„Între Occident și Rusia, valsul diplomaților” este titlul, în Le Monde, al unei analize a actualului balet diplomatic care se derulează pe un fundal de expulzări reciproce.
„În patru ani”, calculează Le Monde, „din 2017 încoace, numărul diplomaților ruși expulzați din Europa sau din America de Nord l-a depășit pe cel al sovieticilor declarați „non grata” între 1971 și 1991, în timpul Războiului Rece.”
Totul a început cu decizia luată de Barack Obama în ianuarie 2017 de a expulza nu mai puțin de 35 diplomați ruși, acuzați de amestec în procesul electoral care l-a adus la putere pe Donald Trump. De atunci și până azi, 309 diplomați ruși au trebuit să părăsească Europa și America de Nord.
Le Monde prezintă și ultima expulzare, cea din România a atașatului militar adjunct de la ambasada din București, Aleksei Grișaev, „având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”. Totul, desigur, în semn de solidaritate cu Cehia, unde premierul Andrej Babiš a anunțat pe 17 aprilie că experții serviciilor speciale au găsit „dovezi de necontestat” și că există o „suspiciune rezonabilă privind rolul unor membri ai unității 29155 din serviciul de informații al armatei ruse GRU în explozia depozitului de muniție de la Vrbetice în 2014”.
Afacerea Skripal a marcat o nouă etapă
Prezența pe locurile exploziei din Cehia, în 2014, a lui « Ruslan Bașirov » și « Aleksandr Petrov », cei doi spioni ruși puși în cauză de către justiția britanică în tentativa de asasinare a agentului dublu Serghei Skripal, în 2018 în Anglia, a stârnit „reacții epidermice” în țările Uniunii Europene. „Afacerea Skripal” a marcat astfel o nouă etapă. Gestul de a asasina încă o dată (operațiune însă eșuată) pe cineva pe solul britanic a stârnit solidaritatea tuturor celor 28 de țări membre (Marea Britanie era încă formal în UE). Până și NATO, la Bruxelles, a trimis atunci acasă câțiva membri ai misiunii ruse și a refuzat noi acreditări.
Și nu e vorba numai de diplomați. Marea Britanie tocmai a anunțat că sancționează în premieră 14 cetățeni ruși (dar și opt cetățeni ai altor țări) pe baza unei legi noi cu scopul combaterii corupției la scară globală. Cetățenilor ruși le-au fost impuse interdicții de călătorie în Marea Britanie și înghețate activele, din cauza implicării într-o schemă frauduloasă de restituiri de taxe descoperită de avocatul rus anticorupție, Serghei Magnițki, mort în detenție la Moscova în 2009.
Ministrul de externe britanic Dominic Raab a spus că sancțiunile anticorupție au același model cu al sancțiunilor aplicate de Londra pentru încălcarea drepturilor omului pe plan internațional și că nu vizează țări sau popoare întregi, ci indivizi concreți. Printre rușii sancționați se numără șeful Băncii de Economii Universal din Rusia, Dmitri Kliuiev.
Bielorusia și șpagatul puterii
În Italia, Corriere della Sera scrie despre soarta sportivilor din Bielorusia care nu se supun cu totul regimului. Corriere publică un apel, un strigăt de ajutor al înotătoarei Aleksandra Herasimenia (Аляксандра Герасіменя), de două ori campioană olimpică, în care ea explică cum la Minsk sportivi cunoscuți au putut ajunge la închisoare pentru o postare pe Instagram.
Ucraina și blestematele „Acorduri de la Minsk”
Minsk!... „Acordurile de la Minsk”, în Bielorusia, între Ucraina și Rusia, care trebuiau să ducă la o reglementare lentă a relației guvernului de la Kiev cu teritoriile separatiste din Donbas (Donețk și Luhansk), au devenit subiectul unei noi dispute între Kiev și Moscova, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, într-un interviu cu Financial Times, revizuirea acordurilor "Minsk II".
"Particip la un mecanism imaginat înaintea mandatului meu", a spus Zelenski. "Procesul de la Minsk ar trebui să slujească situației de azi, iar nu s-o continue pe cea de ieri."
De îndată, Rusia a subliniat că Zelenski și Ucraina nu respectă acordurile semnate! Astfel, Kommersant, care rămâne încă un ziar relativ independent de Kremlin, încearcă să rezume poziția lui Zelenski privind situația din Donbas, dar lăsând să plutească o îndoială asupra balanței responsabilității celor două părți. Dar până și ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a putut cu greu să țină piept barajului de întrebări „încuietoare” în legătură cu acordurile de la Minsk și cu aparenta neputință a guvernului lui Zelenski de a combate înalta corupție și influența oligarhilor, ieri, în programul „Hard Talk” de la BBC.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
La Moscova continuă în acest timp represiunea. Cum o anunță în Germania cotidianul berlinez Die Tageszeitung, a fost arestat încă de duminică militantul pentru drepturile omului Serghei Davidis. Acest sociolog și jurist fondase în 2008, împreună cu asasinatul opozant al lui Putin Boris Nemțov și cu campionul de șah Gari Kasparov, mișcarea de opoziție „Solidaritatea” (Солидарность), după modelul celei clasice, poloneze, cu același nume.
„Vă implor să nu mă votați”: un rus într-un reality show chinezesc
În tot acest timp, în Rusia, presa se pasionează mai degrabă, de multe săptămâni, pentru soarta unui tânăr rus „ostatec” într-un reality show chinezesc. E vorba de foarte fragedul Vlad Ivanov, zis și Lelouch (Лелуш), în vârstă de 27 de ani, din Vladivostok, devenit „captiv” într-un show în China împotriva voinței lui, după ce a semnat un contract, ca apoi să regrete.
Lelouch a ajuns acolo ca traducător, deoarece vorbește foarte bine chineză (Vladivostok e la oceanul Pacific, practic pe granița Chinei), însă el nu se aștepta să devină cântăreț într-un grup de pop chinez. Fiind arătos și “exotic”, producătorii showului chinez Produce Camp 2021 l-au convins să se alăture unui grup de pop și disco compus din zece chinezi și să cânte cu ei, într-un fel de atelier pentru vedete, filmat live și în care publicul votează eliminările.
Trezindu-se într-un soi de Truman Show (ca în celebrul film cu Jim Carrey), unde participanții au fost închiși laolaltă, cu telefoanele confiscate, tânărul Lelouch și-a dat seama că de fapt n-are deloc chef să facă asta și a început să implore publicul să-i voteze eliminarea, însă în van, căci n-a reușit decât să stârnească imensă admirație printre telespectatorii chinezi.
Neputând să rupă contractual, care îi interzicea să plece, bietul om a început atunci să saboteze showul, lălăind fals și dansând oribil, ceea ce l-a făcut și mai simpatic și a lărgit numărul de fani chinezi.
Cazna lui în „captivitate” a durat nu mai puțin de trei luni, practic de la începutul anului, iar strania poveste a atras și atenția presei occidentale. În Anglia, The Guardian rezumă, fără a arăta mare compasiune, mezaventurile talentatului dar îndărătnicului tânăr rus, care a fost în cele din urmă eliberat, după ce publicul chinez a votat în final eliminarea lui.
Probabil că nefericitul Lelouch se roagă acum să i se rezerve și lui soarta diplomaților și să fie, în sfârșit, expulzat din China.
Pe rețeaua socială chineză Weibo, un hashtag despre plecarea lui Lelouch din show a fost văzut de mai bine de 180 de milioane de ori și re-postat de 59.000 de ori, inclusive de către ambasada rusă din Pekin.
“Felicitări, acum odihnește-te”, spunea ambasada.
