Preşedintele Igor Dodon insistă că de când deţine funcţia de şef al statului a respins, în premieră, în ultimii aproape zece ani, candidaturile a câteva zeci de judecători. În conferinţa de presă organizată cu prilejul primelor o sută de zile, şeful statului a insistat că motivele care au stat la baza refuzului ar fi fost întemeiate şi că în cazul unor judecători a cerut informaţii suplimentare inclusiv de la SIS şi alte instituţii de stat. Magistraţii refuzaţi de Igor Dodon par să nu fie de acord cu decizia şefului statului, or, potrivit preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu toţii au cerut să fie examinaţi repetat de CSM.
Şeful statului are împuterniciri limitate în ce priveşte propunerile înaintate de CSM, altfel spus, dacă membrii Consiliului decid că motivele care au stat la baza respingerii judecătorilor sunt neîntemeiate, au dreptul să înainteze repetat candidaturile magistraţilor, iar în acest caz preşedintele nu mai are cum să se opună.
Acest scenariu este foarte probabil în cazul judecătorilor respinşi până acum de şeful statului, or, potrivit preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, majoritatea nu a fost de acord cu decizia preşedintelui Igor Dodon. În cazul a doi magistraţi cărora li s-a refuzat înaintarea în funcţie de către şeful statului, CSM a întocmit cereri repetate şi le-a trimis către preşedinţie, Igor Dodon, fiind obligat, potrivit legii, să-i accepte, explică Victor Micu:
„Inspecţia judiciară în asemenea situaţii este obligată să întocmească o notă informativă privitor la motivele de refuz a preşedintelui. Nota informativă se aduce la cunoştinţă persoanei care a fost refuzată şi persoana, dacă consideră că doreşte să fie înaintată repetat, depune cerere la Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă pretendentul întruneşte opt voturi din 12, conform legii, este înaintat preşedintelui repetat şi preşedintele este obligat să semneze decretul de numire în funcţie. Vreau să vă comunic că toate acele persoane care au fost refuzate, au depus cereri în acest sens, pentru a fi înaintate repetat.”
Mai mult, chiar dacă preşedintele Igor Dodon a declarat că la baza deciziei de a refuza anumiţi judecători au stat motive întemeiate, presa a scris că mai mulţi magistraţi care au fost promovaţi, totuşi, de şeful statului ar avea reputaţia pătată. Preşedintele Dodon a lăsat să se înţeleagă că ar putea reveni la decretele semnate şi nu exclude că şi-ar putea schimba opinia în privinţa unor judecători:
„Eu am văzut aceste mesaje, eu nu exclud că pe unele decrete voi reveni şi le voi anula. Într-adevăr, dacă este vorba despre încălcarea dură a procedurilor, dacă sunt greşeli eu trebuie să le recunosc şi să le repar.”
Nu este limpede, însă, cum ar putea să-şi revadă decretele şeful statului, or, potrivit legii, preşedintele nu are împuterniciri pentru demiterea judecătorilor. Şeful statului poate doar sesiza Procurorul General sau Consiliul Superior al Magistraturii în cazul în care deţine informaţii că un magistrat este incompatibil cu funcţia sau a comis o încălcare disciplinară gravă.
Din 2005 până în 2015, predecesorii lui Igor Dodon au respins pe rând candidaturile a aproape 80 de judecători propuşi de CSM pentru promovare, reconfirmare, numire în funcţie sau transfer, se arată într-o anchetă semnată de Anticorupţie.md. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor aduse, CSM a lăsat în funcţie şi chiar a promovat peste 50 de judecători, mai scriu ziariştii de investigaţie.
Altfel spus, ping-pongul dintre CSM şi Preşedinţie nu e nou, iar problema ar putea fi depăşită dacă ambele instituţii ar prezenta public argumentele care stau la baza înaintării sau, dimpotrivă, respingerii candidaturii unui judecător. De această părere este consilierul juridic Ion Guzun din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care mai adaugă că de fiecare dată când li se solicită informaţii despre magistraţii vizaţi, ambele instituţii fac trimitere la „secretul de stat”:
„Dacă preşedintele într-adevăr are dubii seriose sau probe cu privire la integritatea unui judecător, aş fi vrut ca aceste informaţii să fie făcute publice, ca să nu fie o corespondenţă închisă dintre Preşedinţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce ne îngrijorează este că atât Preşedinţia, cât şi CSM invocă secretul de stat atunci când e vorba de cariera unui judecător, de aceea noi nu întotdeauna suntem informaţi în detaliu despre motivele din care preşedintele Republicii Moldova a refuzat un candidat de a fi numit sau promovat în funcţie şi, respectiv, decizia CSM, care de multe ori invocă motivul că faptele invocate de preşedinte cu corespund adevărului.”
Atât Preşedinţia cât şi Consiliul Superior al Magistraturii ar spulbera din neîncrederea care planează asupra instituţiilor, dacă ar face publice dosarele judecătorilor, e de părere consilierul juridic Ion Guzun, or, continuă el, cariera şi averea unui magistrat, plătit din banii contribuabililor, nu are cum s[ reprezinte secret de stat.
