Presa britanică se arată astăzi dezamăgită și sarcastică față de felul în care Casa Albă a dat înapoi, după ce Joe Biden, în discursul său de sâmbătă din Polonia, l-a condamnat pe Vladimir Putin, numindu-l “un măcelar” care nu mai poate rămâne la putere.
Cum o rezumă chiar din titlu The Observer, Biden a spus: «"Măcelarul Putin nu poate fi lăsat să rămână la putere”» (—“For God’s sake, this man cannot remain in power”).
Este vorba, desigur, de un tabù diplomatic rareori încălcat: cererea ca un lider străin să fie înlăturat.
Casa Albă s-a grăbit însă să interpreteze exclamația lui Biden, spunând că președintele SUA vorbea de fapt despre necesitatea ca Putin să piardă puterea asupra teritoriilor ocupate în Ucraina și în alte părți în regiune.
Este, subliniază Financial Times, ceea ce a spus de pildă secretarul de stat Antony Blinken, negând că Washingtonul ar dori să vadă o schimbare de regim la Moscova.
O „farsă”, estimează însă cotidianul conservator britanic The Times. La rândul său, fostul mare campion de șah exilat și adversar neînduplecat al lui Putin Gary Kasparov e citat de Newsweek calificând drept „jalnic” (pathetic) faptul că acum i se cer scuze «unui dictator asasin despre care s-a spus adevărul».
Ba chiar, cum o subliniază la Londra The Guardian, Emmanuel Macron a avertizat că nu este nevoie de «vorbe care întărâtă» (inflammatory words).
La rândul său, USA Today scrie pe acest fundal și despre republicanii pro-Putin., care, pe fundal de ideologie Qanon și din rațiuni de extrema dreaptă, continuă să-l sprijine pe Putin.
Iahturile oligarhilor în plină bătălie navală juridică
Le Monde prezintă o pasionantă anchetă pe urmele unor “internauți” care depistează și identifică iahturile oligarhilor ruși, ancorate prin felurite țări și porturi, oferind apoi datele și coordonatele autorităților, pentru ca respectivele iahturi să poată fi confiscate.
Printre altele, poliția fiscală italiană încearcă să determine dacă un iaht, Sheherezade, considerat cel mai mare și mai luxos din lume, ancorat în portul Marina di Carrara, nu-i aparține cumva în realitate lui Vladimir Putin.
The Atomic Rooster
Kremlinul a stârnit din nou spectrul utilizării armelor nucleare în războiul cu Ucraina. Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care este acum vicepreședinte al consiliului de securitate al țării, a spus că Moscova le poate folosi, potrivit doctrinei sale militare, chiar și pentru a lovi un inamic care folosește doar arme convenționale.
Comentariile lui Medvedev l-au determinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a apărut prin link video la Forumul de la Doha din Qatar, să avertizeze că Moscova reprezintă acum o amenințare directă pentru planetă. „Rusia se laudă că poate distruge cu arme nucleare nu doar o anumită țară, ci întreaga planetă”, a spus el.
Pe plan diplomatic, Libération anunță o a cincea rundă de negocieri ruso-ucrainene care încep astăzi în Turcia, de la care este greu de spus, însă, ce se poate aștepta. Le Monde scrie că Zelenski declară că dorește «cât mai repede» pacea și revenirea la «o viață normală».
Zelenski precizează însă că «suveranitatea și integritatea teritorială» vor fi prioritățile negociatorilor țării sale la aceste discuții din Turcia. Totuși, cum o pune în evidență și Le Figaro, în Franța, Zelenski a mai spus că se va discuta «în profunzime» și chestiunea «neutralității» Ucrainei.
O scindare de tip coreean a Ucrainei?
Unele analize, precum aceasta publicată în Jerusalem Post, iau în vedere o asemenea eventualitate, în are Ucraina ar fi împărțită în două, precum Coreea în timpul Războiului Rece (și până astăzi).
De altfel, cum o remarcă Sky News, în interviul acordat ieri unor jurnaliști ruși (vezi mai jos), Zelenski a părut a evoca o asemenea posibilitate de „compromis” asupra Donbasului, „pentru a evita un al Treilea Război Mondial”, a spus el.
«Z» și deontologia jurnalistică
Pentru prima oară, Volodimir Zelenski a acordat ieri, prin video, un interviu unor ziariști ruși. El a vorbit liber și foarte degajat, vreme de o oră și jumătate, cu redactorul șef al site-ului Meduza, Ivan Kolpakov, cu cel al canalului TV Dojd' Tihon Dzyadko, cu scriitorul și jurnalistul Mihail Zigar și cu redactorul de la Kommersant Vladimir Soloviov. A mai participat Dmitri Muratov, redactorul șef de la Novaia Gazeta, care anul trecut a primit Premiul Nobel pentru Pace.
În Rusia, însă, organul oficial de cenzură Roskomnadzor a interzis difuzarea interviului. În schimb, site-ul Meduza, care e înregistrat în Letonia, a putut să difuzeze interviul, pentru rușii care nu îl pot vedea pe YouTube.
Pe acest fundal al chestiunii mai largi a deontologiei jurnalistice, Libération, în Franța, pune în numărul de astăzi o foarte gravă întrebare: este oare acceptabil ca o echipă de jurnaliști ai televiziunii franceze TF1 să fi intrat în Mariupol, în Ucraina, împreună cu forțele rusești, în vehicule militare marcate cu «Z», cum au făcut-o, și să pretindă în același timp că păstrează și respectă neutralitatea jurnalistică?
Cercul de cretă caucazian
În acest timp, situația se degradează și în alte părți ale regiunii Mării Negre, în special în Caucaz, unde Rusia acuză Azerbaidjanul că a încălcat acordul recent de încetare a focului cu Armenia în regiunea Nagorno-Karabah.
Ministerul rus al Apărării a raportat sâmbătă că forțele armate azere au intrat într-o zonă aflată sub responsabilitatea Moscovei și au instalat acolo un post de supraveghere. Rusia cere acum ca Baku să-și retragă fără întârziere trupele.
Cum Zelenski a ratat un rol la Oscaruri
În sfârșit, cum o scrie New York Times, Volodimir Zelenski, care are “rădăcini în show business”, a încercat din greu, prin admiratorii săi de la Hollywood, să poată apărea prin video la ceremonia acordării Oscarurilor, care a avut loc în timpul nopții.
Toată presa a scris despre cum actorul Sean Penn, care recent a vizitat Ucraina, ceruse Hollywoodului să boicoteze ceremonia Oscarurilor, dacă Zelenski nu e lăsat să vorbească, ba chiar amenințase, cum comentează The Independent, că își va topi celei două statuete din bronz aurit pe care el le-a primit până acum.
Dar, scrie în această dimineață La Repubblica, în Italia, producătorii ceremoniei acordării premiilor au considerat, în cele din urmă, că apariția lui Zelenski (deși un fost actor) ar fi contrastat prea tare cu atmosfera generală de glitz și glamour a acordării Oscarurilor.
Totuși, partea de violență sumbră a fost reprezentată în seara aceasta, la Oscaruri, de actorul Will Smith care l-a pocnit pe Chris Rock pentru o glumă despre soția celui dintâi. Pentru Hollywood - este o dramă de dimensiunile războiului din Ucraina.
