Linkuri accesibilitate

Ştiri

Maia Sandu promite relansarea relațiilor cu România și Ucraina

MOldova - Maia Sandu, România, Ucraina

Printre primii lideri care au felicitat-o luni pe Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidențiale de duminică, din R. Moldova, s-au numărat președintele României, Klaus Iohannis și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Potrivit biroului de presă al PAS, în cadrul convorbirii telefonice cu Iohannis, noua președintă aleasă a declarat că „ va depune eforturi susținute pentru refacerea și consolidarea relațiilor cu România”.

În discuția telefonică avută tot luni cu Zelenski, Maia Sandu a vorbit, de asemeni, despre eforturile pe care le va depune „în vederea consolidării relațiilor cu Ucraina atât în context bilateral, cât și în context regional”.

În cei patru ani ai mandatului președintelui Igor Dodon, relațiile cu România și Ucraina, la cel mai înalt nivel, intraseră într-un con de umbră, în cazul Ucrainei mai ales după ce Dodon – în 2016 – făcuse declarații care lăsau de înțeles că peninsula Crimeea ar aparține de drept Rusiei.

Vezi ultimele știri ale zilei

România adoptă strategia de vaccinare anti-Covid

Președintele României, Klaus Iohannis.

În România, președintele Klaus Iohannis a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că vaccinarea în masă a populației este estimată să aibă loc în primăvară, iar cea a personalului medical, prima categorie care va fi vaccinată, în ianuarie-februarie.

Mai multe: romania.europaliberă.org

Șeful statului a amintit că guvernul Orban a aprobat recent strategia de vaccinare, care a fost făcută publică, iar cetățenii vor continua să primească explicații pe acest subiect. Potrivit acestei strategii, prezentată sâmbăta trecută, se va începe cu vaccinarea „persoanelor din domeniul sănătății, din centrele rezidențiale și medico-sociale”, urmeză „ populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecțiilor cu coronavirus și personalul din alte domenii cheie, esențiale pentru buna funcționare a societății”.

Viorica Dumbrăveanu: prognoze „sumbre” pentru perioada sărbătorilor

15 noiembrie 2020 - vot la domiciliu, pe fundalul pandemiei de coronavirus.

Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu a avertizat că „prognozele pot fi sumbre în contextul sărbătorilor de iarnă care vin,” dar a asigurat că poate fi mărită capacitatea spitalelor pentru tratarea cazurilor grave de Covid-19: „ Avem o alternativă la Centrul COVID, unde există 200 de paturi pentru cazuri extreme, atunci când nu vom mai dispune de paturi în sistemul spitalicesc. (...) până la finele săptămânii, activăm încă 130 de paturi pe platforma Spitalului Municipal de Ftiziopulmunologie”. Sunt în „pregătire” și „80 de paturi în cadrul Spitalului de Psihiatrie”a mai spus Dumbrăveanu într-un interviu cu Europa Liberă.

În acest moment, în lume sunt cel puțin trei vaccinuri pe cale de a fi omologate internațional: cel produs de firmele Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford. Moderna a cerut deja omologarea de urgență pe piața americană.

În ceea ce privește procurarea unui vaccin anti-Covid, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu a declarat Europei Libere că R. Moldova va primi, prin programul internațional COVAX, la care a aderat din august, 20% la sută din vaccinurile necesare. Este vorba de vaccinarea a „700 de mii de persoane (...) din grupurile de risc”. Totodată, R.Moldova are posibilitatea de a apela la sprijinul Băncii Mondiale. Ministra Dumbrăveanu a asigurat că vor fi achiziționate numai vaccinuri certificate de OMS.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, președintele Igor Dodon vorbise în repetate rânduri de posibilitatea de a achiziționa și vaccinul anti-Covid, dezvoltat în Rusia și omologat acolo încă din august – vaccin care nu a fost însă menționat de ministra Sănătății.

