Bloggerul ziarului Adevărul, Răzvan Voncu, e pesimist înaintea turului al doilea al alegerilor pentru primăria Chișinăului. Se teme că victoria îi va reveni lui Ion Ceban și că nu se va adeveri ceea ce spun unii: n-ar fi cine știe ce nenorocire, doar încă un an la primăria capitalei, apoi la legislative se vor alege partidele opoziției democratice. Ba ar fi chiar o catastrofă, crede Voncu: „Nu doar că ar confirma o tendinţă solid prezentă în sondaje, de eroziune a forţelor democratice (măcinate de lupte interne, de corupţie şi subminate de „caii troieni” voroninieni din rândurile lor). Ci mai ales pentru că anunţă schimbarea care va avea loc la anul, când (...) Republica Moldova se va întoarce - de data aceasta, prin libera opţiune a electoratului ei - , la calea anti-europeană”.
Situația trebuie să stârnească îngrijorări, pentru că, s-a văzut, majoritatea pro-europeană a virat pe linia pro-Moscova. Or Rusia nu are bani pentru foști sateliți pentru Republica Moldova, cu tot interesul strategic pe care îl încorporează țara. „Rusia excelează în armament, iar Republica Moldova are nevoie de bani, nu de rachete. Cu ajutorul rachetelor poţi, desigur, distruge un oraş, însă Chişinăul are nevoie de reconstrucţie. Odată abandonată (dar nu de tot, atenţie!) pista europeană, banii din România şi de la Bruxelles se vor termina. Oligarhia locală are bani de investit în mici proiecte imobiliare, în cluburi şi cârciumi, poate şi în stadioane. Nici măcar Plahotniuc nu dispune de sutele de milioane de euro necesare reabilitării infrastructurii Chişinăului sau investiţiilor publice”.
Mai mulți comentatori înregistrează neliniștile de la vârful Partidului Social-Democrat căruia nu-i merg bine treburile. Guvernarea Dăncilă a devenit o povară. Emilian Isăilă, care scrie pentru ziare.com, spune că PSD-iștii își dau seama că e nevoie de schimbări. Dar, se știe, „unui partid (...) aflat la guvernare îi este imposibil să se reformeze, mai degraba dispare. A se vedea cazul PDL, o formațiune care a preferat să se dizolve în PNL din cauza incapacității liderilor de a reforma formațiunea după criza economică”. PSD se apropie așadar de o fisură periculoasă. Va fi infinit de greu să treacă peste dezastrul produs de Viorica Dancilă. Așa că, scrie Emilian Isăilă, „Victor Ponta se pregătește să se răzbune pe cel care l-a detronat și l-a alungat din partid. Iar asta nu e o veste atât de bună pe cât pare”.
Cristian Pârvulescu este intervievat de Magda Grădinaru tot la ziare.com și discută inclusiv interesele politice ale lui Victor Ponta în contextul în care se află PSD. Da, este interesat să preia partidul, dacă se poate. În același timp, nu trebuie uitat că Ponta n-a fondat un partid social-democrat, ci mai degrabă unul populist, iliberal, xenofob. Acum, că PSD-ul dă semne de slăbire, a preluat din discursul social-democrat, dar, crede Pârvulescu, n-ar putea avea succes decât dacă socialiștii europeni i-ar da concursul. Așa că deocamdată Ponta și partidul său nu sunt o alternativă la PSD. După cum nici România+, partidul fondat de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș. Acesta a croit un partid de centru, or în România nu există electorat pentru așa ceva. Oamenii nu votează ideologic, ci anticomunist sau anti-anticomunist. Deocamdată, așa cum e, doar PNL e perceput ca o alternativă, la origine (și doar la origine!) anticomunistă.
