După vizita președintelui Macron în Rusia și Ucraina, el a declarat că Acordurile Minsk de încetare a focului ar fi „unica cale de a înainta” în direcția reducerii tensiunilor de la frontiere. Acordurile respective sunt în principiu sprijinite de Rusia, Ucraina, Franța, Germania și Statele Unite, dar până acum diferențele de interpretare nu au putut fi reconciliate.
Cele două acorduri, semnate în 2014 și 2015, prevăd încetarea focului între Ucraina și separatiştii sprijiniți de Rusia în Donbas. Ucraina a acceptat să acorde celor două regiuni controlate de separatiști un anume „statut special”, în schimbul retragerii forțelor ruse și revenirii la controlul ucrainean asupra frontierelor.
Problema este că nu s-a precizat care dintre părți trebuie să facă primul pas, încetarea focului fiind nesocotită, fiecare dorind ca propria interpretare să fie pusă în aplicare.
Kurt Volker care a fost trimis special american în Ucraina a declarat că acele aranjamente sunt „profund viciate”, din cauza ambiguității și faptului că Rusia nu recunoaște că participă la conflict în estul Ucrainei. Volker a spus: „Poziția mea a fost că singura cale de a ajunge la pace este dacă Rusia se răzgândește și decide că vrea să pună capăt războiului”. Fosta oficialitate susține că Occidentul a greșit atunci când a cerut Ucrainei să facă concesii unilaterale în legătură cu acordurile Minsk pentru că ceea ce trebuie făcut este ca Rusia să fie împinsă să le pună în aplicare.
Dacă acordurile Minsk sunt implementate așa cum vrea Rusia, atunci persoane apropiate de Moscova ar fi reprezentate în structurile de conducere ale Ucrainei, având potențial drept de veto asupra deciziilor de politică externă, inclusiv aderarea la NATO. Experți cred că Kremlinul vede acordurile Minsk ca pe un mijloc de a controla Ucraina, dar pentru că această cale nu dă rezultate și Kievul se apropie de Occident, acum se încearcă și alte metode, inclusiv amenințarea cu războiul.
Unul dintre factorii care modifică dinamica acordurilor este că, între timp, circa 500 de mii locuitori ai estului Ucrainei au primit cetățenie rusă. Rușii resping ideea secretarului de stat Antony Blinken că Acordurile Minsk trebuie puse în aplicare, într-o anumită ordine, susținând că el ar urmări modificarea lor. Blinken a spus: „Ucraina este angajată să respecte acordurile Minsk. Dacă și Rusia o face, atunci cred că există o cale de a realiza progrese și rezolva conflictul”.