Guvernul Chicu a decis luni să extindă până pe 31 decembrie starea de urgență în domeniul sanitar pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Vor fi prelungite și măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia.

Luni, în R. Moldova se înregistrau numai 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave. Numărul de cazuri noi este semnificativ mai mic decât cel de la mijlocul săptămânii trecute, pentru că multe laboratoare nu lucrează la weekend. Dar rata de pozitivare rămâne înaltă, fiind confirmată pozitiv fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 107 364, inclusiv 9 706 de cazuri active.

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care vine a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Guvernul a extins până pe 31 decembrie aplicarea măsurilor pentru perioada stării de urgență

Guvernul a extins până pe 31 decembrie termenul de aplicare a măsurilor pentru perioada stării de urgență în sănătate publică, inclusiv măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia de coronavirus. Decizia de guvern prevede între altele că se extinde cu o lună achitarea sporului lunar pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate precum și achitarea indemnizației de 16 mii de lei pentru medicii și angajații altor instituții publice care se infectează cu COVID-19. Guvernul a propus anterior, prin rectificări la legea bugetului pentru 2020, lichidarea acestor indemnizații, spunând că medicii au primit alte ajutoare și măriri de salariu permanente, dar parlamentul a decis că indemnizațiile trebuie continuate.

În România a fost convocată o celulă de criză în legătură cu răpirea unui marinar român de către pirați

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu

În România, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a convocat o celulă de criză în urma relatărilor presei internaționale despre răpirea unui marinar român de către pirați, în Republica Togo. Marinarul ar fi fost răpit împreună cu alți trei membri ai echipajului de pe tancul petrolier Agisilaos, în timp ce acesta naviga în zona Golfului Guineei, pe 29 noiembrie. Într-un comunicat al ministerului de externe de la București se spune că celula de criză are ca scop „verificarea situației, confirmarea informațiilor referitoare la cetățenia și identitatea persoanelor răpite și întreprinderea acțiunilor specifice în astfel de cazuri”. Este citat reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România, spunând că nava atacată aparține companiei grecești Polar Wind Maritime și este înregistrată în insulele Marshall.

Egor Ligaciov a împlinit 100 de ani

Egor Ligaciov

A împlinit 100 de ani un fost membru al biroului politic al Partidului Comunist sovietic, Egor Ligaciov, primul fost oficial sovietic de un asemenea rang care ajunge la această vârstă. Născut pe 29 noiembrie 1920, Ligaciov era considerat, la sfârșitul anilor 1980, a doua cea mai influentă persoană din Politbiuro după secretarul general al Partidului Comunist, Mihail Gorbaciov, fiind responsabil de munca organizatorică și ideologie. A fost considerat un apropiat al lui Gorbaciov, în 1985, când acesta a început introducerea reformelor democratice, dar a devenit un asociat al forțelor anti-perestroika și a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist, în 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Ligaciov s-a alăturat Partidului Comunist din Rusia și a fost deputat din partea acestui partid în perioada 1999 – 2003. Gorbaciov are acum 89 de ani.

Guvernul Chicu a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021

Prim ministrul Ion Chicu

Guvernul Chicu a aprobat, luni, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 și alte legi bugetare, inclusiv politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, urmând ca acestea să fie transmise pentru examinare și vot parlamentului. Proiectul legii bugetului de stat prevede venituri de 41 415 400 mii de lei și cheltuieli de 55 399 600 mii de lei, ambele categorii fiind în creștere față de anul 2020, în timp ce deficitul bugetar propus de guvern este în scădere. Tot luni, președinta aleasă, Maia Sandu, care urmează să fie învestită pe 24 decembrie, a spus într-o conferință de presă că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Acestea pot fi declanșate prin demisia guvernului Chicu, care ar trebui să plece împreună cu președintele în exercițiu, Igor Dodon, dar mai întâi guvernul trebuie să-și îndeplinească funcțiile, inclusiv să aprobe proiectul legii bugetului pentru anul viitor, a mai spus Sandu.

