Linkuri accesibilitate

Maia Sandu cere „curățenie generală” în toate întreprinderile de stat după „boroboața” verișoarei sale

Președinta Maia Sandu, la conferința de presă organizată pe 1 iulie, în care a recunoscut că s-au comis abuzuri la MoldATSA și a cerut reforme în gestionarea întreprinderilor de stat.
Președinta Maia Sandu, la conferința de presă organizată pe 1 iulie, în care a recunoscut că s-au comis abuzuri la MoldATSA și a cerut reforme în gestionarea întreprinderilor de stat.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut miercuri, 1 iulie, o „curățenie generală” în întreprinderile de stat, pe fondul scandalului privind numirea unui director cu informații false în CV, salariile mari și angajarea fără concurs a verișoarei sale la MoldATSA.

Credeți că măsurile anunțate de Maia Sandu sunt suficiente pentru a preveni alte abuzuri în întreprinderile de stat? Click pentru a participa la un SONDAJ

Șefa statului spune că nu a știut că „o persoană din anturajul” ei a avut „abateri de la bunul simț”, referindu-se la verișoara sa, Anastasia Taburceanu, despre care presa a dezvăluit recent că a încasat în jur de un milion de lei de la întreprinderea de stat MoldATSA, pentru un job pe care l-a ocupat fără concurs.

„Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că nu am știut de aceste abuzuri”, a spus Maia Sandu și a cerut instituțiilor din R. Moldova o serie de „intervenții sistemice” pentru ca astfel de situații să nu se repete.

În ceea ce a numit „curățenie generală”, șefa statului a cerut o serie de măsuri concrete care ar trebui implementate de guvern și alte instituții.

În primul rând, a notat Sandu, numirile în funcțiile-cheie ar trebui să aibă obligatoriu avizul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și al Centrului Național Anticorupție (CNA), care ar trebui să se asigure că pretendenții la funcții sunt integri.

Consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat ar trebui revizuite: număr redus de membri, interdicția de a cumula mai multe mandate, remunerație plafonată.

O altă cerință a șefei statului este ca toate întreprinderile de stat să își publice indicatorii de performanță, rapoartele financiare și de audit, ce salarii au șefii și ce achiziții publice a făcut respectiva companie.

Maia Sandu a mai vorbit despre posibila listare la bursă a pachetelor minoritare ale companiilor de stat, fie la Bursa din Moldova, fie la bursele din alte state: „Aceasta va aduce și mai multă transparență, dar și guvernanță corporativă la standarde internaționale”.

În R. Moldova, întreprinderile de stat sunt coordonate de Agenția Proprietății Publice (APP), care are în gestiune în jur de 160 de astfel de companii. Sandu a cerut inclusiv reformarea APP, care ar trebui divizată în două entități, una dintre care să se ocupe de companiile cu potențial de creștere.

În privința abuzurilor din întreprinderile de stat, Maia Sandu spune că „nimic nu poate fi paravan pentru justificarea abuzurilor și orice sumă obținută nemeritat sau prin abuz trebuie să fie întoarsă statului”.

„Toți care au greșit trebuie să răspundă”.

SONDAJ

Solicitările către instituțiile de control și PAS

Deși spune că „nu are atribuții” pentru a spune instituțiilor de control din R. Moldova ce să facă, Maia Sandu a cerut Serviciului Fiscal de Stat și CNA „să verifice cu rigurozitate legalitatea acestor acțiuni și decizii, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”.

Șefa statului a avut un mesaj și pentru reprezentanții Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune pe care a fondat-o și pe care a condus-o înainte de a devină președintă de țară:

„Mesajul meu către oamenii din PAS este să se uite în jur, să se asigure că toți membrii echipei la toate nivelurile sunt în continuare loiali valorilor care au stat la baza creării partidului, valorilor europene”.

Marți seară, liderul formațiunii – președintele Parlamentului, Igor Grosu – a declarat că partidul „recunoaște și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane făcute în gestionarea MoldATSA”.

