Macron s-a întâlnit pe 6 aprilie cu președintele Xi Jinping la Beijing, în cadrul unei vizite de stat. Președintele Franței i-a spus lui Xi că este convins că poate conta pe el „pentru a readuce Rusia la rațiune și pe toată lumea la masa negocierilor”.
Macron, însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Occidentul trebuie să implice China pentru a ajuta la încheierea crizei și pentru a preveni tensiunile „în spirală” care ar putea diviza puterile globale în blocuri beligerante.
Xi a răspuns spunând că China „pledează pentru discuții de pace și caută o soluție politică” și și-a exprimat speranța că Moscova și Kievul ar putea organiza negocieri de pace cât mai curând posibil.
Von der Leyen a declarat că Xi și-a exprimat disponibilitatea de a vorbi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar Xi nu a menționat o posibilă conversație cu Zelenski în propriile sale comentarii.
„A fost interesant să aud că președintele Xi și-a reafirmat disponibilitatea de a vorbi” cu Zelenskiy, a afirmat Von der Leyen. Xi a spus că o conversație ar putea avea loc atunci când „condițiile și momentul sunt potrivite”, a adăugat ea.
China a încercat să se poziționeze ca un potențial mediator în conflict, dar acțiunile sale, inclusiv vizita lui Xi la Moscova în martie, au fost considerate de Occident ca favorizând Rusia.
Putin și Xi și-au mărturisit prietenia și au promis legături mai strânse în timpul summitului lor de luna trecută, iar Putin a încercat să prezinte Rusia și China ca fiind aliați apropiați, uniți împotriva hegemoniei SUA și a expansiunii NATO.
Statele Unite sunt, în continuare, îngrijorate de faptul că China ar putea furniza arme letale Rusiei și sunt sceptice, alături de alte țări occidentale, cu privire la o propunere chineză pentru o soluție politică în Ucraina.
Planul a fost în mare parte respins de Occident din cauza refuzului Chinei de a condamna Rusia pentru invadarea vecinului său suveran și pentru că se face ecoul punctelor de discuție rusești, inclusiv prin învinovățirea Occidentului pentru invazia neprovocată.
În urma unei întâlniri de 90 de minute, biroul de presă al președintelui Franței a declarat că discuțiile dintre cei doi lideri au fost „sincere și constructive”, în timp ce China le-a descris ca fiind „prietenoase” și „aprofundate”.
De asemenea, Macron i-a cerut lui Xi să facă presiuni asupra Rusiei pentru a respecta normele internaționale privind neproliferarea armelor nucleare. Solicitarea vine după ce Putin a declarat că va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, vecinul Ucrainei. Xi a declarat că toate țările ar trebui să respecte angajamentele privind nefolosirea armelor nucleare. El a mai spus că „războiul nuclear nu ar trebui să fie purtat”, cerând, de asemenea, comunității internaționale „să se abțină de la orice acțiune care ar duce la o deteriorare suplimentară a crizei sau chiar la scăparea ei de sub control”.
La 6 aprilie, Putin a discutat cu omologul său din Belarus despre extinderea cooperării economice și consolidarea legăturilor în domeniul apărării afirmând că a fost luată în calcul amplasarea unor arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului. Discuțiile de la Kremlin au implicat oficiali de rang înalt din ambele țări și au urmat întâlnirii individuale a lui Putin cu președintele Aleksandr Lukașenka din 5 aprilie.
Putin a declarat că „vor lucra îndeaproape la stimularea cooperării în cadrul unui acord de uniune care prevede legături politice, economice și militare strânse între Belarus și Rusia.”
Rusia a folosit teritoriul belarus ca teren de pregătire pentru invadarea Ucrainei și, pe lângă planul său de a desfășura arme nucleare tactice în această țară, a menținut un contingent de trupe și arme acolo.