Kremlinul a reacționat la declarațiile Maiei Sandu despre retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt la Kremlin

Kremlinul a reacționat, luni, la declarațiile viitoarei președinte moldovene Maia Sandu despre nevoia retragerii trupelor ruse din stânga Nistrului, purtătorul de cuvânt al președintelui rus spunând că nu ar trebui făcute „niciun fel de mișcări subite în acest plan”. Rusia îndeplinește „funcții foarte importante” în regiunea transnistreană, iar „schimbarea unui status-quo bazat pe spiritul și litera dreptului internațional” poate duce la „o destabilizare serioasă”, a spus Dmitri Peskov jurnaliștilor, la Moscova, potrivit agenției oficiale de știri, RIA Novosti. Peskov a mai exprimat speranța că, în dialogul cu Rusia, viitoarea președintă moldoveană va prelua „constructivismul” de care a dat dovadă președintele vechi, Igor Dodon, și va calcula „orice urmări negative” ale unor „pași bruști”. Ceva mai devreme, Sandu a declarat, la Chișinău, că Rusia trebuie să retragă din stânga Nistrului Grupul Operativ de Trupe Ruse, iar operațiunea de menținere a păcii pe Nistru dominată de militari ruși trebuie transformată într-o misiune civilă sub egida OSCE. „Aceasta este poziția Republicii Moldova de multă vreme, poziție pe care eu o reiterez”, a spus la o conferință de presă Sandu, care urmează să fie inaugurată în calitate de președintă pe 24 decembrie. Ea a pledat pentru discuții cu Federația Rusă, despre care a spus că are o poziție diferită în chestiunea prezenței militare în regiunea transnistreană.

R. Moldova: 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave

Încă 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, luni, spune ministerul Sănătății. A murit de COVID-19 și o doctoriță de familie, Ala Spătaru, de la Centrul de Sănătate Ialoveni. Coronavirusul a ucis în total 2 304 oameni în R. Moldova, inclusiv 56 de lucrători medicali. Cazurile noi de infectare înregistrate luni sunt semnificativ mai puține decât cele de la mijlocul săptămânii trecute, pentru că multe laboratoare nu lucrează la weekend. Dar rata de pozitivare rămâne înaltă, fiind confirmată pozitiv fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 107 364, inclusiv 9 706 de cazuri active.

Moderna cere autorizarea de urgență a vaccinului său anti-coronavirus în SUA și UE

Compania americană Moderna a anunțat că depune, luni, cereri de autorizare de urgență a vaccinului său anti-coronavirus în Statele Unite și Uniunea Europeană, după ce datele complete ale testelor au arătat că vaccinul are o eficiență de 94,1%. „Credem că vaccinul nostru va oferi un instrument nou și puternic care poate schimba cursul acestei pandemii și ajuta la prevenirea cazurilor severe de îmbolnăvire, spitalizare și deces”, a spus șefa companiei, Stephane Bancel. Dacă autoritățile medicale americane ajung la concluzia că vaccinul este eficient și sigur, primele doze pot fi administrate americanilor la mijlocul lunii decembrie. Compania americană Pfizer și partenera sa germană BioNTech au depus cereri de autorizare pentru propriul vaccin, săptămâna trecută, aprobarea fiind așteptată după 10 decembrie. La testarea vaccinului Moderna, care a fost elaborat cu ajutorul Institutului Național al Sănătăți din Statele Unite, iau parte peste 30 de mii de oameni.