Maia Sandu și Igor Grosu, la un eveniment public de acum câțiva ani.
Maia Sandu și Igor Grosu, la un eveniment public de acum câțiva ani.

„Nu s-a verificat la timp, nu s-a reacționat pe parcurs, nu au fost investigate minuțios lucrurile”, a spus Grosu într-un mesaj video postat pe Facebook. El a anunțat că verișoara Maiei Sandu, Anastasia Taburceanu, a fost exclusă din PAS.

„Ne cerem scuze pentru greșelile comise. Obiectivul nostru nu s-a schimbat – să ducem țara în UE, să avem instituții puternice, să avem o economie dezvoltată. Iar democrația, instituțiile și statul de drept se bazează în primul rând pe încredere”, a declarat Igor Grosu.

Mai are președinta și alte rude în instituțiile publice?

Întrebată de Europa Liberă la conferința de miercuri câte rude de-ale sale lucrează în instituțiile publice, Maia Sandu a evitat un răspuns.

„Nu pot să dau o listă acum a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituții de stat. Cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăși, de mai mult timp”.

Sandu a spus că nu poate să își explice ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, pe care „nu o recunoaște”.

Președinta Maia Sandu, răspunzând unei întrebări a Europei Libere despre relația sa cu rudele
Așteptați
Președinta Maia Sandu, răspunzând unei întrebări a Europei Libere despre relația sa cu rudele

Nici o sursă media

0:00 0:01:19 0:00

„Din păcate, în fiecare familie sau în aproape fiecare familie există câte o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul. Regret acest lucru, și acțiunile pe care le-am anunțat […] sunt menite să prevină orice abuzuri”.

„Eu mi-am câștigat întotdeauna salariul cinstit și acesta a fost întotdeauna mesajul meu pentru toți, inclusiv pentru cei din familie”, a declarat președinta.

La scurt timp, liderul celui mai mare partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, a criticat-o pe șefa statului, cerând demisia Guvernului și alegeri anticipate.

„E ușor să etichetezi erorile grave de sistem ca «boroboațe». Dar unde sunt consecințele? De ce niciun demnitar cu funcție înaltă nu își dă demisia de onoare?”, a scris Dodon pe rețele.

Originile scandalului

Reacțiile președintei Maia Sandu și a liderului PAS, Igor Grosu, vin după ce Ziarul de Gardă a dezvăluit că directorul MoldATSA (întreprinderea de stat care asigură servicii de navigație aeriană), Dumitru Vangheli, ar fi inclus informații false în CV-ul său, prezentat la concursul de angajare din 2025, inclusiv că ar fi fost în trecut pilot la Air Canada. La scurt timp, Vangheli a fost suspendat din funcție pe durata unei anchete interne, iar ulterior a fost demis.

Ulterior, Rise Moldova a dezvăluit că verișoara președintei, Anastasia Taburceanu, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la MoldATSA, unde a fost angajată, în 2025, fără concurs, purtătoare de cuvânt. Comunicatoarea a fost plătită cu peste 75 de mii de lei pe lună în a doua jumătate a anului trecut, iar în 2026 cu peste 120 de mii de lei lunar. Ea și-a dat demisia și a promis că va întoarce banii încasați ca sporuri și adaosuri la salariul de bază, de 25 mii de lei.

Scandalul de la MoldATSA a dus la o serie de demisii. Deputatul PAS Radu Marian a renunțat la funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Marian a recunoscut că „a greșit” atunci când l-a recomandat și l-a susținut pe Vangheli, cu care a copilărit în aceeași curte de bloc, în Chișinău.

Roman Cojuhari și-a dat demisia de la conducerea APP, asumându-și responsabilitatea pentru faptul că instituția nu a verificat riguros actele prezentate la concurs de Vangheli.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    Ionuț Benea a intrat în presă dintr-un pariu și a rămas din convingere. Jurnalist de investigație din 2008, a lucrat aproape un deceniu în presa din România, unde a fost redactor-șef la Europa Liberă România.

    La Europa Liberă Moldova e editor de investigații și scrie despre putere & bani.

XS
SM
MD
LG