice sunt prietenoase cu jurnaliștii. Întâi de toate din cauza unei legislații stufoase și care permite funcționarilor să se eschiveze de la răspuns, în al doilea rând, din lipsa a ceea ce ea numește „cultura comunicării publice”. „De foarte multe ori paginile web ale instituțiilor nu sunt deloc prietenoase și chiar dacă există informația pe ele, uneori impresia este că se structurează în așa mod încât să fie cât mai greu de găsit pentru publicul larg și persoanele interesate. (...) Și, noi, la Parlament, nu întotdeauna am oferit informația solicitată în termeni proximi. În unele cazuri este vorba de lipsă de comunicare eficientă, în alte cazuri este vorba de date care cu adevărat ar trebui să fie mult mai bine structurate și disponibile în orice moment. Lucrăm acum ca să îmbunătățim situația.”
Mai multe ONG-uri de media și jurnaliști notorii pledează pentru crearea unei instituții ce ar monitoriza felul în care funcționarii răspund la cererile privind accesul la informație. În primul rând pentru că limitând acest drept autoritățile, între altele, deschid ușa pentru dezinformări și manipulări.