CE vrea sancționarea țărilor care răspândesc informații false online împotriva sa

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la un summit online

Comisia Europeană se pregătește să propună în premieră Uniunii Europene un mecanism al monitorizării platformelor online și impunerii de sancțiuni țărilor care răspândesc informații false împotriva blocului comunitar. Un plan de acțiuni pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte pe 2 decembrie, dar care a fost văzut deja de Europa Liberă, propune „impunerea de costuri”, inclusiv sancțiuni, actorilor statali care folosesc dezinformarea ca pe o armă. În document este adus exemplul răspândirii de informații false despre pandemia de COVID-19 de către țări ca Rusia și China cu scopul „subminări dezbaterii democratice, exacerbării polarizării sociale și îmbunătățirii propriei imagini”. Un grup de lucru special al Serviciului European de Acțiune Externă pentru monitorizarea dezinformării rusești a identificat peste 500 de asemenea exemple de dezinformare în legătură cu pandemie de coronavirus, în anul curent, și peste 10 mii de exemple de dezinformare din partea Kremlinului în perioada de când a început monitorizarea, în 2015.

Forțele de securitate belaruse au folosit „mijloace speciale” împotriva protestatarilor din Minsk

Ministerul de interne belarus a confirmat folosirea unor „mijloace speciale” de către forțele de securitate în timpul intervenției lor de duminică, la Minsk, împotriva protestatarilor, care au continuat să ceară, în stradă, plecarea de la putere a lui Alexandr Lukașenka. O purtătoare de cuvânt, Volha Cemodanova, a scris în rețeaua Telegram că polițiștii au tras focuri de avertisment pentru a forța dispersarea protestatarilor, confirmând și relatările serviciului belarus al Europei Libere despre faptul că s-au mai utilizat gaze lacrimogene și grenade paralizante. Cemodanova a spus că poliția a reținut 313 protestatari pentru încălcarea legislației privind întrunirile publice. Organizația neguvernamentală pentru drepturile omului, Vyasna, a spus că numărul demonstranților reținuți în întreaga țară, duminică, a depășit 420, majoritatea în capitală.

În regiunea transnistreană, carantina se prelungește până la 1 februarie 2021

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care vine a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Alegerile au marcat o minimă istorică a prezenței de 27,79 la sută, iar 23 din 33 de deputați în Sovietul suprem au fost aleși fără să aibă un contracandidat. Toți membrii noului Soviet suprem sunt membri al Partidului Obnovlenie, de la putere, sau vin din partea holdingului Sheriff, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.

Valabilitatea restricțiilor care sunt în vigoare în prezent în regiunea transnistreană expira pe 16 decembrie. Carantina în stânga Nistrului a fost impusă încă în luna martie, iar oamenii de rând nu au voie să iasă din regiune decât cu permisiunea administrației de la Tiraspol.

În regiunea transnistreană sâmbătă a fost anunțat un nou anti-record – 371 de cazuri noi de îmbolnăvire, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii.

În regiunea transnistreană sâmbătă a fost anunțat un nou anti-record – 371 de cazuri noi de îmbolnăvire...

În total numărul de cazuri de Covid-19 se apropie în regiunea transnistreană de 12300, iar 245 de persoane au decedat.

Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că situația epidemiologică în stânga Nistrului este printre cele mai nefavorabile din Republica Moldova, o rată mai mare de incidență este doar la Chişinău și în raionul Edineț.

În total în Republica Moldova numărul de îmbolnăviri se apropie de 110 mii de cazuri și 2290 de decese. Reprezentantul OMS în Republica Moldova a declarat că în acest ritm, în lunile ianuarie-februarie se vor înregistra încă circa 100 de mii de cazuri noi, dintre care 25 000 vor necesita spitalizare.

Maia Sandu susține că a început discuții cu partenerii internaționali ai R. Moldova pentru sprijin în combaterea crizei de coronavirus

Președinta aleasă, Maia Sandu, a declarat că a început discuții cu partenerii internaționali ai R. Moldova în vederea obținerii de noi ajutoare pentru combaterea crizei de coronavirus. Vorbind la prima sa conferință de presă de la victoria de pe 16 noiembrie în turul doi al alegerilor prezidențiale, Sandu a spus însă că guvernul trebuie să facă mai mult pentru a limita răspândirea infecției și a ajuta afacerile afectate de restricțiile antiepidemice.

