Publicațiile din România anunță citând Agerpres că o delegație a Autorității Electorale Permanente va fi prezentă la alegerile legislative anticipate din Republica Moldova. Delegația va lua parte la activitățile din programul de supraveghere a scrutinului prin intermediul a 2.436 de observatori acreditaţi.
Cu puține zile înainte de 11 iulie, Magda Grădinaru scrie pentru portalul spotmedia.ro că „Provocarea pentru Maia Sandu, care primește practic mână liberă pentru reformele anticorupție, va fi desfacerea alianței monstruoase dintre Dodon și Voronin, odată ce aceștia se văd intrați în Parlament”. Sunt amintite previziunile mai multor case de sondare a opiniei publice, în care nu diferă clasamentul, ci pe alocuri procentele, dar mai ales numărul de partide mici creditate să treacă pragul electoral. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), lansat cu zgomot în campanie, apare în aceste sondaje cu foarte mici șanse de a intra în parlament. Cam 20% din electoratul unionist, cel pe care l-a vizat George Simion găsind că este un culoar liber dincolo de Prut, votează cu Partidul Acțiune și Solidaritate, adică cu Maia Sandu, cum este percepția publică. Doar Partidul Nostru condus de Renato Usatîi este dat de casele de sondaj că ar intra, la limită, în parlament, alături de cele două blocuri electorale - cel format în jurul Partidului Acțiune și Solidaritate și acela rezultat din colaborarea dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Comunist. Magda Grădinaru amintește însă și reproșul analiștilor de dincolo de Prut față de PAS : a rămas un partid prezidențial, fără să fi produs și alte figuri politice.
Liberalii din România cunosc o perioadă foarte agitată înaintea congresului din toamnă, care va alege noul președinte al partidului. Actualul lider, Ludovic Orban, e puternic concurat de premierul Florin Cîțu, care se prezintă drept reformist înfocat, în timp ce Ludovic Orban a calculat și a ajuns la concluzia că singura carte câștigătoare pentru domnia sa este să împingă linia partidului cât mai mult către dreapta conservatoare. Ioana Ene-Dogioiu explică azi ce a dorit să spună într-un precedent comentariu în care a pus o declarație cu tentă naționalistă a lui Orban pe seama intenției de a căștiga susținerea alegătorilor neoprotestanți. În PNL există o influentă falangă neoprotestantă, arată analista. E doar una dintre explicațiile nuanței accentuat conservatoare a liberalismului de la București. Nu întâmplător, PNL-ul a virat către dreapta conservatoare pe vremea lui Traian Băsescu, apropriindu-se de Partidul Popular European, unde era un gol de reprezentare românească. „Și nu este vorba numai despre PNL, scrie Ioana Ene. Electoratul României este, conștientizat sau nu, mai degrabă conservator. Sub presiunea lui, la noi și social-democrații au puternice tușe conservatoare în chestiunea familiei tradiționale și a Bisericii, ceea ce e la fel de aberant, din punct de vedere ideologic, precum în cazul liberalilor. Așa că dl Orban le-a transmis cuvintele cheie”, le-a pus pe masă oferta sa politică: familia, Biserica, satul românesc, comunitatea. „Din Partidul Național Liberal, scrie analista de la spotmedia, va rămâne doar brandul istoric, un gard vopsit liberal în spatele căruia ar sta leopardul conservator”. Și adaugă că „Este o mișcare cu mare potențial electoral în România profundă, unde, potrivit unui recent sondaj de opinie, 60% din populație ar vota un partid naționalist”.