„Eu voi face tot ce îmi stă în putere ca să aduc ajutoare pentru cetățeni, pentru spitale, dar administrarea rămâne în continuare în mâinile guvernului și guvernul trebuie să se apuce de treabă și să lucreze mult mai bine decât a lucrat până acum în acest domeniu”, a spus Sandu. Președinta aleasă, care urmează să fie inaugurată pe 24 decembrie, a spus gestionarea crizei de coronavirus a fost marcată de „haos” și de mesaje „incoerente” din partea „conducerii de vârf”.

Sandu a mai spus că așteaptă între altele ca guvernul Chicu să includă în proiectul bugetului pentru 2021 ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii afectate de criza pandemică.

Autoritățile britanice sunt gata să lanseze o amplă campanie de vaccinare anti-coronavirus

Autoritățile britanice au spus, luni, că au asigurat achiziția a încă 2 milioane de doze de vaccin anti-coronavirus, pregătindu-se să lanseze o amplă campanie de vaccinare anti-coronavirus. Marea Britanie care a înregistrat cele mai multe decese cauzate de COVID-19 în țările europene, peste 58 de mii, speră că va fi printre primele țări ale lumii care încep vaccinarea în masă.

Guvernul a acceptat să procure în total peste 350 de milioane de doze de vaccin de la șapte producători diferiți, spitalele fiind informate că ar putea primi primele doze ale unii vaccin chiar în a doua săptămână a lunii de decembrie. Și în Statele Unite, unde se așteaptă o creștere a numărului de cazuri noi de infectare după Thanksgiving, autoritățile speră să înceapă vaccinarea populației în luna decembrie.

La Teheran au loc funeraliile unuia dintre principalii savanți ai Iranului, Mohsen Fakhrizadeh

Iranul a organizat, luni, funeralii pentru unul din principalii săi savanți atomici, Mohsen Fakhrizadeh, care a fost asasinat la Teheran, vineri, în ceea ce autoritățile iraniene spun că a fost un atac din partea Israelului. Sicriul generalului Fakhrizadeh, care a fost și ministru adjunct al apărării, a fost plasat de gărzi de onoare pe un podium în aer liber la sediul ministerului apărării, unde a avut loc o ceremonie religioasă, potrivit imaginilor transmise de televiziunea iraniană de stat, pe 30 noiembrie.

Fakhrizadeh a fost ucis pe 27 noiembrie într-o ambuscadă, la periferia capitalei iraniene, când bărbați înarmați au deschis foc asupra malini sale și au aruncat un camion în aer. Iranul spune că în spatele atacului s-ar afla Israelul, iar Israelul a refuzat să facă vreun comentariu. În ciuda apelurilor la răzbunare, un purtător de cuvânt al guvernului iranian a spus, pe 29 noiembrie, că autoritățile vor evita „să cadă în capcană”, recurgând la un răspuns militar. Anterior, președintele Hassan Rohani a spus că Iranul își va lua revanșa „la momentul potrivit”.

Maia Sandu intenționează să discute cu premierul Ion Chicu despre „situația reală din țară”

Maia Sandu

Președinta aleasă, Maia Sandu, a declarat că își dorește să discute cu premierul Ion Chicu despre „situația reală din țară și situația financiară”, repetându-și însă poziția că actualul guvern trebuie să-și dea demisia, iar parlamentul să fie dizolvat.

În prima sa conferință de presă de după scrutinul prezidențial din 15 noiembrie, Maia Sandu a spus că votul „împotriva lui Igor Dodon” a fost și un vot „împotriva Guvernului lui Igor Dodon”. „Este clar pentru noi că acest Guvern trebuie să plece. Dar până să plece, acest Guvernul trebuie să-și îndeplinească funcțiile. Săptămâna trecută am venit cu solicitări, așa încât bugetul pentru 2021 să prevadă suficient sprijin pentru categoriile cele mai afectate din cauza crizei pandemice și economice”, a declarat Maia Sandu, citată de Agora.md.

Președinta aleasă nu a detalizat cum poate fi demis actualul guvernul, în condițiile în care nu are suficient sprijin în Parlament, dar a declarat că va propune pentru funcția de prim-ministru „doar oameni onești, fără probleme de integritate”.

„Vom continua să discutăm cu colegii din Parlament, cred că pentru toți e clar că anticipatele sunt absolut necesare. Noi am văzut ce înseamnă voturile socialiștilor anul trecut. Nu sunt gata să sprijine reforma justiției și combaterea corupției. Un Guvern susținut de socialiști nu va avea puterea să îndeplinească acțiunile dorite de cetățeni”, a spus Maia Sandu.

Recent, președintele în exercițiu, Igor Dodon, a îndemnat-o pe Maia Sandu să-și asume guvernarea sau să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Totodată, el a spus că nu va crea blocaje în calea noului președinte ales și că socialiștii sunt gata să sprijine un nou Guvern, dacă actualul va fi demis.

Premierul Ion Chicu prognozează o reducere a deficitului bugetar

Premierul Ion Chicu în Parlament, aprilie 2020

Proiectul de buget pentru 2021, examinat de guvernul Ion Chicu, include „subvenționarea sau rambursarea TVA pe intern”, un sprijin pentru agricultori care ar urma să continue „până la 30 septembrie 2021”. Totodată, este inclus un program care să încurajeze revenirea acasă a moldovenilor din diaspora, a spus premierul Ion Chicu într-un interviu pentru Europa Liberă: „Am alocat 200 de milioane acum în bugetul 2021 pentru subvenționarea impozitelor salariale anume pentru ei. Dacă au revenit în țară și sunt angajați la serviciu, statul plătește pentru ei acele impozite salariale. Știți că acestea sunt 42% - 45% din fondul de salarii”. Guvernul vrea să continue și investițiile masive în infrastructură, toate măsuri „anti-ciclice”, într-o perioadă de criză economică, provocată de pandemia de coronavirus.

Premierul se așteaptă de asemenea ca deficitul bugetar, prognozat încă la 12 miliarde de lei la rectificarea din septembrie, să fie de numai 10 miliarde.

„Eu am spus foarte clar că din august s-au restabilit veniturile bugetare, avem cu mult mai multe venituri decât este în rectificarea din septembrie 2020, de aceea, dacă cu o lună în urmă spuneam că nu vor fi 17 milioane, vor fi 12 deficitul bugetar, acum mă aventurez să spun că chiar va fi în jur de 10.”

Trump despre rezultatele alegerilor: „Opinia mea nu se va schimba”

Donald Trump

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că nu va ceda niciodată în fața lui Joe Biden, chiar dacă o renumărare a voturilor în Wisconsin îl reconfirmă drept câștigător în acest stat, aplicând încă o lovitură eforturilor lui Trump de a anula rezultatele alegerilor.

Într-un interviu telefonic pentru Fox News, Trump a repetat acuzațiile nedovedite că alegerile au fost „trucate” și „fraudate total”. A fost prima sa apariție la televiziune, după scrutinul prezidențial din 3 noiembrie. Trump a promis că va continua să conteste rezultatele alegerilor, spunând că nu se va răzgândi. În timp ce președintele a repetat pretinsele acuzații de fraudă, echipa sa juridică nu a furnizat deocamdată nicio dovadă în instanțe, marea majoritate a petițiilor depuse fiind respinse.

Renumărarea parțială a voturilor în Wisconsin, duminică, a confirmat victoria lui Biden, cu peste 20 de mii de voturi față de Trump. Rezultatele din Wisconsin pot fi contestate în justiție, deși echipa juridică a lui Trump a pierdut deja procese în Arizona, Georgia, Michigan, Nevada și Pennsylvania. Trump a mai declarat că, în ceea ce privește cauzele pierdute, echipa sa va face recurs la Curtea Supremă.

Proiectul bugetului pentru anul viitor, pe agenda Guvernului

Premierul Ion Chicu intenționează luni, 30 noiembrie, să treacă prin guvern proiectul noului buget și al politicii fiscale pentru anul 2021, după care, pe 1 decembrie, să le trimită în Parlament, unde însă nu are, în acest moment, o majoritate clară.

Într-un interviu cu Europa Liberă, săptămâna trecută, premierul declara: „Sper că vom reuși luni să aprobăm aceste proiecte, marți să le remitem în parlament, astfel încât deputații să aibă timp să le examineze, să le voteze în prima lectură, dacă vor binevoi și dacă va fi susținere, iar apoi, între prima și a doua lectură, tot vor avea cred că în jur de două săptămâni, astfel încât să fie timp pentru amendamente, pentru descusut, pentru decizii dacă mai țin guvernul sau nu etc.”

Chicu a recunoscut că în actualul Parlament există pericolul ca proiectul de buget și politica sa fiscală să fie respinse.

„Nu există majoritate parlamentară, am revenit la acel statu-quo care a fost la 14 noiembrie 2019, cu guvern minoritar, susținut oficial și declarat de Partidul Socialiștilor, mai departe se votează conform deciziilor deputaților, dacă ei consideră că este util sau nu, (...) riscul că aceste proiecte nu vor fi votate este mare”, a mai spus premierul Ion Chicu.

„Alegeri” fără surprize și minim istoric al prezenței la vot în regiunea transnistreană

La Tiraspol

Pe 29 noiembrie, în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova au avut loc „alegeri” în Sovietul suprem, așa numitul legislativ de la Tiraspol. Potrivit pretinselor autorități electorale din stânga Nistrului, prezența la vot a fost de 27,79%, cea mai slabă din istoria regiunii, ceea ce înseamnă 113.916 alegători. Dar așa zilele alegeri au fost oricum validate, pentru că pragul electoral a fost anulat.

În două treimi din circumscripții a concurat un singur candidat. Alegerile fără concurență nu promit surprize – controlul regiunii separatiste a Republicii Moldova rămâne la partidul Obnovlenie și holdingul Sheriff.

R. Moldova: De luni restaurantele, barurile și cafenelele vor închide cel mai târziu la 10 seara

Începând de luni, restaurantele, barurile și cafenelele din R. Moldova vor fi nevoite să se închidă cel mai târziu la ora zece seara, în baza noilor măsuri impuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Este una din prevederile adoptate la 27 noiembrie de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, care a prelungit starea de urgență în sănătate publică până la 15 ianuarie 2021. Începând de sâmbătă a fost interzisă activitatea cluburilor de noapte și ringurilor de dans. Pe toată durata stării de urgență se interzic majoritatea activităților publice, inclusiv cele sportive sau culturale – cum sunt concertele sau reprezentațiile de teatru. Persoanele mai vârstnice de 63 de ani ar urma să nu iasă din casă decât pentru necesități stringente. La fel, în continuare se restricționează aflarea în locurile publice (păduri, parcuri, alei, plaje etc.) în grupuri mai mari de 3 persoane.

Peste 130 de protestatari arestați în Belarus în timpul demonstrațiilor împotriva lui Lukașenka

Susținătorii opoziției din Belarus participă la un marș anti-Lukașenka la Minsk, 29 noiembrie 2020

Autoritățile din Belarus au reținut zeci de protestatari la noi demonstrații împotriva liderului autoritar al țării, Alexandr Lukașenka. S-a relatat că la Minsk și Barauliany au fost reținute la 29 noiembrie peste 130 de persoane. Au avut loc rețineri și în alte localități. Pentru a doua săptămână la rând, demonstrațiile din Belarus s-au ținut sub genericul „Marșul vecinilor”, o formă de protest care îngreunează efortul poliției de a aresta oameni. Serviciul din Belarus al Europei Libere a relatat că forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante. La Minsk a fost blocat internetul mobil, iar stațiile de metrou din centru au fost închise. Demonstrații s-au ținut aproape în toate sectoarele capitalei. În Belarus au loc proteste masive începând din 9 august, când Lukașenka a pretins că a câștigat un nou mandat prezidențial.

Amânarea Olimpiadei de la Tokio pe anul viitor va costa aproape 2 miliarde de dolari, spun organizatorii

Organizatorii Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, care trebuiau să se țină în vara anului curent, dar au fost amânate cu un an din cauza pandemiei, spun că amânarea îi va costa cam 200 de miliarde de yeni, adică aproape 2 miliarde de dolari. Citând comitetul de organizare, ziarul nipon Yomiuri a scris la 29 noiembrie că cheltuielile suplimentare vor fi provocate mai ales de plata salariilor și de crearea unor sisteme de înapoiere a banilor pe bilete. Înaintea amânării, organizatorii apreciau costul găzduirii Jocurilor la 13 miliarde de dolari. Mai devreme, când Japonia a obținut dreptul de a găzdui evenimentul, costul era estimat la 7,3 miliarde de dolari. Jocurile Olimpice de la Tokio ar urma să înceapă la 23 iulie, 2021, iar Jocurile Paraolimpice, la 24 august.

Cel puțin 30 de membri ai forțelor de securitate afgane au fost uciși de o explozie

La locul atacului, în provincia Ghazni 29 noiembrie 2020

Cel puțin 30 de membri ai forțelor de securitate afgane au fost uciși de explozia unui vehicul cu bombă la o bază militară din provincia Ghazni, din estul Afganistanului. Alți cel puțin 24 au fost răniți în explozia produsă la 29 noiembrie, la ora 8 dimineață. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne afgan a confirmat atacul, dar nu a furnizat informații despre victime. Nimeni nu și-a asumat imediat răspunderea. În provincia Ghazni au avut loc periodic, mai ales în ultimele 10 luni, ciocniri între forțele de securitate afgane și militanții Taliban. Cam 10 din cele 19 districte ale regiunii sunt în prezent sub controlul milițiilor islamiste. Tot la 29 noiembrie, un atac sinucigaș cu o mașină încărcată cu explozivi a lovit convoiul de mașini al unui oficial local din Zubal, în sudul Afganistanului, omorând cel puțin trei oameni și rănind 12.

Construcția gazoductului Nord Stream 2 va fi reluată în prima parte a lunii decembrie

Conducte pentru Nord Stream 2 depozitate în portul Mukran din Sassnitz, 10 septembrie 2020

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va merge pe sub Marea Baltică din Rusia în Germania, se va relua în prima parte a lunii decembrie, după o pauză de un an datorată sancțiunilor americane impuse împotriva navelor elvețiene care participau la lucrări. Un post de radio german a spus că data reluării lucrărilor ar fi 5 decembrie. Pentru ca gazoductul de 1.230 km să fie complet, lipsesc în momentul actual două segmente: unul de 16 km în apele germane și 60 km în ape daneze. Germania se așteaptă să poată dubla importurile de gaze rusești grație noului gazoduct. Proiectul este criticat aspru atât de oficiali americani, care oferă europenilor exporturi de gaz lichefiat american și avertizează asupra riscurilor politice ale dependenței energetice de Moscova, cât și de unele țări est-europene. Polonia, țările baltice sau Ucraina, mai ales, nu văd cu ochi buni intensificarea cooperării vest-europene cu sectorul energetic rusesc și „ocolirea” lor în acest efort.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG